Rețele sociale

ECONOMIE

În proiect, noi reglementări privind prevenirea și combaterea spălării banilor

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, document care urmează să asigure conformitatea cu recomandările Comitetului Moneyval – Consiliul Europei, în cadrul celei de-a V-a runde de evaluare a României pe linia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Potrivit unui comunicat al Executivului, modificările legislative vor elimina deficiențele existente în legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și vor alinia sistemul național la standardele internaționale stabilite de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF).

Proiectul de lege are ca obiectiv creșterea eficienței luptei împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, consolidarea transparenței financiare și îmbunătățirea imaginii internaționale a României. Astfel, principalele modificări se referă la măsuri mai stricte pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, cum ar fi: ● Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) va avea autoritatea necesară pentru coordonarea politicilor și activităților operaționale privind riscurile naționale; ● introducerea unei cerințe explicite pentru furnizarea către autoritățile publice (cu excepția autorităților de supraveghere) și organismele de auto-reglementare (SRB-uri) a rezultatelor evaluărilor riscurilor; ● dezvoltarea unui sistem național automatizat pentru stabilirea proceselor necesare pentru colectarea și analizarea continuă a datelor statistice. „România ar trebui să ia în considerare stabilirea unui punct central la nivel național, care să fie responsabil pentru consolidarea statisticilor în scopuri analitice și utilizarea soluțiilor adecvate de automatizare IT pentru colectarea datelor și utilizarea multifuncțională”, se precizează în comunicat; ● obligativitatea aplicării măsurilor sporite de cunoaștere a clientelei (CDD) pentru foștii PEP (persoane expuse politic) care prezintă riscuri, chiar și standard sau mai mici, până la eliminarea completă a acestora; ● agenții imobiliari vor aplica măsuri CDD atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător; ● reducerea pragurilor pentru aplicarea măsurilor CDD: de la  15.000 euro la 1.000 euro pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale, fiduciare și furnizorii de portofele digitale; de la 15.000 euro la 2.000 euro pentru casele de schimb valutar, similar cu pragul reglementat pentru furnizorii de servicii de jocuri de noroc; ● interzicerea aplicării măsurilor simplificate de diligență în cazuri suspecte de spălare a banilor/finanțare a terorismului și obligația raportării tranzacțiilor suspecte în cazul în care o PEP beneficiază de polițe de asigurare de viață, pe baza unui risc mai mare; introducerea obligației de păstrare a înregistrărilor tranzacțiilor; ● obligația pentru instituțiile financiare (IF) de a deține informații despre locul principal de desfășurare a activității, dacă acesta diferă de sediul social; ● cereri suplimentare pentru instituțiile financiare și ofițerii de conformitate: obligația ca ofițerul de conformitate să fie numit la nivel de conducere și extinderea cerințelor pentru verificarea tuturor angajaților; obligația pentru IF de a evalua riscurile legate de utilizarea tehnologiilor în curs de dezvoltare înainte de implementare; ● stabilirea unei autorități principale pentru reglementarea și supravegherea ONG-urilor, identificarea ONG-urilor vulnerabile la riscurile de finanțare a terorismului și implementarea de cerințe legislative specifice; ● promovarea schimbului de informații între autorități pentru investigarea cazurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului; ● introducerea de contravenții și sancțiuni pentru nerespectarea noilor cerințe legislative.

În prezent, România a finalizat cea de-a V-a Rundă de evaluare Moneyval care vizează eficiența și eficacitatea Sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor din perioada 2017-2021. Procesul de evaluare a fost inițiat în octombrie 2021 și s-a realizat pe parcursul a aproximativ 18 luni. Raportul prezintă o descriere detaliată si obiectivă a progreselor înregistrate de țara noastră, în perioada 2017-2022, din punct de vedere legislativ și instituțional, nivelul de eficiență în funcționarea sistemului, precum și aspectele care încă necesită îmbunătățiri și adaptări instituționale care să asigure conformarea la exigențele impuse de standardele FATF. Calificativele obținute, atât în ceea ce privește conformitatea tehnică a cadrului legislativ, cât și privind eficiența în implementarea acestuia, asigură țării noastre un loc în categoria restrânsă a statelor care nu au calificative neconform pentru conformitatea tehnică și plasează România într-un proces de monitorizare periodică, care presupune prezentarea unui raport de progrese la 2 ani de la adoptarea de către Plenara Moneyval a Raportului de evaluare în mai 2023. Astfel, următorul raport de progres va fi prezentat Comitetului Moneyval în cadrul Reuniunii Plenare a Comitetului Moneyval din luna mai 2025.

Proiectul de lege aprobat de Guvern va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului în procedură de urgență.

ECONOMIE

Un nou apel de proiecte lansat prin Programul Regional Vest

Radio CECCAR FM

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, în calitate de autoritate de management pentru Programul Regional (PR) Vest, a publicat Ghidul solicitantului de finanțare pentru apelul de proiecte nr. 2 pentru Revitalizare și regenerare urbană. Potrivit unui comunicat al instituției, apelul de tip competitiv beneficiază de un buget în valoare totală de 50,48 milioane euro. Proiectele vor putea fi depuse începând de astăzi până la 22 septembrie 2025, ora 12:00.

Apelul va finanța amenajarea integrată a spațiilor publice urbane, respectiv reconversia funcțională, reconfigurarea și reorganizarea lor:  piețe și piațete publice, zone pietonale, de tip spațiu comun sau cu caracter prioritar pietonal, promenade, splaiuri etc.; ▪ reconversia unor zone sau terenuri degradate, abandonate, neutilizate sau cu funcțiuni depășite – transformarea lor în puncte de atracție pentru cetățeni; ▪ spații verzi și verzi-albastre existente – scuaruri, parcuri, grădini publice, malurile cursurilor de apă, canale etc.; ▪ spații și facilități pentru activități recreative de mici dimensiuni, care deservesc cartierele rezidențiale sau zonele centrale/ istorice – locuri de joacă, zone de sport și socializare șamd.; ▪ conexiuni de circulație nemotorizată – alei pietonale, trotuare, piste pentru bicicliști, pasarele etc.; ▪ renovarea feței urbane a clădirilor publice, inclusiv a celor de patrimoniu, în zona delimitată de regenerare urbană, în procent limitat; ▪ acțiuni de protejare a biodiversității.

Complementar pot fi finanțate și alte activități pentru asigurarea securității în spațiile publice regenerate – iluminat public și arhitectural, supraveghere video și facilități wi-fi, diferite dotări și amenajări – mobilier urban, toalete publice, fântâni, scene mobile, amenajări pentru sport, joc și recreere și măsuri de accesibilizare pentru persoanele cu nevoi speciale și cu mobilitate redusă.

Finanțarea nerambursabilă care poate fi acordată va fi de minimum 500.000 de euro și maximum 15 milioane de euro per proiect, în cazul municipiilor reședință de județ. Contribuția solicitantului va fi de minimum 2% din valoarea totală eligibilă a investiției.

Apelul se adresează tuturor primăriilor de municipii și orașe din Regiunea Vest, precum și parteneriatelor formate din primării de municipii sau orașe, alături de consilii județene sau instituții publice de interes local care dețin clădiri cu funcțiuni publice, pentru renovarea feței urbane a acestora.

Ghidul de finanțare pentru Revitalizare și regenerare urbană, apelul de proiecte nr. 2, este disponibil aici.

Continuare

ECONOMIE

MDLPA: Extrase de carte funciară eliberate gratuit, digital, din 2 iunie

Radio CECCAR FM

Aproape 80.000 de prime înregistrări, cereri de extrase de carte funciară și de plan cadastral au fost eliberate gratuit, în România, din data de 7 aprilie, de când acest serviciu public este gratuit pentru proprietarii care cer în persoană aceste documente, a afirmat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, citat într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). „Numărul mare de cereri pentru aceste servicii publice demonstrează eficiența măsurii de a oferi gratuit, pentru proprietari, aceste servicii care devin gratuite, din 2 iunie, și pentru proprietarii care solicită aceste documente în sistemul online. Impunem, astfel, respectul statului pentru cetățeni”, a declarat ministrul.

Astfel, în perioada aprilie-mai, au fost eliberate gratuit peste 34.000 de extrase de carte funciară, aproape 5.000 de extrase de plan cadastral și au fost înregistrate gratuit, la prima înregistrare în cadastru, peste 40.000 de proprietăți.

„În prezent, se percepe o taxă de 20 de lei pentru extrasele de carte funciară cerute online, dar, din iunie, eliminăm și tariful pentru acest serviciu public digital”, a conchis ministrul.

Continuare

ECONOMIE

Comisia Europeană propune o taxă de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în UE

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană a propus, marți, impunerea unei taxe de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în Europa, mare parte dintre acestea provenind din China, transmite AFP, preluată de Agerpres. „Vorbim de doi euro pentru fiecare pachet, plătiți de platformă”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, în Parlamentul European. Potrivit responsabilului european, un număr de aproximativ 4,6 miliarde de colete au fost importate anul trecut în UE.

Ideea Bruxelles-ului este aceea de a finanța costurile suplimentare cu controalele vamale, în contextul afluxului de colete de valoare mică venite din Asia, via platforme precum Shein sau Temu.

Măsura a fost solicitată în special de Franța, care, la finele lunii aprilie, a propus plata unor „costuri de gestiune” pentru fiecare colet de mică valoare ce intră în Europa.

Anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare mică, adică bunuri cu o valoare care nu depășește 150 euro, au intrat pe piața UE, echivalentul a 12 milioane de colete pe zi. Această cifră este de două ori mai mare decât în 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022, iar multe dintre aceste bunuri s-au dovedit a fi neconforme cu legislația europeană. Această creștere exponențială ridică numeroase semne de întrebare. În principal, din ce în ce mai multe produse dăunătoare intră în UE. Mai mult, vânzătorii europeni, care respectă standardele ridicate în materie de produse, riscă să fie afectați de practicile neloiale și de vânzarea de bunuri contrafăcute prin intermediul piețelor online. În cele din urmă, numărul mare de colete expediate și transportate are o amprentă ecologică și climatică negativă.

Continuare

Trending