Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a dat startul selecției naționale a localităților care aspiră la titlul de Best Tourism Villages. Potrivit unui comunicat al instituției, inițiativa este premergătoare desfășurării celei de-a cincea ediții a competiției internaționale a Organizației Mondiale a Turismului (UN Tourism), care identifică anual destinații rurale remarcabile la nivel global.

În urma depunerii candidaturilor și evaluării acestora, România va transmite către UN Tourism cel mult 8 propuneri de destinații turistice, care vor concura cu alte destinații din întreaga lume. Localitatea candidată trebuie să aibă o densitate scăzută a populației și cel mult 15.000 de locuitori, conform ultimului recensământ, să fie localizată într-un peisaj cu o prezență importantă a activităților tradiționale și să împărtășească valorile și stilul de viață al comunității.

În procesul de evaluare, se vor puncta următoarele criterii de selecție: resursele culturale și naturale,  promovarea și conservarea resurselor culturale, durabilitate economică, socială și de mediu, dezvoltarea turismului și integrarea lanțului valoric, guvernanța și prioritizarea turismului, infrastructură și conectivitate, sănătate, siguranță și securitate, materiale de prezentare (video, imagini).

Destinațiile din partea României, care vor participa în cadrul competiției mondiale, vor avea șansa de a fi desemnate Best Tourism Villages sau de a fi incluse în Programul Upgrade, prin care vor beneficia de suport din partea UN Tourism și a partenerilor pentru îmbunătățirea domeniilor de activitate identificate ca mai puțin dezvoltate în urma evaluării.

Destinațiile recunoscute ca Best Tourism Villages, precum și cele selectate pentru a participa în cadrul Programului Upgrade, vor deveni membre ale unei rețele care facilitează schimbul de informații, experiențe și bune practici.

Pentru participarea la concurs, candidaturile vor fi transmise către MEDAT, via e-mail, la adresa iulia.dangulea@mturism.ro, până la data de 7 aprilie 2025.

Documentul de candidatură este formularul Application Form. În cadrul acestuia vor fi transmise și formularele General Presentation Template și Copyrights Template, precum și materiale foto și video, și alte informații. Formularele vor fi completate în limba engleză.

Regulamentul integral de desfășurare a concursului poate fi consultat AICI.

Institutele de cercetare din România sunt încurajate să dezvolte soluții inovatoare la tematici relevante pentru combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă a societății, astfel încât activitățile de cercetare să se adapteze la provocările de mediu, economice și sociale actuale. În acest context, Guvernul Românei, prin Cancelaria Prim-ministrului, în calitate de partener, împreună cu Social Innovation Solutions, organizație recunoscută pentru proiectele sale de sustenabilitate și inovație socială, au lansat oficial, în cadrul unui eveniment desfășurat la Palatul Victoria, Ghidul de bune practici Climate Paths – o platformă de soluții strategice și bune practici internaționale menite să transforme economia și politicile de mediu. Platforma a fost realizată în cadrul unui proiect inițiat și implementat de Social Innovation Solutions, în parteneriat cu Cancelaria Prim-ministrului și Smart Innovation Norway, finanțat de Innovation Norway.

Prezentă la eveniment, consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Mihaela Frăsineanu, a subliniat rolul esențial al colaborării Guvernului cu sectorul privat și cu societatea civilă în ceea ce privește identificarea și implementarea soluțiilor pentru ca România să facă pași cât mai rapizi spre tranziția verde. „Rolul Guvernului este să facă cât mai cunoscute sursele de finanțare și, împreună cu politici publice adecvate și stabilite în dialog cu societatea, să pună la dispoziție acele soluții care să ducă la creșterea economică și a competitivității, la încurajarea cercetării, inovării și a digitalizării“, a afirmat Mihaela Frăsineanu.

„Inaugurarea acestui parteneriat reafirmă relațiile solide dintre România și Norvegia și subliniază angajamentul comun pentru o tranziție verde sustenabilă. Prin aceste eforturi, se creează premisele favorabile pentru consolidarea relațiilor economice și investiționale bilaterale. În cadrul noii etape de finanțare prin granturile SEE și Norvegiene, România rămâne al doilea mare beneficiar, cu o alocare de peste 596 milioane euro pentru perioada 2021 – 2028. Tranziția verde și incluziunea socială vor continua să fie priorități esențiale, sprijinind implementarea unor noi proiecte cu impact durabil“, a precizat prim secretarul Ambasadei Norvegiei în România, Birger Gjelsten Veum.

„Ghidul Climate Paths este mai mult decât o listă de recomandări; este o oportunitate de a regândi modul în care România abordează cercetarea și inovarea. Avem acum exemple clare de bune practici care pot fi adaptate pentru a accelera tranziția verde și pentru a crea un impact real în economie și societate“, a declarat Ciprian Stănescu, președintele Social Innovation Solutions.

Ghidul pornește de la o analiză a modului în care România se aliniază tendințelor europene de inovare, prezentând totodată mecanismele de sprijin pentru domeniul cercetării, începând cu elaborarea politicilor publice care promovează o economie sustenabilă și durabilă cu impact minim asupra mediului și societății, identificarea și alocarea surselor de finanțare necesare pentru cercetare și inovare, colaborarea cu alte state cu expertiză în acest domeniu, până la transferul de know-how și accesul la practici eficiente care pot fi adaptate și implementate și în România.

De asemenea, Ghidul de bune practici Climate Paths face referire la modul în care pot fi identificate și accesate mecanismele de sprijin pentru cercetare-dezvoltare, incluzând surse de finanțare de la bugetul de stat, fonduri nerambursabile, contribuții de la agenți economici și din cooperări internaționale, respectiv, granturile SEE și Norvegiene, Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI), Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României și programul Orizont Europa. Pe lângă prezentarea acestor instrumente de finanțare și pașii necesari pentru accesare, platforma vine și cu exemple concrete de bune practici în implementarea unor proiecte, inclusiv proiecte din România.

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 18,38%, în 2024, până la 46.205, față de 39.031 în anul anterior, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Agerpres. Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 9.150 de firme (număr în creștere cu 11,71% față de 2023) și în județele Ilfov (2.508, +35,06%), Cluj (2.490, +22,54%), Constanța (2.452, +31,44%), Timiș (2.057, +7,36%), Iași (1.756, +30,58%) și Brașov (1.562, +22,61%).

La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele Ialomița, respectiv 234 (+9,86% față de anul anterior), Covasna (255, +22,6%), Mehedinți (294, +12,64%), Călărași (327, +0,31%) și Caraș-Severin (329, +17,92%). Creșterile cele mai semnificative ale numărului de dizolvări s-au înregistrat în județele Harghita (+47,28%), Maramureș (+43,27%) și Sibiu (+39,26%), în timp ce scăderi au fost consemnate doar în județele Hunedoara (-2,87%) și Buzău (-2,55%).

Domeniul de activitate cu cele mai multe dizolvări de firme, în 2024, este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde au fost raportate 12.689 de dizolvări la nivel național. Față de anul precedent, dizolvările din acest sector au crescut cu 14,76%.

Potrivit sursei citate, construcțiile, activitățile profesionale, științifice și tehnice, precum și industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, respectiv 4.651 (+23,93%), 4.556 (+21,66%) și 3.870 (+15,04%).