ECONOMIE
Consiliul Concurenței face recomandări pentru eficientizarea programului Start-up Nation

În cadrul programului de susținere a IMM-urilor „Start-up Nation – România” s-au acordat 15.242 de ajutoare de minimis în valoare totală de 2,89 miliarde lei. Cu toate acestea, unele aspecte ar trebui regândite pentru a eficientiza cheltuirea banilor alocați, este concluzia analizei privind impactul acestei scheme de ajutor, realizată de Consiliul Concurenței.
„Evaluarea rezultatelor programului, derulat în 2017 și 2018, este necesară pentru a vedea în ce măsură acordarea de ajutoare și-a atins obiectivele urmărite, astfel încât, pe viitor, să poată fi ajustate diferite elemente precum valoarea ajutorului, condițiile impuse și indicatorii de rezultate urmăriți. În acest fel se va obține o eficientizare a acordării ajutoarelor și o mai bună cheltuire a banului public”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat într-un comunicat al instituției.
Schema de ajutor de minimis al cărei impact a fost evaluat este aferentă programului „Start-up Nation” (SUN) și avea ca principale obiective stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), îmbunătățirea performanțelor economice ale IMM-urilor, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților și creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative.
Plecând de la aceste obiective, Consiliul Concurenței a analizat impactul ajutoarelor acordate IMM-urilor care au participat la cele două apeluri de proiecte din cadrul schemei, organizate în 2017, respectiv 2018, și a făcut o serie de recomandări pentru ca noile scheme de ajutor ce se vor derula în cadrul programului SUN să conducă la rezultate optime.
În primul rând, Consiliul Concurenței recomandă ca obiectivele măsurilor de sprijin să fie clar definite și cuantificabile. „De exemplu, obiectivul «îmbunătățirea performanțelor economice ale IMM-urilor» este vag și, în absența unor clarificări suplimentare, cuantificarea sa este dificilă. Astfel, s-a constatat că îndeplinirea acestui obiectiv este discutabilă, în funcție de indicatorii analizați: din perspectiva menținerii pe piață și a reducerii riscului de faliment a companiilor schema de ajutor de minimis a avut un impact pozitiv, dar în ceea ce privește cifra de afaceri, obiectivul nu a fost îndeplinit, beneficiarii înregistrând cifre de afaceri mai mici decât concurenții care nu au apelat la sprijin”, menționează reprezentanții Consiliului Concurenței.
De asemenea, autoritatea de concurență susține că trebuie să se facă o selecție a sectoarelor economice cărora li se adresează schema de ajutor pentru a stimula/consolida acele domenii competitive, capabile să genereze valoare adăugată. Această recomandare vine în contextul în care, atât în cazul apelului din 2017, cât și al celui din 2018, beneficiarii care își desfășoară activitatea în anumite sectoare economice (de exemplu construcții, transport, IT, electricitate, industria prelucrătoare, agricultură, comerț) au înregistrat rezultate mai slabe decât concurenții lor (care nu au beneficiat de sprijin). Acest lucru arată că ajutoarele pentru aceste sectoare economice par să fie ineficiente în forma existentă în cadrul schemei de ajutor analizate, dacă nu se regândesc condițiile de acordare.
La nivelul întregii scheme de ajutor de minimis, au beneficiat de sprijin 15.242 de IMM-uri (7.150 în 2017 și 8.092 în 2018), care au creat suplimentar (față de concurenții lor) 14.395 locuri de muncă. Pentru fiecare loc de muncă nou creat, IMM-urile au primit 302.648 de lei în 2017 și 156.855 de lei în 2018.
Astfel, în perioada 2020-2022, o companie care a beneficiat de ajutor de stat a avut de două ori mai mulți angajați decât una care nu a beneficiat, iar în anul 2021 numărul angajaților unui beneficiar de ajutor a fost, în medie, de patru ori mai mare.
Schema de ajutor de minimis, având un buget maxim de 7,71 miliarde lei, a fost valabilă până la data de 31 decembrie 2020, iar plățile în cadrul său au putut fi efectuate până la sfârșitul anului 2021.
„Deși în cadrul acestei măsuri de sprijin au fost acordate ajutoare doar în anii 2017 și 2018, numărul solicitanților și al beneficiarilor de ajutor a fost foarte mare, fiind depuse 49.839 de solicitări (18.188 de solicitări de ajutor în 2017, respectiv 31.651 de cereri în 2018) și s-au acordat 15.242 de ajutoare de minimis. Valoarea totală a ajutoarelor acordate a fost de 2,89 miliarde lei, din care 420 milioane lei au fost asigurați din fonduri europene”, se menționează în comunicat.
Având în vedere numărul mare de firme care au aplicat pentru obținerea de ajutor de minimis, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a decis, în 2022, continuarea programului SUN. Această nouă măsură de ajutor este valabilă până la sfârșitul anului 2027 și are un buget maxim de 11 miliarde de lei, asigurat de la bugetul de stat. Potrivit MEAT, acordarea de noi ajutoare este momentan suspendată, ca urmare a faptului că nu sunt fonduri suficiente pentru a acoperi întregul buget al măsurii.
Cu toate acestea, anul trecut s-a aprobat cadrul general pentru implementarea unor noi scheme de ajutor de minimis, SUN ediția 2024. În aceste condiții, autoritatea de concurență recomandă comasarea celor două programe (SUN ediția 2022 și SUN ediția 2024) sau încetarea acordării de noi ajutoare în temeiul SUN 2022, având în vedere că cele două scheme se suprapun.
Potrivit actualei legislații europene, valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei firme nu poate depăși suma de 300.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare. Până în 2023, valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei firme nu putea depăși 200.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare sau 100.000 de euro dacă ajutorul se acordă pentru activități de transport rutier de mărfuri, în numele unor terți sau contra cost.
Consiliul Concurenței îndeplinește rolul de autoritate națională de contact în raporturile dintre Comisia Europeană și autoritățile/instituțiile publice, alți furnizori și beneficiarii, implicați în procedurile din domeniul ajutorului de stat.
ECONOMIE
Declarația informativă D406 SAF-T aferentă lunii ianuarie se depune până la 28 februarie

♦ Este primul termen care are în vedere și contribuabilii mici, nu doar contribuabilii mari și mijlocii
Declarația informativă D406 SAF-T trebuie transmisă la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) până vineri, 28 februarie, potrivit OPANAF nr. 1783/2021 cu modificările și completările ulterioare. Anul trecut, declarația a fost depusă, potrivit reglementărilor în vigoare, de contribuabilii mijlocii și mari; din acest an, ea se depune și de firmele mici.
Potrivit ANAF, categoriile de contribuabili care trebuie să depună D406 sunt următoarele:
- Contribuabilii încadrați în categoria marilor contribuabili la data de 1 ianuarie 2022, care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, pentru alte informații decât cele privind secțiunile „Stocuri” și „Active”;
- Contribuabilii încadrați în categoria mari contribuabili la data de 1 ianuarie 2022, care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021 pentru alte informații decât cele privind secțiunile „Stocuri” și „Active”;
- Contribuabilii încadrați în categoria contribuabili mijlocii la data de 31 decembrie 2021. Obligația de depunere a Declarației informative D406 începe de la data de 1 ianuarie 2023, care reprezintă data de referință pentru contribuabilii mijlocii;
- Contribuabilii încadrați în categoria contribuabili mijlocii la data de 31 decembrie 2021, pentru alte informații decât cele privind secțiunile „Stocuri” și „Active”;
- Contribuabilii care nu sunt încadrați la data de 31 decembrie 2021 în categoria marilor contribuabili sau a contribuabililor mijlocii, denumiți generic contribuabili mici, pentru alte informații decât cele privind secțiunile „Stocuri” și „Active”;
- Contribuabilii nerezidenți înregistrați doar în scop de TVA în România pentru alte informații decât cele privind secțiunile „Stocuri” și „Active”;
- Contribuabilii care la data de 31 decembrie 2021 erau încadrați în categoria marilor contribuabili, iar începând cu data de 1 ianuarie 2022 sunt încadrați în categoria contribuabililor mijlocii sau mici pentru alte informații decât cele privind secțiunile „Stocuri” și „Active”.
Calendarul fiscal poate fi accesat AICI.
ECONOMIE
Comisia Europeană și-a prezentat foaia de parcurs pentru un sector agricol și agroalimentar prosper în UE

Comisia Europeană și-a prezentat miercuri „Viziunea pentru agricultură și alimentație”, o foaie de parcurs ambițioasă privind viitorul agriculturii și al alimentației în Europa, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres. Această foaie de parcurs pregătește terenul pentru un sistem agroalimentar atractiv, competitiv, rezilient, orientat spre viitor și echitabil pentru generațiile actuale și viitoare de fermieri și operatori agroalimentari. Simplificarea în continuare a politicilor noastre și creșterea gradului de adoptare a inovării și a digitalizării sunt condiții prealabile pentru toate acțiunile prezentate în viziune. Ulterior, în 2025, Comisia va propune un pachet cuprinzător de simplificare a actualului cadru legislativ agricol, împreună cu o strategie digitală a UE pentru agricultură, pentru a sprijini tranziția către o agricultură pregătită pentru digitalizare.
„Avem nevoie ca sectorul agroalimentar să prospere și să concureze pe o piață globală echitabilă, cu suficientă reziliență pentru a face față crizelor și șocurilor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm propria suveranitate alimentară, având în vedere riscurile și vulnerabilitățile actualei lumi aflate în schimbare rapidă. Foaia de parcurs pe care o prezentăm astăzi stabilește calea de abordare a numeroaselor presiuni cu care se confruntă fermierii din UE. Aceasta va face sectorul mai durabil și va ajuta agricultura să rămână un sector atractiv și profitabil, astfel încât un număr suficient de tineri să se alăture profesiei”, a declarat comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen.
„Viziunea pentru agricultură și alimentație” are patru domenii prioritare: atractivitate, competitivitate și reziliență, adaptarea la exigențele viitorului precum și condiții de viață și muncă echitabile în zonele rurale.
Potrivit Executivului comunitar, agricultura trebuie să aibă stabilitatea necesară pentru a încuraja tinerii să intre în profesie, inclusiv prin venituri echitabile și printr-un sprijin public mai bine direcționat. De asemenea, acestea trebuie să fie sprijinite în mod activ pentru a profita de beneficiile inovării și ale noilor modele de afaceri, inclusiv de creditele pentru carbon și natură, ca surse complementare de venit. Comisia se angajează să se asigure că fermierii nu sunt obligați să își vândă în mod sistematic produsele sub costurile de producție și va lua măsuri concrete în acest scop, inclusiv prin revizuirea Directivei privind practicile comerciale neloiale. Comisia va prezenta, de asemenea, o strategie de reînnoire a generațiilor în 2025, cu recomandări privind măsurile necesare atât la nivelul UE, cât și la nivel național/regional pentru a aborda barierele din calea accesului tinerilor și al persoanelor noi la profesie.
În paralel, UE va continua să acorde prioritate securității și suveranității alimentare în diferite moduri. Negocierile și acordurile comerciale vor fi utilizate pe deplin, protejând în același timp interesele fermierilor europeni.
Viziunea răspunde, de asemenea, solicitărilor fermierilor, cetățenilor și societății în general privind o mai bună aliniere a standardelor de producție pentru produsele importate, pentru a garanta că standardele ambițioase ale UE nu conduc la dezavantaje concurențiale.
Din acest motiv, Comisia va începe să ia măsuri în 2025 pentru a asigura o mai mare coerență a standardelor în ceea ce privește pesticidele periculoase interzise în UE și bunăstarea animalelor. În plus, aplicarea riguroasă și controalele riguroase ale standardelor de siguranță alimentară rămân o prioritate nenegociabilă. Comisia își va consolida accentul pus pe creșterea animalelor pentru a promova viitorul pe termen lung al sectorului.
De asemenea, viziunea recunoaște necesitatea de a reconcilia acțiunile climatice cu securitatea alimentară și cu provocările specifice cu care se confruntă sectorul. Fermierii ar trebui recompensați pentru adoptarea unor practici ecologice. În acest context, Comisia va analiza cu atenție orice nouă interdicție privind utilizarea pesticidelor în cazul în care nu sunt disponibile alternative într-un termen rezonabil și va simplifica accesul la biopesticide pe piața UE.
Comisia va elabora, de asemenea, un sistem voluntar de evaluare comparativă, „busola sustenabilității în cadrul fermei”, pentru a-i ajuta pe fermieri să își măsoare și să își îmbunătățească performanța la nivel de fermă. Totodată, va fi pregătită o strategie privind reziliența în domeniul apei pentru a răspunde nevoii urgente de utilizare mai eficientă a apei.
Comisia va prezenta un plan de acțiune rurală actualizat pentru a se asigura că zonele rurale rămân dinamice, funcționale și profund legate de patrimoniul cultural și natural al UE. De asemenea, va fi lansat un dialog anual privind alimentele cu o gamă largă de actori, inclusiv consumatori, fermieri, industrie și autorități publice, pentru a găsi soluții la probleme precum accesibilitatea alimentelor și inovarea. Reducerea risipei de alimente și abordarea preocupărilor societale legate de bunăstarea animalelor vor fi, de asemenea, analizate îndeaproape de către Comisie în viitor.
Privind în perspectivă, viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) va fi mai simplă și mai bine direcționată, sprijinul fiind direcționat mai mult către fermierii care se implică activ în producția de alimente, cu un accent deosebit pe tinerii fermieri și pe cei care practică agricultura în zone care se confruntă cu constrângeri naturale. Vor fi favorizate stimulentele, mai degrabă decât condițiile.
ECONOMIE
Cooperare româno-britanică pentru protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie

Două acorduri de colaborare între România și Marea Britanie vor fi semnate în perioada următoare, în vederea protejării drepturilor celor peste 1,2 milioane de români din Regatul Unit, a anunțat Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, într-o postare pe Facebook, relatează Agerpres. Acest lucru a fost stabilit de ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, și noul Ambasador al Marii Britanii la București, E.S. Giles Portman, în cadrul unei prime întrevederi.
„Un liant și promotor al relației bilaterale româno-britanice îl reprezintă comunitatea numeroasă de români din UK, estimată la peste 1,2 milioane de persoane”, se arată în postarea ministerului.
În acest context, cooperarea dintre Ministerul Muncii cu ministerele și instituțiile omoloage din Regatul Unit este una extrem de importantă.
„Principala mea preocupare vizează întărirea pieței muncii din România, dar în egală măsură trebuie să avem grijă de românii care trăiesc și muncesc peste hotare. Împreună cu partenerii noștri britanici putem derula campanii și acțiuni comune astfel încât cetățenii noștri să își cunoască drepturile și să evite să devină victime ale exploatării de orice fel”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.
De asemenea, vor avea loc schimburi de bune practici în domeniul creșterii competențelor angajaților, dar și în domeniul asistenței sociale pentru îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor.
La 20 februarie 2025, România marchează 145 de ani de relații diplomatice cu Marea Britanie. În primele 10 luni ale anului 2024, datele indică o valoare a schimburilor comerciale între cele două țări de 3,43 miliarde euro, ceea ce rep
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 17 februarie 2025
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 13.02.2025
-
ÎNREGISTRĂRIacum o zi
Economia la bani mărunți – Ediția din 18.02.2025
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF a actualizat formularele 101 și 101 Grup fiscal
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor – ce trebuie să știe profesia contabilă
-
ECONOMIEacum 3 zile
MF a reglementat o serie de aspecte de raportare contabilă
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 11.02.2025
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR a revizuit în creștere, la 3,8%, prognoza de inflație pentru finalul acestui an