ECONOMIE
MIPE: 1,2 miliarde euro pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile și modernizarea educației
Aproximativ 1,2 miliarde euro vor fi direcționate către persoanele în dificultate și pentru o educație conectată la piața muncii, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, delegația MIPE, condusă de ministrul Marcel Boloș, a avut săptămâna trecută o serie de întâlniri de lucru cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru a discuta extinderea sprijinului din bani europeni pentru persoanele vulnerabile și pentru educație, dar și viziunea privind implementarea Politicii de Coeziune în viitoarea perioadă de programe, care va începe în 2027.
Astfel, în cadrul discuțiilor cu Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, au fost stabilite două direcții strategice de acțiune.
„Întâlnirea cu doamna vicepreședinte Mînzatu marchează un moment important pentru România. O sumă de 1,2 miliarde euro, direcționată către persoanele în dificultate și o educație conectată la piața muncii, reprezintă mai mult decât o simplă finanțare – este un angajament concret pentru viitorul cetățenilor noștri. Prin aceste măsuri, ne asigurăm că sprijinul ajunge exact acolo unde este cea mai mare nevoie și că sistemul nostru educațional face pași importanți spre modernizare”, a declarat Marcel Boloș, citat în comunicat.
Conform MIPE, fondurile vor fi asigurate prin realocarea economiilor provenite din execuția financiară a proiectelor.
Totodată, va fi alocat un sprijin extins pentru persoanele vulnerabile prin Programul Incluziune și Demnitate Socială.
Astfel, se va acorda în continuare un sprijin financiar de 250 lei pentru persoanele vulnerabile, distribuit în minimum două tranșe/an, precum și suplimentarea acestui sprijin prin acordarea de pachete alimentare în valoare de 125 lei, distribuite de două ori pe an.
De asemenea, în cadrul programului se vor acorda vouchere educaționale de 500 lei pentru aproximativ 600.000 de elevi din medii defavorizate și se va asigura explorarea posibilităților de continuare a programului de vouchere pentru energie.
Potrivit MIPE, se va asigura conectarea la economia reală, prin Programul Step.
Astfel, cu o alocare aprobată de 600 milioane euro în cadrul Programului Educație și Ocupare (PEO), Step va include: relansarea programului Innotech Student, oferind granturi de până la 200.000 euro pentru startup-uri înființate de absolvenți; modernizarea curriculei universitare în conformitate cu cerințele actuale ale pieței muncii, cu accent pe domeniile tehnologice și industrial; înființarea de laboratoare de practică în universități, precum și dezvoltarea incubatoarelor de afaceri în mediul universitar.
Reprezentanții MIPE au făcut referire și la o viziune strategică privind Politica de Coeziune post-2027.
Tot la Bruxelles, delegația MIPE a avut o întrevedere importantă cu Raffaele Fitto, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene. Discuțiile s-au concentrat pe poziția României privind viitorul Politicii de Coeziune post-2027, menționează sursa citată.
„România pledează pentru o Politică de Coeziune care să acționeze ca motor în promovarea competitivității UE, să sprijine tranziția verde și digitală și să consolideze modelul social european. Discuțiile cu domnul vicepreședintele Fitto au confirmat că viziunea noastră este aliniată cu obiectivele Agendei Strategice a Uniunii 2024-2029”, a explicat ministrul Marcel Boloș.
Astfel, România și-a reafirmat angajamentul pentru o Politică de Coeziune puternică, care să rămână principala politică de investiții structurale a Uniunii Europene.
Poziția țării noastre, elaborată în urma unui amplu proces de consultare, pune accent pe următoarele priorități cheie: menținerea convergenței economice, sociale și teritoriale ca obiectiv fundamental; susținerea managementului partajat ca mecanism esențial de guvernanță; păstrarea unei abordări teritoriale adaptate specificului fiecărei regiuni și sprijinirea investițiilor în infrastructura TEN-T pentru îmbunătățirea conectivității strategice, se mai precizează în comunicat.
„La nivelul MIPE se află în derulare un proces continuu de identificare a celor mai bune soluții pentru asigurarea premiselor unui management corespunzător al fondurilor europene nerambursabile alocate României, cu o preocupare constantă în sprijinirea beneficiarilor pentru accesarea și utilizarea facilă și transparentă a alocărilor disponibile, simplificare, digitalizare și creșterea capacității administrative la nivelul entităților implicate în gestionarea fondurilor europene”, precizează sursa citată.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
