Prin Ordinul nr. 2913/2025 al președintelui Autorității Vamale Române, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 967/20.10.2025, au fost stabilite Normele tehnice privind aprobarea sau desemnarea unui loc pentru prezentarea mărfurilor în vamă și depozitarea temporară.

Potrivit actului normativ, operatorii economici stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii pot solicita autorității vamale, în situații justificate, aprobarea unui loc în scopul prezentării mărfurilor în vamă și al depozitării temporare de mărfuri neunionale, altul decât un spațiu de depozitare temporară. Cererea pentru obținerea locului aprobat se completează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la aceste norme tehnice și se depune la autoritatea vamală competentă. Cererea poate fi depusă și prin intermediul poștei electronice și este supusă prevederilor art. 15 din Codul vamal al Uniunii.

Cererea poate avea ca obiect o singură operațiune de depozitare temporară sau se poate referi la mai multe operațiuni, desfășurate într-o perioadă determinată de timp, menționată de solicitant. Locul solicitat trebuie să fie clar determinat în cerere, cu indicarea adresei exacte și descrierea acestuia, pentru a se aduce la cunoștința biroului vamal existența în locul respectiv a clădirilor, depozitelor sau a altor facilități necesare manipulării, depozitării sau păstrării mărfurilor în condiții corespunzătoare. Solicitantul trebuie să menționeze în cerere care este interesul său justificat în obținerea aprobării, precum și programul de lucru în locul respectiv. Cererea conține motivele pentru care se solicită aprobarea unui loc în care să fie prezentate și depozitate temporar mărfuri neunionale, altul decât un spațiu de depozitare temporară, urmând ca autoritatea vamală competentă să aprecieze dacă cererea este justificată ținând cont de circumstanțele operațiunilor vamale efectuate, cantitatea și felul mărfurilor, tipul de transport și frecvența operațiunilor vamale.

La cerere se anexează următoarele documente: a) schița spațiului pentru care se solicită aprobarea; b) actul de deținere a spațiului pentru care se solicită autorizarea; c) modelul/tipul de evidențe, dacă este cazul; d) documentul/documentele care atestă constituirea garanției.

Dacă este necesar, autoritatea vamală competentă solicită informații suplimentare pentru soluționarea cererii.

Un spațiu ce urmează a fi utilizat pentru depozitarea temporară trebuie să fie adecvat din punctul de vedere al securității, sănătății și siguranței, al accesului în acest spațiu și al facilităților de depozitare. Dacă cererea include mărfuri care pot prezenta un pericol sau sunt susceptibile de a deteriora alte mărfuri sau necesită instalații speciale de depozitare, spațiul trebuie să fie echipat corespunzător pentru depozitarea acestora.

Aprobarea se emite de autoritatea vamală competentă după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de legislația vamală cu privire la operațiunea sau operațiunile vamale vizate și se comunică solicitantului în termen de 30 de zile de la depunerea cererii. Autoritatea vamală competentă care a emis aprobarea urmărește aplicarea legislației vamale în domeniul prezentării mărfurilor în vamă și al depozitării temporare.

Dacă solicitarea are ca obiect o singură operațiune vamală de depozitare, în aprobare se menționează operațiunea vamală la care se referă. În situația în care cererea se referă la mai multe operațiuni vamale, desfășurate într-o perioadă determinată de timp, aprobarea cuprinde, pe lângă mențiunile privind operațiunile vamale, data de început a valabilității aprobării și termenul pentru care se acordă, care nu poate fi mai mare de un an de la data de început.

Mărfurile depozitate temporar nu pot fi ridicate fără permisiunea biroului vamal din spațiul aprobat de depozitare temporară. În cazul în care biroul vamal decide să controleze mărfurile declarate, verificarea acestora și a mijloacelor de transport se efectuează în locul aprobat.

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii a crescut la 11.370 lei pe lună, în septembrie 2025, respectiv cu aproape 9 procente față de 2024, potrivit unui comunicat al Fundației Friedrich Ebert România (FES), citat de Agerpres. Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România au actualizat valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru anul 2025, în baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

„Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii, pentru luna septembrie 2025, este de 11.370 lei pe lună. Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii a crescut în 2025 cu aproape 9 procente (8,8%) față de 2024, de la 10.450/lună la 11.370 lei/lună. Față de 2024, valoarea coșului este cu 920 de lei mai mare”, se arată în comunicat.

Creșterea valorii totale a coșului de consum în acest an este determinată de majorarea costurilor pentru majoritatea capitolelor, și în special alimentației (+181 lei), achiziției unei locuințe (+171 lei) și cheltuielilor cu locuința (+170 lei). Procentual, cheltuielile cu locuința au crescut cel mai mult (+22,6%), precizează sursa citată.

Pentru alte familii decât cea de referință, formată din doi adulți și doi copii, calculele arată că valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 9.343 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 7.002 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 4322 lei pe lună. Potrivit organizației, aceste estimări sunt derivate, fiind mai puțin precise decât cea a valorii coșului pentru familia de referință alcătuită din doi adulți și doi copii.

Recalcularea valorii coșului s-a realizat în baza indicilor de prețuri comunicați de Institutul Național de Statistică pentru luna septembrie 2025 raportat la luna septembrie 2024, precizează Fundația.

„Ideea unui coș minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o structură dată. Pe lângă nevoile imediat necesare supraviețuirii – adăpost, alimentație – coșul minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educația, îngrijirea sănătății, transportul, comunicațiile, recreerea, precum și eventualele cheltuieli neprevăzute (evenimente familiale, probleme de sănătate etc.)”, precizează FES.

Lucrările de construcții au scăzut cu 0,9% în Uniunea Europeană și cu 0,1% în zona euro în august, comparativ cu luna precedentă (când s-a înregistrat un avans de 0,9% în UE și de 0,5% în zona euro), iar România a înregistrat cel mai semnificativ declin al acestui indicator, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri în august, comparativ cu luna precedentă, au fost în Suedia (4,2%), Cehia (2,2%) și Bulgaria (1,4%), iar cele mai semnificative scăderi în România (-26,2%), Ungaria (-11,4%) și Polonia (-4%).

Datele Eurostat arată că în august, comparativ cu perioada similară din 2024, lucrările de construcții au rămas stabile în Uniunea Europeană și au crescut cu 0,1% în zona euro.

Cele mai mari creșteri ale lucrărilor de construcții în august, comparativ cu perioada similară din 2024, au fost în Slovenia (25,2%), Cehia (17%) și Slovacia (13,8%), iar cele mai semnificative declinuri în Ungaria (-13,6%), Țările de Jos (-6,2%) și Polonia (-4,9%). România a raportat un declin anual de 1,1% în august, după o creștere de 39,7% în iulie.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în România volumul lucrărilor de construcții a scăzut, ca serie brută, în august 2025, comparativ cu iulie 2025, cu 24,7%, scădere evidențiată la lucrările de întreținere și reparații curente (-30,6%), lucrările de reparații capitale (-25,7%) și la lucrările de construcții noi (-22,6%). Pe obiecte de construcții, au avut loc scăderi la clădirile rezidențiale (-26,0%), construcțiile inginerești (-25,0%) și la clădirile nerezidențiale (-23,2%).

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 26,2%, scădere evidențiată la lucrările de întreținere și reparații curente (-27,7%), lucrările de reparații capitale (-24,3%) și la lucrările de construcții noi (-18,3%).

Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a scăzut la clădirile rezidențiale (-21,8%), construcțiile inginerești (-20,8%) și la clădirile nerezidențiale (-19,3%).

De asemenea, în august 2025 comparativ cu august 2024, volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 2,1%. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de întreținere și reparații curente (-13,5%) și la lucrările de construcții noi (-4,1%). Lucrările de reparații capitale au crescut cu 27,7%. Pe obiecte de construcții, construcțiile inginerești au scăzut cu 7,9%. Clădirile rezidențiale și clădirile nerezidențiale au crescut cu 12,6%, respectiv cu 2,7%.

Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a scăzut, pe total, cu 2,3%. Pe elemente de structură, scăderea este evidențiată lucrările de întreținere și reparații curente (-11,1%) și la lucrările de construcții noi (-1,9%). Lucrările de reparații capitale au crescut cu 30,4%. Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a scăzut la construcțiile inginerești (-4,4%). Clădirile rezidențiale și clădirile nerezidențiale au crescut cu 16,8%, respectiv cu 5,0%.