ECONOMIE
Investițiile bat pasul pe loc: doar 25% dintre companii intenționează să crească alocările de capital, cel mai redus nivel din ultimul deceniu
Sentimentul investitorilor rămâne rezervat, iar multe companii amână alocarea de noi resurse de capital până la apariția unor semnale mai clare privind direcția economică și stabilitatea reglementărilor din România, conform „Business Sentiment Index (BSI)”, ediția de toamnă, al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), relatează Agerpres. Astfel, potrivit sursei citate, doar 25% dintre companii intenționează să crească investițiile de capital în următoarele 12 luni, în scădere de 10% față de ediția de primăvară și cel mai redus nivel înregistrat în ultimul deceniu. Între timp, 49% vor menține nivelurile actuale de investiții, iar 26% intenționează să le reducă.
În ceea ce privește așteptările privind veniturile, doar 46% dintre respondenți preconizează o creștere a veniturilor din operațiunile din România în 2026, în scădere față de 55% în ediția anterioară. „Deși această evoluție indică o tendință descendentă, reflectă totuși o perspectivă relativ pozitivă asupra potențialului pieței din România, mai ales în comparație cu așteptările mai rezervate din alte piețe regionale”, se menționează într-un comunicat al FIC.
Pe piața internă, 40% din respondenți anticipează o creștere și 47% se așteaptă la stagnare. Așteptările privind exporturile sunt mai modeste, doar 29% prognozând o creștere și 62% așteptându-se la stagnare.
Indicele mai semnalează că România este percepută ca fiind necompetitivă în mai multe domenii: birocrație (78%), povara de reglementare (78%), transparența și consecvența aplicării politicilor (73%), povara fiscală (58%) și infrastructură (53%). Disponibilitatea forței de muncă adecvate este singurul domeniu considerat competitiv (64%).
Referitor la managementul costurilor și planurile forței de muncă, 83% dintre companii iau în considerare reducerea costurilor. Doar 16% intenționează să își mărească echipele, marcând cea mai mică intenție de extindere de la pandemia COVID-19.
În ceea ce privește percepția asupra climatului de afaceri, 68% dintre respondenți consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat, o ușoară îmbunătățire de 4 puncte procentuale față de ediția de primăvară, iar legat de predictibilitate legislativă 69% dintre membrii FIC consideră mediul legislativ mai puțin previzibil. Cu toate acestea, 9% consideră acum că este mai previzibil – o schimbare modestă, dar pozitivă în comparație cu ultimele patru ediții.
Cele mai presante provocări sunt considerate incertitudinea legislativă (76%), inflația și ratele dobânzilor (70%). Instabilitatea politică este, de asemenea, menționată de 58% dintre respondenți ca un obstacol major în planificarea afacerilor și a investițiilor.
Analiza FIC mai arată că pachetele fiscale recente au crescut impozitarea, au adăugat complexitate conformării și au introdus modificări legislative frecvente. Acestea au crescut costurile operaționale, au redus profitabilitatea și cererea, forțând companiile să acorde prioritate lichidităților și să amâne proiectele de creștere pe termen lung.
Totuși, în pofida provocărilor, companiile identifică potențial de creștere în exporturi și în extinderea pieței, dezvoltarea și tranziția sectorului energetic, agricultură și apărare. Totodată, eficiența operațională și serviciile orientate către client – inclusiv reducerea costurilor, procesele de restructurare și soluțiile inovatoare – se regăsesc printre principalele avantaje menționate. Acestea reflectă o orientare clară către reziliență și adaptabilitate prin inovație.
La fiecare șase luni, Consiliul Investitorilor Străini publică Business Sentiment Index. Cea mai recentă ediție reflectă perspectivele a 55 de companii membre, printre cei mai mari investitori din România, oferind o imagine relevantă și cuprinzătoare asupra climatului de afaceri din sectoarele esențiale ale economiei.
Sondajul este realizat în rândul directorilor generali ai companiilor membre ale FIC, care oferă informații despre așteptările lor legate de evoluția afacerilor proprii și a economiei românești pe termen scurt și mediu. Profilul companiilor respondente – ediția de toamnă 2025: mai mult de jumătate dintre respondenți au raportat cifre de afaceri anuale de peste un miliard de lei, iar 44% angajează peste 1.000 de persoane. 95% dintre respondenți sunt activi în sectoarele de servicii, producție și retail, consolidând relevanța indicelui pentru structura economică de bază a României.
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) este asociația care îi aduce împreună pe cei mai importanți investitori cu capital străin din România, aproximativ 110 dintre cele mai mari companii din țară cu o cifră de afaceri cumulată care reprezintă aproximativ o cincime din produsul intern brut și care au o contribuție semnificativă la bugetul de stat.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
