ECONOMIE
Ajutor de minimis pentru înființarea întreprinderilor sociale
Prin Ordinul nr. 5.775/2025 al ministrului investițiilor și proiectelor europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 1093 și 1093 bis din 26 noiembrie 2025, a fost aprobată Schema de ajutor de minimis având ca obiectiv înființarea întreprinderilor sociale prin acordarea de sprijin pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în cadrul Programului Tranziție Justă 2021-2027.
Schema are ca scop contribuția la dezvoltarea unui ecosistem sustenabil în domeniul antreprenoriatului social, prin creșterea numărului de întreprinderi sociale/întreprinderi sociale de inserție și crearea condițiilor antreprenoriale și ocupaționale care conduc la crearea a cel puțin două locuri de muncă noi la nivelul fiecărei întreprinderi sociale/întreprinderi sociale de inserție sprijinite, în zonele vizate de PTJ, respectiv județele Gorj, Hunedoara, inclusiv microregiunea ITI Valea Jiului, Dolj, în vederea atenuării impactului socio-economic al tranziției la neutralitatea climatică.
Schema de măsuri de ajutor de minimis se aplică proiectelor realizate în următoarele județe identificate în cadrul Programului Tranziție Justă 2021-2027: Gorj, Hunedoara, microregiunea ITI Valea Jiului și Dolj. Pentru finanțarea acordată în cadrul Priorității 1 Gorj, Priorității 2 Hunedoara și Priorității 3 Dolj zona vizată include teritoriul aferent unităților administrativ teritoriale, iar pentru microregiuniea ITI Valea Jiului, zona vizată include doar teritoriul aferent unităților administrativ teritoriale ce fac parte din microregiunea ITI Valea Jiului, respectiv orașul Uricani, municipiul Lupeni, municipiul Vulcan, orașul Aninoasa, municipiul Petroșani, orașul Petrila, inclusiv satele aparținătoare de acestea. Pentru finanțarea acordată în cadrul Priorității 2 – Atenuarea impactului socio-economic al tranziției la neutralitatea climatică în județul Hunedoara, zona geografică vizată exclude teritoriul aferent unităților administrativ-teritoriale ce fac parte din microregiunea ITI Valea Jiului, menționate anterior.
Prezenta schemă nu se aplică: a) ajutoarelor acordate întreprinderilor sociale/întreprinderilor sociale de inserție care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse pescărești și de acvacultură; b) ajutoarelor acordate întreprinderilor sociale/întreprinderilor sociale de inserție care desfășoară activități de prelucrare și comercializare a produselor pescărești și de acvacultură, în cazul în care cuantumul ajutoarelor este stabilit pe baza prețului sau a cantității de produse achiziționate sau introduse pe piață; c) ajutoarelor acordate întreprinderilor sociale/întreprinderilor sociale de inserție care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; d) ajutoarelor acordate întreprinderilor sociale/întreprinderilor sociale de inserție care desfășoară activități de prelucrare și comercializare a produselor agricole, în unul din următoarele cazuri: ▪ atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității de produse de acest tip achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective; ▪ atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari; e) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; f) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a bunurilor și serviciilor naționale față de bunurile și serviciile importate.
În cazul în care o întreprindere socială/întreprindere socială de inserție își desfășoară activitatea atât în sectoarele menționate, cât și în unul sau mai multe sectoare sau domenii de activitate eligibile pentru ajutorul de minimis, solicitantul trebuie să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între conturi, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse din domeniul de aplicare al regulamentului de minimis nu beneficiază de ajutor de minimis.
Administratorul schemei de ajutor de minimis având ca obiectiv înființarea întreprinderilor sociale este orice entitate delegată de către furnizorul de ajutor de minimis să deruleze proceduri în domeniul ajutorului de minimis în numele furnizorului și care se încadrează în una în următoarele categorii: a) instituțiile de învățământ superior, cu sediul în zona vizată de apel, acreditate conform prevederilor legale în vigoare; b) unități administrativ teritoriale locale și/sau județene cu capacitate administrativă, tehnică, juridică și financiară în domeniul programelor cu finanțare nerambursabilă; c) organizații neguvernamentale (ONG) cu experiență în domeniul economiei sociale, constituite conform legislației naționale în vigoare referitoare la asociații și fundații (OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare); d) parteneriate între oricare dintre aceste entități, cu mențiunea că dacă parteneriatul este constituit dintr-o entitate publică și o entitate privată, calitatea de lider o poate avea doar entitatea publică.
Valoarea finanțării nerambursabile acordate administratorilor schemei de ajutor de minimis este de minimum 2 milioane euro/proiect și maximum alocarea de la nivelul regiunii respective, echivalent în lei la cursul InforEuro valabil la data începerii depunerii proiectelor în aplicația informatică MySMIS2021+.
Maximum 30% din valoarea totală a proiectului va fi alocată cheltuielilor care nu fac obiectul ajutorului de minimis.
Pentru a fi eligibile, planurile de afaceri/proiectele selectate ale beneficiarilor de ajutor de minimis trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulative, printre care: ● să asigure și ocuparea crearea a minimum 2 locuri (exprimat ca echivalent normă întreagă – ENI) de muncă durabil. Cel puțin 75% din totalul de locuri de muncă create prin proiect trebuie să vizeze persoane cu domiciliu/reședința în zona vizată de apel. În mod excepțional, se acceptă și persoane ce nu au domiciliul în zona vizată dacă demonstrează că au fost direct afectate de procesele de tranziție desfășurate în zonele vizate de apel sau au fost afectate de procesul de reconversie economică în zona vizată de apel; ● locurile de muncă nou create în cadrul întreprinderilor sociale/întreprinderilor de inserție socială vor trebui menținute ocupate pe o perioada de implementare de 24 luni de la data obținerii atestatului de întreprindere socială, precum și pe o perioadă obligatorie de minimum 12 luni în perioada de durabilitate a proiectului, să contribuie la realizarea unei tranziții juste prin crearea și menținerea de locuri de muncă, în special pentru persoanele afectate de procesul de tranziție la neutralitatea climatică la nivelul teritoriului, precum și pentru cele care se încadrează în categoria lucrătorilor defavorizați, a celor extrem de defavorizați și a lucrătorilor cu handicap. Persoanele vizate pot fi direct afectate de procesul de tranziție prin pierderea locului de muncă sau pot fi indirect afectate de tranziție din cauza competențelor neadecvate sau insuficient adecvate cererii. În vederea ocupării locurilor de muncă nou create, beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a consulta AJOFM în procesul de recrutare, în vederea angajării de persoane afectate de procesul de tranziție, pentru toate locurile de muncă create prin proiect, precum și angajarea de persoane din categoriile de lucrătorii defavorizați, extrem de defavorizați și a lucrătorilor cu handicap. De asemenea, mai pot fi consultați alți furnizori de servicii de ocupare acreditați și alte instituții și/sau organizații cu profil social care pot furniza informații legate de identificarea persoanelor defavorizate de la nivel local, cu mențiunea demonstrării derulării procesului de consultare; ● cel putin 30% locurile de muncă nou create în cadrul întreprinderilor sociale / întreprinderilor de inserție socială vor fi ocupate de persoane care fac parte din cel puțin una din următoarele categorii de persoane: persoanele direct afectate de procesul de tranziție, respectiv pentru lucrătorii dintr-o industrie/ramură economică direct afectată de procesul de transformare în contextul procesului de tranziție justă în teritoriile vizate (întreg lanțul de producție, întreprinderile care își transformă procesul de producție pe domeniile verzi), tineri cu vârsta de până la 29 ani, persoane cu vârsta de peste 55 de ani, femei, persoane care se încadrează în categoria lucrătorilor defavorizați, a celor extrem de defavorizați și a lucrătorilor cu handicap.
În cadrul prezentei scheme, valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 100.000 euro și maximum 300.000 euro per întreprindere unică, echivalent în lei la cursul de schimb InforEuro, valabil la data semnării Contractului de subvenție, cu respectarea regulilor de cumul aplicabile.
Finanțarea nerambursabilă maximă acordată ca ajutor de minimis este de 95% din valoarea cheltuielilor eligibile finanțabile, cu respectarea plafonului de minimis stabilit conform prevederilor Regulamentului (UE) 2023/2831.
În cadrul prezentei scheme, valoarea ajutorului, respectiv finanțarea nerambursabilă (grant) pentru realizarea Planului de afaceri/proiectului asumat prin Contractul de subvenție, se va putea plăti în maximum 3 tranșe. Prima tranșă va reprezenta maxim 50% din valoarea totală a ajutorului de minimis solicitat de către întreprinderea socială/întreprinderea socială de inserție.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
