ECONOMIE
Programul „Noua Casă” va avea un plafon de 1,5 miliarde lei în 2021
Programul „Noua Casă” va avea în acest an un plafon de 1,5 miliarde lei, în scădere față de 2 miliarde lei cât a fost în 2020, a anunțat Cristian Păun, președintele Consiliului de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), care estimează în jur de 6.000 de beneficiari, relatează Agerpres.
„Plafonul din 2020 a fost 2 miliarde de lei, a fost aproape în totalitate subscris. Aproximativ 8.000 de garanții pentru Prima Casă/Noua Casă au fost date în 2020. Pentru 2021, plafonul este în scădere, la 1,5 miliarde lei. Estimăm în jur de 6.000 de beneficiari ai programului «Noua Casă», acest tip de garanție fiind dat tot prin Fondul Național de Garantare”, a menționat, la videoconferința „IMM-urile, oxigen pentru România”, Cristian Păun.
Totodată, în cadrul evenimentului, președintele FNGCIMM a subliniat că, pentru acest an, s-a propus o diversificare a finanțării la nivel de IMM-uri. „Pentru 2021, noi ne-am propus, pe lângă orientarea IMM-urilor către capitalul care contează – care nu este cu siguranță nici autofinanțarea și nici banul nerambursabil, ci capitalul din zona sistemului financiar-bancar – ne-am propus și o diversificare a finanțării la nivel de IMM-uri – pentru că asta este o altă problemă a IMM-urilor din România. Ele se bazează foarte mult pe bănci – cam atât, atunci când se adresează surselor externe de finanțare. Avem o extensie a programului IMM Invest pe agricultură care va conține și o componentă nerambursabilă de 10% până la un plafon maxim cam de 100.000 de euro pentru cei din pescuit și pentru cei din zona de producție primară agricolă – și dacă vorbim de cei care prelucrează produse agricole, componenta nerambursabilă de maxim 10% din valoarea finanțării poate să meargă până la 800.000 de euro”, a menționat Cristian Păun.
Acesta a subliniat că plafonul Agro IMM Invest pentru 2021 va fi de un miliard de lei: „Plafonul acestui subprogram Agro IMM Invest pentru 2021 va fi un miliard de lei și estimăm noi că vor fi 10.000 de IMM-uri din domeniul agricol și prelucrării produselor agricole care vor aplica pentru acest program”.
Totodată, acesta a menționat programul IMM Factor, cu un un plafon de un miliard de lei, pentru care estimează 1.000 de IMM-uri beneficiare.
De asemenea, președintele FNGCIMM a subliniat că, în perioada următoare, încearcă să propună „niște scheme de finanțare prin care IMM-urile să ajungă la piața de capital”. „Noi încercăm în perioada care vine să propunem niște scheme de finanțare prin care IMM-urile să ajungă la piața de capital. Și, aici, din nou garanțiile de stat pot fi importante, pot contribui la crearea acelor scheme prin care să emitem titluri pe piața de capital și cu acele titluri să contribuim la finanțarea, la capitalizarea ideilor de afaceri viabile și asta – din nou – într-un parteneriat în care intermediarii financiari trebuie să aibă rolul lor și locul lor – pentru că expertiza legată de risc este la bănci, nu la stat. Noi, la stat, știm mult mai puține decât știu intermediarii financiari despre ce înseamnă riscul de afaceri”, a explicat Cristian Păun.
ECONOMIE
Modificări la reglementările privind metodele indirecte de stabilire a veniturilor și a procedurii de aplicare a acestora
Prin OPANAF nr. 91/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 69 din 29 ianuarie 2026, au fost operate modificări la art. 3 alin. (2) litera a) din Anexa nr. 1 la OPANAF nr. 675/2018 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor și a procedurii de aplicare a acestora.
Potrivit amendamentelor aduse, analiza de risc se efectuează pentru cazuri punctuale, astfel: „a) rezultate din controale fiscale, cu excepția situațiilor în care, ca urmare a controalelor fiscale, sunt transmise doar informații cu privire la creditarea acordată societăților de către persoanele fizice”.
ECONOMIE
Legea privind utilizarea semnăturii electronice: mai multe documente pot fi semnate digital cu valoare juridică
Prin Ordinul nr. 102/2026 al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), publicat în Monitorul Oficial nr. 81 din 2 februarie 2026, MEDAT a deblocat, după ani de așteptare, normele pentru semnătura electronică și serviciile de încredere. „Prioritatea imediată a MEDAT este asigurarea predictibilității în piață și eliminarea blocajelor birocratice care au întârziat aplicarea legii, cât și asumarea unui calendar accelerat pentru emiterea actelor normative necesare. MEDAT este preocupat de a asigura permanent actualizarea cadrului legal în raport cu dinamica adoptării actelor de punere în aplicare la nivel european, astfel încât să fie respectate cerințele de securitate impuse în domeniul utilizării semnăturii electronice. În perioada imediat următoare, în regim de urgență, avem în vedere armonizarea legislației naționale pentru a fi în acord cu regulamentul european eIDAS2”, precizează instituția, într-un comunicat.
„Prin acest ordin, punem capăt unei perioade de așteptare mult prea lungi și deblocăm, în sfârșit, potențialul digital al României. Liberalizarea semnăturii electronice este o reformă pe care am asumat-o ca prioritate. Prin acest ordin, liberalizăm cu adevărat semnătura electronică, atât pentru furnizori, cât și pentru cetățeni. Cel mai important beneficiu este că românii vor putea semna mult mai multe tipuri de documente folosind semnătura avansată. Următorii pași sunt clar asumați: vom amenda legea pentru alinierea la eIDAS 2.0 și vom ajusta normele subsecvente, astfel încât regulile să fie simple, clare și ușor de aplicat în practică. Doar așa oferim oamenilor libertatea de a interacționa digital cu statul și cu mediul privat”, a declarat ministrul de resort Irineu Darău, citat în comunicat.
MEDAT anunță intrarea în vigoare a unui nou pachet normativ esențial pentru arhitectura digitală a României, prin care sunt aprobate procedurile de autorizare, supraveghere și control ale prestatorilor de servicii de încredere.
Noul act normativ (Ordinul nr. 102/2026) operaționalizează prevederile Legii nr. 214/2024, stabilind „un cadru competitiv și transparent care permite liberalizarea pieței de profil și facilitează accesul cetățenilor la instrumente de autentificare electronică cu deplină valoare juridică”.
Potrivit reprezentanților MEDAT, prin acest demers administrativ, se instituie reguli clare pentru toți operatorii economici care intenționează să furnizeze servicii de încredere calificate și necalificate. Noile proceduri elimină barierele tehnice și administrative prin simplificarea procesului de înregistrare în Registrul prestatorilor de servicii de încredere, stimulând astfel competiția și inovația tehnologică.
„Din perspectiva cetățeanului, noul cadru normativ garantează simplificarea interacțiunii cu instituțiile publice și mediul privat prin recunoașterea extinsă a semnăturilor electronice. Ordinul reglementează mecanismele de validare a documentelor semnate electronic, oferind astfel o certitudine juridică sporită atât pentru utilizatorii individuali, cât și pentru partenerii lor contractuali. Totodată, actul normativ integrează soluții moderne de identificare la distanță, permițând obținerea semnăturilor electronice fără prezență fizică, procesul fiind guvernat de standarde tehnice menite să prevină frauda și să asigure integritatea datelor personale”, se subliniază în comunicat.
O componentă fundamentală a ordinului o reprezintă structurarea activității de supraveghere și control. Prin aceste măsuri, MEDAT urmărește crearea unui ecosistem digital de încredere, în care barierele birocratice sunt înlocuite de proceduri automatizate și securizate. Această reformă instituțională transformă semnătura electronică dintr-un instrument tehnic specializat într-un utilitar cotidian, accesibil pe scară largă, susținând astfel competitivitatea economiei românești în piața unică digitală europeană.
Ordinul nr. 102/2026 al MEDAT va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
ECONOMIE
ANAF a modificat instrucțiunile de completare a formularului 204 „Declarație anuală de venit pentru asocieri fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale”
Prin OPANAF nr. 138/2026, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 92/5.02.2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat OPANAF nr. 470/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 204 „Declarație anuală de venit pentru asocieri fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin OUG nr.128/2024 au fost aduse unele modificări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, referitoare la obligațiile de declarare a veniturilor din activități agricole pentru care venitul net se stabilește pe bază de norme de venit, realizate în cadrul asocierilor fără personalitate juridică. Potrivit dispozițiilor art.107 alin.(5) din Codul fiscal, astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat, coroborate cu dispozițiile alin.(2) ale aceluiași articol, declarația anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică și entitățile supuse regimului transparenței fiscale se depune la organul fiscal competent până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, iar informațiile cuprinse în declarație vizează suprafețele cultivate în anul de realizare a venitului și/sau animalele/familiile de albine deținute la data de 25 mai inclusiv a anului de realizare a venitului, de către asocierea fără personalitate juridică.
În acest context, prin OPANAF nr. 138/2026 au fost modificate instrucțiunile de completare a formularului 204, prevăzute în Anexa nr.2 la OPANAF nr.470/2021, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
■ a fost actualizat termenul de depunere a declarației în cazul veniturilor din activități agricole pentru care venitul net se stabilește pe bază de norme de venit, în conformitate cu dispozițiile art.107 alin.(5) din Codul fiscal;
■ a fost menționată perioada din anul de raportare pentru care se declară suprafețele cultivate și/sau animalele/familiile de albine, deținute de asocierea fără personalitate juridică.
