Rețele sociale

ECONOMIE

ONPCSB a publicat Recomandările FATF

Radio CECCAR FM

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a publicat, pe site-ul instituției, Recomandările FATF – Standardele internaționale privind combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului și proliferării. Recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF) prevăd un cadru comprehensiv și conform de măsuri, pe care țările trebuie să le implementeze în vederea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și a finanțării proliferării armelor de distrugere în masă.

În acest context amintim că CECCAR a tradus în limba română și a publicat Îndrumările cu privire la o abordare bazată pe riscuri pentru profesia contabilă, elaborate de FATF, ce au scopul de a sprijini implementarea recomandărilor FATF de către profesioniștii contabili.

Țările au diverse cadre legislative, administrative și operaționale și diferite sisteme financiare, astfel încât nu este posibil ca toate să ia măsuri identice pentru combaterea acestor amenințări. Din acest considerent, Recomandările FATF prevăd măsurile esențiale pe care țările trebuie să le aplice pentru:  a identifica riscurile și a dezvolta politicile și coordonarea, la nivel național; ▪ a cerceta infracțiunile de spălare a banilor, finanțare a terorismului și finanțare a proliferării; ▪ a aplica măsuri preventive în sectorul financiar și alte sectoare desemnate; ▪ a stabili competențe și responsabilități pentru autoritățile competente (de exemplu autoritățile de investigare, de aplicare a legii și de supraveghere) și alte măsuri instituționale; ▪ a facilita cooperarea internațională.

Cele 40 de Recomandări originale ale FATF au fost elaborate în anul 1990, ca o inițiativă de a combate încercările de utilizare improprie a sistemelor financiare de către persoane care spălau banii proveniți din traficul de droguri. În anul 1996, Recomandările au fost revizuite pentru prima dată, pentru a evidenția evoluția trendurilor și tehnicilor de spălare a banilor (SB), și pentru a extinde scopul acestora dincolo de spălarea banilor proveniți din droguri. În octombrie 2001, FATF și‐a extins mandatul pentru a putea aborda aspectele legate de finanțarea terorismului și a organizațiilor teroriste, făcând pași importanți în vederea elaborării celor Opt (ulterior Nouă) Recomandări Speciale privind Finanțarea Terorismului. Recomandările FATF au fost revizuite, a doua oară, în anul 2003, și acestea, alături de Recomandările Speciale, au fost aprobate de 180 țări, în prezent fiind universal recunoscute ca standarde internaționale pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT).

Urmare a finalizării celei de-a treia runde de evaluare mutuală a membrilor săi, FATF a revizuit și actualizat Recomandările FATF, în strânsă cooperare cu Organismele Regionale de tip FATF (FRSBs) și organizațiile care au statut de observator, inclusiv Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Organizația Națiunilor Unite. Revizuirile au avut în vedere noile amenințări emergente, clarificarea și întărirea multora dintre obligațiile existente, menținând, totodată, stabilitatea necesară și rigoarea Recomandărilor.

Standardele FATF au fost, de asemenea, revizuite, pentru întărirea obligațiilor în cazul situațiilor cu risc ridicat și pentru a permite țărilor să adopte o abordare mai concentrată în domeniile cu risc crescut sau în care implementarea ar putea fi îmbunătățită. Țările ar trebui, mai întâi, să identifice, să evalueze și să înțeleagă riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului cu care se confruntă, și apoi să adopte măsuri adecvate pentru a diminua riscul. Abordarea pe bază de risc permite țărilor, în cadrul cerințelor FATF, să adopte un set de măsuri mai flexibile, în vederea direcționării mai eficiente a resurselor lor și al aplicării măsurilor preventive proporționale cu natura riscului, în scopul concentrării eforturilor lor, în cel mai eficient mod.

Standardele FATF includ Recomandările propriu-zise și Notele de interpretare a acestora, împreună cu definițiile aplicabile din Glosar. „Măsurile prevăzute de standardele FATF ar trebui implementate de toți membrii FATF și FRSB, iar implementarea lor este riguros evaluată, în cadrul procedurilor de Evaluare Mutuală, și prin procedeele de evaluare ale FMI și BM, pe baza metodologiei comune de evaluare a FATF. Câteva dintre Notele Interpretative și definițiile din Glosar cuprind exemple care ilustrează modul în care cerințele trebuie puse în aplicare. Aceste exemple nu sunt elemente obligatorii ale Standardelor FATF și sunt incluse doar în scop de îndrumare. Nu s-a intenționat furnizarea unor exemple comprehensive și, deși sunt considerate ca fiind indicatori de sprijin, acestea nu sunt relevante în toate cazurile”, se precizează în documentul publicat de ONPCSB.

Cele 40 de recomandări, grupate pe capitole tematice, sunt următoarele:

A. Politicile de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT) și coordonare

1. Evaluarea riscurilor și aplicarea abordării pe bază de risc

2. Cooperarea și coordonarea, la nivel național

B. Spălarea banilor și confiscarea

3. Infracțiunea de spălare a banilor

4. Confiscarea și măsuri asiguratorii

C. Finanțarea actelor de terorism și finanțarea proliferării

5. Infracțiunea de finanțare a actelor de terorism

6. Sancțiuni financiare țintite, legate de finanțarea terorismului și a actelor de terorism

7. Sancțiuni financiare țintite, legate de finanțarea proliferării

8. Organizațiile non‐profit

D. MĂSURI PREVENTIVE

9. Legile de păstrare a confidențialității instituțiilor financiare

▪ Identificarea clienților și păstrarea înregistrărilor

10. Identificarea clienților

11. Păstrarea înregistrărilor

▪ Măsuri suplimentare pentru clienții și activitățile specifice

12. Persoanele expuse politic

13. Bănci corespondente

14. Serviciile de transfer de bani sau valori

15. Noi tehnologii

16. Transferuri electronice

▪ Încredere, controale și grupuri financiare

17. Recurgerea la terți

18. Controale interne și sucursale și filiale străine

19. Țările cu risc ridicat

▪ Raportarea tranzacțiilor suspecte

20. Raportarea tranzacțiilor suspecte

21. Dezvăluirea de informații către terți și confidențialitatea

▪ Afacerile și profesiunile non-financiare desemnate (DNFBP)

22. DNFBP: cunoașterea clientelei

23. DNFBP: Alte măsuri

E. Transparența și beneficiarul real al persoanelor și construcțiilor juridice

24. Transparența și beneficiarul real al persoanelor juridice

25. Transparența și beneficiarul real al aranjamentelor juridice

F. Atribuții și responsabilități ale autorităților competente și alte măsuri instituționale

▪ Reglementare și supraveghere

26. Reglementarea și supravegherea instituțiilor financiare

27. Competențele supraveghetorilor

28. Reglementarea și supravegherea DNFBP

▪ Operaționalitatea și aplicarea legii

29. Unitățile de Informații Financiare

30. Responsabilitățile autorităților de aplicare a legii și de investigație

31. Competențele autorităților de aplicare a legii și de investigație

32. Curierii care transportă numerar

▪ Cerințe generale

33. Statistici

34. Îndrumare și feedback

▪ Sancțiuni

35. Sancțiuni

G. Cooperarea internațională

36. Instrumente internaționale

37. Asistența juridică reciprocă

38. Asistența juridică reciprocă: blocare și confiscare

39. Extrădarea

40. Alte forme de cooperare

Documentul integral poate fi consultat pe site-ul ONPCSB.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending