Rețele sociale

ECONOMIE

A fost stabilită Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în insolvență

Radio CECCAR FM

Astăzi a fost publicat, în Monitorul Oficial nr. 1109/11.12.2023OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. Actul normativ reglementează următoarele:

♦ procedura ce trebuie urmată de către organele fiscale centrale în ceea ce privește cesiunea creanțelor bugetare în cazul debitorilor aflați în procedura insolvenței, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor acte normative în baza cărora s-a declanșat procedura insolvenței, respectiv:  dispoziții generale aplicabile întregii proceduri de cesiune a creanțelor bugetare; ▪ procedura privind demararea selecției cesionarului, aplicabilă de către comisia de selecție a cesionarului; ▪ componența și funcționarea comisiei de selecție a cesionarului, precum și procedura de derulare a selecției; ▪ procedura de încheiere a contractului de cesiune a creanțelor bugetare, precum și etapele ulterioare derulate de organele fiscale competente;

♦ formularele utilizate de organele fiscale centrale în derularea procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare, respectiv: a) Certificat de atestare fiscală; b)  Certificat de atestare fiscală pentru contribuabilii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii; c) Referat privind demararea procedurii de cesiune a creanțelor bugetare; d) Anunț privind invitația de participare la procedura competitivă organizată în vederea cesiunii creanțelor bugetare; e) Oferta privind cesiunea creanțelor bugetare; f) Decizie privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare; g)  Acord de principiu privind cesiunea creanțelor bugetare; h) Înștiințare privind stabilirea valorii garanției în vederea înlocuirii sau redimensionării acesteia; i)  Înștiințare privind reîntregirea sau reconstituirea garanției; j) Înștiințare privind neconstituirea garanției în vederea cesiunii creanțelor bugetare; k) Notificare pentru solicitarea acordului privind declararea ofertantului câștigător în procedura de cesiune a creanțelor bugetare; l) Decizie de modificare a deciziei privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare; m) Referat pentru aprobarea contractului de cesiune a creanțelor bugetare; n) Invitație pentru semnarea contractului de cesiune a creanțelor bugetare; o) Contract de cesiune a creanțelor bugetare; p) Înștiințare privind nerespectarea clauzelor din contractul de cesiune a creanțelor bugetare; q) Act adițional la Contractul de cesiune a creanțelor bugetare.

Totodată – după cum se menționează în Referatul de aprobare a actului normativ –, s-a reglementat că fac obiectul cesiunii creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței, existente în sold la data eliberării certificatului de atestare fiscală, nestinse la data semnării contractului de cesiune, respectiv: a) cele admise în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat, după caz; b) cele prevăzute la lit. a), dar admise sub condiție suspensivă; c) cele care nu sunt considerate restante potrivit art. 157 alin. (2) lit. a), lit. a1), lit. b1), lit. c) și lit. e) din Codul de procedură fiscală; d) cele care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz; e) cele curente, respectiv cele certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență, conform documentelor din care rezultă.

Nu fac obiectul cesiunii sumele de rambursat/restituit pentru care există cereri în curs de soluționare și cu sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante, având în vedere că acestea nu se încadrează în prevederile art. 264^1 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora ”creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței”. În urma soluționării cererilor de rambursare/restituire, sumele aprobate vor fi distribuite conform prevederilor legii insolvenței.

De asemenea, se prevede că prețul de pornire a cesiunii este valoarea creanțelor bugetare ce pot face obiectul cesiunii, cu excepția celor care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz. „Precizăm că, valoarea creanțelor bugetare exceptate conform celor menționate anterior, nu a fost luată în considerare la stabilirea prețului de pornire a cesiunii întrucât acestea ar fi trebuit anulate de către creditorul bugetar ANAF, potrivit art. 266 alin. (8) din Codul de procedură fiscală, în situația închiderii procedurii de insolvență sau de reorganizare judiciară”, menționează ANAF, în Referatul de aprobare. 

În ceea ce privește creanțele bugetare care sunt admise, sub condiție suspensivă, în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, ANAF precizează că acestea fac obiectul cesiunii și se au în vedere la stabilirea prețului cesiunii, ținând cont de faptul că acestea sunt datorate de debitori, iar actele administrative prin care acestea au fost stabilite nu au fost suspendate la executare potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare sau OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În vederea efectuării cesiunii creanțelor bugetare, condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ sunt:

a) prețul cesiunii trebuie să acopere cel puțin 50% din prețul de pornire a cesiunii. „S-a avut în vedere voința legiuitorului la momentul adoptării Legii nr. 113/2020, în sensul că nu s-a mai stabilit o valoare prag pentru prețul ce poate fi încasat în contul creanțelor bugetare. Totuși, pentru a fi în consens cu principiile fiscale în domeniul colectării creanțelor bugetare, s-a prevăzut un procent minim de preț, similar cu cel existent în cazul valorificării bunurilor sechestrate potrivit art. 250 din Codul de procedură fiscală. Astfel că, prețul cesiunii nu poate fi mai mic de 50% din prețul de pornire a cesiunii. În fapt, la stabilirea unui astfel de procent se are în vedere realizarea unor rezultate cât mai avantajoase ca urmare a stingerii creanțelor bugetare prin această procedură, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, respectiv acela de a încasa venituri la bugetul general consolidat, cât și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit, acela de a maximiza valoarea de stingere a obligațiilor bugetare pe care le datorează. Ținând cont de faptul că organul de executare trebuie să respecte principiile fiscale statuate prin legea specială, respectiv Codul de procedură fiscală, se impune să fie aplicate reguli similare în raport cu alte proceduri derulate de acestea, sens în care s-a avut în vedere procentul minim de valorificare a bunurilor sechestrate, potrivit art. 250 din acest cod. De altfel, valoarea creanțelor bugetare ce se cesionează poate fi asimilată unui «bun» pe care organul fiscal îl valorifică, astfel că, ținând cont de faptul că nu există o prevedere specială pentru stabilirea prețului minim ce se poate obține din cesiunea de creanțe bugetare, se va aplica procentul de 50% utilizat la valorificarea bunurilor sechestrate”, menționează ANAF, în Referatul de aprobare.

b) plata prețului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune, astfel:

b1) integral, până la data încheierii contractului de cesiune;

b2) integral, în termen de 30 de zile inclusiv, de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere prețul cesiunii;

b3) în maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere atât prețul cesiunii, cât și valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii.

În ceea ce privește termenul de 3 ani, s-a avut în vedere stabilirea unui termen optim pentru plata prețului cesiunii de creanță, în cazul în care cesionarul optează pentru plata prețului într-o perioadă mai mare de 30 zile.

c) constituirea de garanții, cu excepția situației în care plata se efectuează integral până la data încheierii contractului de cesiune. Prin constituirea de garanții s-a avut în vedere ca statul să se comporte similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, în ceea ce privește asigurarea recuperării creanțelor bugetare, în cazul în care cesionarul nu achită prețul cesiunii la termenele prevăzute în contractul de cesiune a creanțelor bugetare. În acest caz, contractul de cesiune a creanțelor bugetare devine titlu executoriu în baza căruia organul fiscal central demarează procedura de valorificare a garanțiilor constituite de cesionar.

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care:  ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending