Rețele sociale

ECONOMIE

MF: Deficitul bugetar pe primele opt luni, 4,57% din PIB

Radio CECCAR FM

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 80,87 miliarde leirespectiv 4,57% din PIB față de deficitul de 42,19 miliarde leirespectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor (MF).

Veniturile totale au însumat 375,76 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,7% (an/an), susținut de încasările din venituri curente – în principal contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii și venit, impozit pe profit și venituri nefiscale.

Potrivit MF, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 32,89 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,1% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,4%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,3%), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023) și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024). Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (59,4%) și aferente declarației unice (11,8%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende, deși în ameliorare, rămâne încă în teritoriul negativ (-1,8%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 124,86 miliarde lei, în creștere cu 20,1% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).

Datele publicate de MF relevă că încasările din impozitul pe profit au însumat 24,25 miliarde lei, consemnând o creștere de 20,4% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 77,23 miliarde lei, în creștere cu 16,2% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 3,1% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (20,46 miliarde lei în perioada ianuarie – august 2024, comparativ cu 19,84 miliarde lei în ianuarie – august 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.

Veniturile din accize au însumat 27,93 miliarde lei, consemnând o creștere de 16,3%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+22,5%), în contextul unei evoluții favorabile a consumului de carburanți. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 6,4%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au totalizat 35,94 miliarde lei, înregistrând un avans de 22,0% (an/an), susținut de încasările din dividende și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 22,94 miliarde lei, în scădere cu 18,3% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 456,63 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 22,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 2,6 puncte procentuale (pp) față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 23,2% din PIB la 25,8% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 105,98 miliarde lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,0% din PIB, cu 0,7 pp mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024. Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost de 60,87 miliarde lei, în creștere cu 26,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 18,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 30,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 miliarde lei, cu 3,08 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,95 miliarde lei, în creștere cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele opt luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,07 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 13,04 miliarde lei; în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor non-casnici (3,16 miliarde lei) care reprezintă 24,26% din totalul subvențiilor.

Alte cheltuieli  au fost de 11,08 miliarde lei, reprezentând, în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 și a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 30,9 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 65,03 miliarde lei, în creștere cu 40,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 46,24 miliarde lei.

ECONOMIE

Executivul a actualizat Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal

Radio CECCAR FM

Guvernul a adus, printr-o HG adoptată astăzi, o serie de modificări la Normele metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr.1/2016.

● În domeniul impozitului pe profit, pentru calculul impozitului minim pe cifra de afaceri/impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, prin noul act normativ sunt aduse clarificări cu privire la:

  • veniturile care sunt luate în calculul indicatorului venituri totale, prin raportare la modul de înregistrare în evidența contabilă a acestora;
  • determinarea valorii creditului fiscal extern care se ia în considerare pentru scăderea din impozitul minim pe cifra de afaceri, prin raportare la prevederile art.39 din Codul fiscal;
  • calculul impozitului minim la nivelul unui grup fiscal;
  • identificarea contribuabililor care scad, la calculul impozitului minim, valoarea accizelor din veniturile totale;
  • prezentarea unor exemple de calcul al impozitului minim;
  • sfera de cuprindere a activităților de distribuție de energie electrică și gaze naturale, pentru contribuabilii reglementați/licențiați, potrivit legii.

● În domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, s-au stabilit următoarele:

  • clarificarea condițiilor care trebuie îndeplinite de către o persoană juridică română cu asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, 25% sau mai puțin de 25% din valoarea/numărul titlurilor sale de participare sau al drepturilor de vot, pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, inclusiv prezentarea unor exemple;
  • prezentarea unor exemple pentru aplicarea prevederilor referitoare la stabilirea întreprinderilor legate;
  • clarificări legate de îndeplinirea condiției referitoare la depunerea situațiilor financiare anuale, pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor.

● În domeniul accizelor, au fost introduse clarificări la pct. 30 din Normele metodologice în sensul că, într-un antrepozit fiscal de producție țigarete pot fi fabricate și produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la sancțiunile aferente Sistemului național RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Executivul a adoptat astăzi o Ordonanță de urgență care modifică și completează OUG nr.41/2022 privind Sistemului național RO e-Transport. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor (MF), măsurile cuprinse în noul act normativ decurg, în principal, din propunerile mediului de afaceri și vizează:

● Instituirea posibilității ca organele de control ale ANAF sã colecteze date și informații deținute la nivelul companiilor și societăților cu capital integral de stat, în vederea monitorizării transporturilor rutiere de bunuri;

● Introducerea de prevederi care permit modificarea datelor cu privire la denumire, caracteristici, cantități și contravaloarea bunurilor transportate, raportate către sistemul RO e -Transport, operațiunea putând fi realizată doar după expirarea termenului de valabilitate a codului UIT, până cel mai târziu la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a finalizat transportul de bunuri. „Modificările sunt realizate la solicitările mediului de afaceri care au vizat asigurarea mijloacelor necesare corelării între datele raportate de operatorii economici către diferitele sisteme ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală. (de exemplu, Ro e-factura și Ro e-transport)”, precizează MF;

● În vederea asigurării respectării principiului proporționalității sancțiunilor în raport cu gravitatea faptei, se propune reglementarea aplicării graduale a sancțiunii complementare a confiscării prevăzută la 13^1 alin. (2) din OUG nr. 41/2022.

Astfel, confiscarea se va aplica după cum urmează:

  • la prima abatere se aplică exclusiv amenda contravențională;
  • dacă un operator economic săvârșește, într-un termen de maximum 12 luni de la prima sancționare a faptei, a doua contravenție din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), pentru care a fost sancționat, contravenția se sancționează cu amendă, precum și confiscarea a 15% din contravaloarea bunurilor nedeclarate;
  • în situația în care operatorul economic săvârșește a treia contravenție din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), pentru care a fost sancționat, contravenția se sancționează cu amendă, precum și confiscarea a 50% din contravaloarea bunurilor nedeclarate;
  • începând cu săvârșirea celei de-a patra contravenții din categoria celor prevãzute la alin. (1) lit. a) și b), pentru care operatorul economic a fost sancționat, contravenția se sancționează cu amendă, precum și confiscarea a 100% din contravaloarea bunurilor nedeclarate;
  • dacă un operator economic săvârșește, într-un termen mai mare de 12 luni de la prima sancționare a faptei, a doua contravenție din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), pentru care a fost sancționat, contravenția se sancționează doar cu amendă.

Această a doua contravenție, săvârșită la un interval de timp care depășește un an, raportat la prima faptă care a fost sancționată doar cu amendă, determină o resetare a sistemului de aplicare graduală astfel că, și în acest caz, agentul constatator va aplica doar sancțiunea contravențională principală. Începând de la acest moment, în cazul în care operatorul economic săvârșește a doua faptă într-un interval de maximum 12 luni, a treia, respectiv a patra faptă din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), se aplicã sancțiunea contravențională principală precum și, gradual, confiscarea a 15%, 50% și respectiv 100%, după caz, din contravaloarea bunurilor nedeclarate.

● Înființarea unui registru electronic în care se vor regăsi date cu privire la sancțiunile aplicate conform OUG nr. 41/2022. ,,Acesta este necesar, deoarece pentru corecta aplicare a dispozițiilor prin care se instituie sancțiuni, se impune ținerea unei evidențe stricte a acestora, ținând cont de faptul că, pe de o parte, prin acest act normativ se propune aplicarea graduală a sancțiunii complementare a confiscării prin raportare la un interval de 12 luni, iar pe de altă parte, competența de a constata și aplica sancțiunile este partajată între mai multe autorități;

● Suspendarea, până la 31 martie 2025, a aplicării dispozițiilor care reglementează drept contravenție nerespectarea obligației operatorului de transport rutier de a asigura transferul datelor curente de poziționare a vehiculului de transport, care fac obiectul declarației, pe toată durata traseului de transport al bunurilor care fac obiectul monitorizãrii prin Sistemul RO e-Transport.

Continuare

ECONOMIE

ARB, Poliția Română și DNSC avertizează asupra riscului de fraudă în perioada Black Friday

Radio CECCAR FM

Asociația Română a Băncilor (ARB), Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează, prin intermediul proiectului național de prevenire a criminalității informatice și educație digitală #SigurantaOnline, că infractorii cibernetici pot profita de perioada Black Friday pentru a obține venituri ilicite sau un volum mare de date sensibile (date personale și financiare). Conform unui comunicat citat de Agerpres, atacatorii se folosesc mereu de context pentru a-și perfecționa metodele de atac, iar perioada cu cel mai mare volum de cumpărături online constituie o oportunitate perfectă de a se deghiza în furnizori de diverse servicii sau companii, pentru a atrage în capcană cumpărătorii interesați de promoții și de reduceri de prețuri.

În perioada Black Friday, a reducerilor consistente și una dintre cele mai aglomerate din punct de vedere al tranzacțiilor online, infractorii cibernetici recurg la site-uri false, site-uri clonă, oferte prea bune pentru a fi adevărate și diverse metode de inginerie socială, cu scopul de a induce în eroare cumpărătorii să își ofere date sensibile, dar mai ales datele de card.

Experții prezintă, în comunicat, cele mai importante metode comune de fraudă, dar și sfaturi pentru a le preveni.

Astfel, infractorii creează site-uri de cumpărături false, care imită/clonează paginile web ale magazinelor legitime, oferind prețuri incredibil de mici. Cumpărătorii sunt preveniți să efectueze cumpărături doar pe site-uri sigure, cu adrese securizate (https) și informații de contact verificate. Un magazin virtual trebuie să conțină date legate de compania care îl operează, adresă fizică, date de contact etc.

De asemenea, este menționat phishing-ul prin mesaje sau emailuri false. Cetățenii pot primi emailuri sau mesaje tematice de Black Friday prin care se solicită să acceseze link-uri malițioase sub pretextul unor oferte exclusive sau premii. Aceste link-uri pot duce la pagini de phishing care colectează informații financiare.

„Evitați să dați click pe link-uri care provin din surse necunoscute și verificați adresa expeditorului. Magazinele nu cer informații sensibile prin email sau SMS. Accesați site-ul dorit prin scrierea adresei în browser. Fiți atenți la emailurile care pretind a fi de la magazine mari, în special cele care cer informații personale sau financiare”, recomandă specialiștii în comunicat.

Potrivit sursei citate, pentru a evita fraudele, înainte de a face vreo plată se pot verifica prin intermediul unor soluții gratis, cum sunt scamadviser.com sau virustotal.com, site-urile de unde se face achiziția, sursele mesajelor de promovare sau alte informații primite.

„Pentru informații suplimentare, recomandări complete despre siguranța în mediul digital sau chiar pentru posibilitatea de a vă antrena să evitați principalele amenințări din mediul online, accesați site-ul sigurantaonline.ro, parte a proiectului de prevenire a criminalității informatice #SigurantaOnline”, se mai spune în comunicat.

Proiectul național de prevenire a criminalității informatice și educație digitală #SigurantaOnline este menit să ofere cele mai bune practici de securitate cibernetică, prin accesarea platformei sigurantaonline.ro, pentru a evita ca tinerii și copiii să devină victime ale fraudelor informatice, ale pornografiei infantile sau ale atacurilor de tip malware.

Proiectul este o inițiativă a Asociației Române a Băncilor, Poliției Române și Directoratului Național de Securitate Cibernetică, cărora li s-au alăturat pe parcurs mai mulți parteneri, respectiv instituții publice, organizații non-guvernamentale, companii, cu interes în domeniu.

Continuare

Trending