România a importat, în primele nouă luni din 2024, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,361 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 10,9% mai mică (-166.300 tep) față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Producția internă de gaze naturale a totalizat, în perioada menționată, 5,635 milioane tep, fiind cu 0,8% peste cea din perioada ianuarie-septembrie 2023 (+42.800 tep).

Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de gaze naturale ar urma să crească, în perioada 2024-2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%, după un avans de 1,4% înregistrat în 2023.

Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2024 este prognozată o producție de 7,675 milioane tone echivalent petrol, în creștere cu 0,6%, pentru 2025 de 7,79 milioane tep (+1,5%), pentru 2026 de 7,907 milioane tep (+1,5%) și pentru 2027 de 8,176 milioane tep (+3,4%).

În ceea ce privește importurile, pentru anul 2024 este prognozată o creștere de peste 10% a importului de gaze naturale, după care se așteaptă să se manifeste o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul 2027 (-6%), în concordanță cu avansul producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în considerare și o menținere a tranzitului către piețe externe. CNSP estimează pentru 2024 importuri de 2,392 milioane tep (plus 11,1%), pentru 2025 de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) și pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%).

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, intră în vigoare obligația contribuabililor mici de a depune la organul fiscal central declarația cuprinzând informații din evidența contabilă și fiscală, denumită Declarația informativă D406 (SAF-T), conform prevederilor legale (respectiv, potrivit prevederilor art. 59^1 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și a prevederilor pct. 1 din Anexa 5 la OPANAF nr. 1783/2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal), a anunțat astăzi Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), într-un comunicat.

Modelul Declarației este prevăzut în Anexa nr. 2 a OPANAF nr.1783/2021.

Pentru informații detaliate necesare transmiterii unei declarații complete și corecte, contribuabilii pot accesa portalul instituțional, AICI.

Reamintim că Declarația informativă D 406 (SAF-T) este depusă din 1 ianuarie 2022 de marii contribuabili și începând cu data de 1 ianuarie 2023 de contribuabilii mijlocii.

Potrivit precizărilor ANAD, similar cu celelalte două categorii de contribuabili menționate, contribuabilii mici, care vor avea obligația depunerii Declarației informative D 406 (SAF-T) începând cu data de 1 ianuarie 2025, vor beneficia de o perioadă de grație, astfel:

▪ 6 luni pentru prima raportare, respectiv 5 luni pentru a doua raportare, 4 luni pentru a treia raportare, 3 luni pentru a patra raportare, 2 luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T;

▪ 3 luni pentru prima raportare pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T.

„Pentru a veni în sprijinul contribuabililor, ANAF a elaborat «GHIDUL contribuabilului pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D 406 – Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)» și «Documentul de asistență pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D 406 – Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)», în care se regăsesc întrebări și răspunsuri utile pentru completarea corectă și completă a Declarației”, precizează reprezentanții Administrației Fiscale.

Totodată, dacă după studierea documentelor și a informațiilor postate pe portalul ANAF sunt necesare clarificări privind depunerea și completarea declarației D406, contribuabilii le pot solicita la adresa de e-mail saft@anaf.ro.

Comisia Europeană (CE) a redus la 1,4%, de la 3,3% anterior, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, din cauza contribuției negative a exporturilor la avansul PIB și a avertizat, totodată, că deficitul guvernamental va urca până la 8% din PIB în 2024 și va rămâne la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025 din cauza creșterii rapide a cheltuielilor guvernamentale, conform previziunilor economice de toamnă publicate de Executivul comunitar, relatează Agerpres. În prognoza publicată în primăvara acestui an, Comisia estima că economia României va înregistra un avans de 3,3% în acest an, urmat de unul de 3,1% în 2025. În documentul publicat la finalul săptămânii trecute, însă, CE precizează că ritmul de creștere a economiei românești va încetini până la 1,4% în acest an, urmând a accelera ușor până la 2,5% în 2025.

„Pe parcursul anului 2024, producția industrială, construcțiile, IT-ul și transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuția negativă la creșterea PIB-ului a exporturilor, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul preconizatelor măsuri de consolidare fiscală. Ca urmare, se estimează că avansul economic real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023. O revenire graduală a cererii externe și a exporturilor, o nouă relaxare a condițiilor financiare, consumul privat rezistent și o accelerare a investițiilor private vor duce la creșterea PIB-ului cu 2,5% în 2025 și cu 2,9% în 2026”, subliniază Comisia Europeană.

Pe de altă parte, conform noilor previziuni, deficitul guvernamental al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024 și să rămână la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025. Comparativ, în primăvară, Bruxelles-ul estima că deficitul guvernamental ar fi urmat să ajungă la 6,9% din PIB în 2024 și la 7% din PIB în 2025. „Se estimează că deficitul guvernamental al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât cel din 2023 (6,5% din PIB). Deficitul peste așteptări reflectă o creștere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri și servicii și a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor. De asemenea, reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe decât se aștepta…Deficitul este prognozat să rămână ridicat atât în 2025, cât și în 2026. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor și o creștere suplimentară cheltuielilor cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) sunt așteptate să mențină creșterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat”, se arată în raportul publicat de Executivul comunitar.

Comisia subliniază însă că această prognoză nu include impactul potențialelor măsuri de reducere a deficitului asupra veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. „Deocamdată, aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă. Cu toate acestea, ele au potențialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute și implementate corespunzător în contextul bugetului pentru 2025”, subliniază CE.

O veste bună este că inflația este așteptată să continue să scadă în România, de la o medie de 10% în 2023, până la aproximativ 5,5% în 2024. Totuși, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, pe fondul majorării salariilor și pensiilor. Potrivit Comisiei Europene, indicele armonizat al prețurilor de consum va continua să scadă și, în cele din urmă, va ajunge în intervalul țintă al BNR, 2,5% plus/minus un punct procentual, însă abia la finalul lui 2026.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Produsul intern brut nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, în timp ce față de același trimestru din anul 2023, PIB a scăzut cu 0,2%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele nouă luni ale anului, economia României a crescut cu 0,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, și cu 0,8% pe seria ajustată sezonier.

În cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat recent, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie.

La București, în luna septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să atingă aproape 1.769 miliarde de lei.