ECONOMIE
AFIR: Consultare publică deschisă pentru accesarea fondurilor nerambursabile prin GAL

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat în consultare publică pe site-ul instituției, www.afir.ro, Ghidul de implementare pentru intervenția DR-36 LEADER Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, finanțată din Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027).
„Consultarea publică pentru acest Ghid se va desfășura pe o perioadă de 15 zile calendaristice, de la data publicării pe site. Astfel, toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații privind Ghidul solicitantului supus dezbaterii publice până la data de 12 februarie 2025 pe adresa de e-mail consultare@afir.info”, precizează AFIR, într-un comunicat.
Sprijinul financiar se acordă pentru implementarea intervențiilor din cadrul Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) ale Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) selectate și autorizate de Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Planul Strategic pentru perioada de programare 2023 – 2027 din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Finanțarea nerambursabilă acordată de AFIR prin intervenția DR-36 poate fi utilizată pentru proiecte de investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, susținerea lanțurilor alimentare și investiții în infrastructura la scară mică, exploatarea potențialului istoric și cultural și sprijin pentru locuitorii din zonele acoperite de Grupurile de Acțiune Locală.
De asemenea, se pot finanța și intervenții colective în domeniul agricol și agro-alimentar, intervenții de tip social care sprijină multiplicarea în sectorul zootehnic, intervenții privind activitățile de mediu, inclusiv în ceea ce privește energia verde/ regenerabilă, acțiuni de cooperare și acțiuni care sprijină asocierea, investiții în infrastructura socială și în domeniul sănătății, acțiuni privind atenuarea fenomenului de depopulare, operațiuni specifice conceptului de „Sate inteligente” etc.
Potrivit AFIR, intensitatea sprijinului nerambursabil este de 65% din totalul cheltuielilor eligibile, cu posibilitatea majorării până la 100% în funcție de categoria proiectului și de tipul investiției. Valoarea maximă nerambursabilă nu poate depăși cuantumul de 200.000 de euro/ proiect, respectiv 70.000 de euro/ plan de afaceri pentru proiecte de tip start-up neagricol.
Versiunea consultativă a Ghidului este disponibilă pe pagina Agenției, www.afir.ro, în cadrul secțiunii Comunicare >> Dezbatere publică accesând link-ul Dezbatere publică – NOUL Portal AFIR – informații PS PAC, depunere Online.
După închiderea perioadei de consultare, analizarea și preluarea observațiilor primite, se va publica versiunea finală a Ghidului de implementare și va fi anunțată deschiderea sesiunii de primire a proiectelor.
ECONOMIE
ANAF a actualizat formularele 101 și 101 Grup fiscal

Prin OPANAF nr. 206/2025, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 140/18.02.2025, au fost actualizate modelul, conținutul și instrucțiunile de completare pentru formularele 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”. În Referatul de aprobare a actului normativ, ANAF menționează că, prin Legea nr.296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung și OUG nr.115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, au fost aduse modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte: stabilirea impozitului pe profit datorat de către contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, în situația în care impozitul pe profit este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri;
recuperarea pierderii fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, în limita a 70% inclusiv, din profiturile impozabile realizate în următorii 5 ani consecutivi, începând cu anul 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz;
abrogarea dispozițiilor privind deductibilitatea cheltuielilor cu bursele private, precum și a costului de achiziție a aparatelor de marcat electronice fiscale, din impozitul pe profit.
Totodată, prin OUG nr.115/2024 pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, au fost introduse reglementări cu privire la facilitățile fiscale care vizează contribuabilii care aplică la calculul rezultatului fiscal deducerea suplimentară pentru activitățile de cercetare-dezvoltare și care datorează impozit minim pe cifra de afaceri.
În acest context, prin OPANAF nr. 206/2025, publicat astăzi în Monitorul Oficial, declarațiile menționate au suferit următoarele modificări:
au fost introduse rânduri noi pentru evidențierea impozitului pe profit stabilit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, pentru evidențierea pierderii fiscale de recuperat în anul curent, precum și pentru evidențierea valorii care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri potrivit art.I pct.1 din OUG nr.115/2024;
a fost eliminat rândul referitor la costul de achiziție a aparatelor de marcat electronice fiscale.
În plus, din formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit” a fost eliminat rândul referitor la valoarea impozitului pe profit scutit aferent caselor de marcat, care se adăuga la impozitul pe profit, potrivit art. 45 alin. (7) din Codul fiscal.
ECONOMIE
BNR a revizuit în creștere, la 3,8%, prognoza de inflație pentru finalul acestui an

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,8%, de la 3,5% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,1% la sfârșitul lui 2026, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citate de Agerpres. „Conform scenariului de bază al proiecției macroeconomice, rata anuală a inflației va continua să fluctueze și în prima parte a anului curent. Indicatorul se va reduce ulterior și va reveni în interiorul intervalului țintei în trimestrul I 2026, urmând a se menține relativ stabil în jumătatea superioară a acestuia pe tot parcursul anului viitor. În structură, traiectoria IPC este configurată de reducerea continuă a inflației de bază, dar de o manieră graduală, în timp ce ansamblul componentelor exogene ale coșului va imprima profilul volatil din prima parte a intervalului, în principal ca urmare a unor efecte de bază. În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC va atinge 3,8% în luna decembrie 2025, pentru decembrie 2026 fiind anticipată o valoare de 3,1%. Comparativ cu traiectoria publicată în Raportul asupra inflației din luna noiembrie 2024, inflația IPC se situează la valori mai ridicate până la sfârșitul anului curent (mai vizibil în primele trimestre ale anului), respectiv mai joase în 2026”, se arată în Raportul asupra inflației, din februarie 2025.
Potrivit sursei citate, revizuirea aferentă lunii decembrie 2025 este de +0,3 puncte procentuale, determinată în principal de scumpirile de la începutul anului (produsele din tutun, serviciile cu prețuri administrate), dar și de o dinamică mai pronunțat persistentă a inflației de bază, parțial contrabalansate de perspective ușor mai optimiste pe segmentul LFO.
„În schimb, la orizontul proiecției anterioare (trimestrul III 2026), dinamica anuală a IPC este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, îndeosebi ca urmare a revizuirii în jos a inflației de bază. Balanța riscurilor este evaluată a rămâne înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria descrisă în scenariul de bază. În contextul actual, riscul unei intensificări a protecționismului comercial s-a amplificat. Pe plan intern, configurația viitoare a schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale ridică o serie de semne de întrebare”, se mai arată în raport.
În următorii doi ani, principala contribuție dezinflaționistă este atribuită evoluției ratei inflației CORE2 ajustat, conform prezentării.
Traiectoria continuu descendentă va fi susținută de corecția graduală a așteptărilor privind inflația, de reducerea presiunilor din partea prețurilor bunurilor din import, precum și de preconizarea apariției unui deficit de cerere în economie încă de la începutul acestui an, în contextul măsurilor recente de consolidare fiscală adoptate de autorități.
ECONOMIE
Consiliul Concurenței face recomandări pentru eficientizarea programului Start-up Nation

În cadrul programului de susținere a IMM-urilor „Start-up Nation – România” s-au acordat 15.242 de ajutoare de minimis în valoare totală de 2,89 miliarde lei. Cu toate acestea, unele aspecte ar trebui regândite pentru a eficientiza cheltuirea banilor alocați, este concluzia analizei privind impactul acestei scheme de ajutor, realizată de Consiliul Concurenței.
„Evaluarea rezultatelor programului, derulat în 2017 și 2018, este necesară pentru a vedea în ce măsură acordarea de ajutoare și-a atins obiectivele urmărite, astfel încât, pe viitor, să poată fi ajustate diferite elemente precum valoarea ajutorului, condițiile impuse și indicatorii de rezultate urmăriți. În acest fel se va obține o eficientizare a acordării ajutoarelor și o mai bună cheltuire a banului public”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat într-un comunicat al instituției.
Schema de ajutor de minimis al cărei impact a fost evaluat este aferentă programului „Start-up Nation” (SUN) și avea ca principale obiective stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), îmbunătățirea performanțelor economice ale IMM-urilor, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților și creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative.
Plecând de la aceste obiective, Consiliul Concurenței a analizat impactul ajutoarelor acordate IMM-urilor care au participat la cele două apeluri de proiecte din cadrul schemei, organizate în 2017, respectiv 2018, și a făcut o serie de recomandări pentru ca noile scheme de ajutor ce se vor derula în cadrul programului SUN să conducă la rezultate optime.
În primul rând, Consiliul Concurenței recomandă ca obiectivele măsurilor de sprijin să fie clar definite și cuantificabile. „De exemplu, obiectivul «îmbunătățirea performanțelor economice ale IMM-urilor» este vag și, în absența unor clarificări suplimentare, cuantificarea sa este dificilă. Astfel, s-a constatat că îndeplinirea acestui obiectiv este discutabilă, în funcție de indicatorii analizați: din perspectiva menținerii pe piață și a reducerii riscului de faliment a companiilor schema de ajutor de minimis a avut un impact pozitiv, dar în ceea ce privește cifra de afaceri, obiectivul nu a fost îndeplinit, beneficiarii înregistrând cifre de afaceri mai mici decât concurenții care nu au apelat la sprijin”, menționează reprezentanții Consiliului Concurenței.
De asemenea, autoritatea de concurență susține că trebuie să se facă o selecție a sectoarelor economice cărora li se adresează schema de ajutor pentru a stimula/consolida acele domenii competitive, capabile să genereze valoare adăugată. Această recomandare vine în contextul în care, atât în cazul apelului din 2017, cât și al celui din 2018, beneficiarii care își desfășoară activitatea în anumite sectoare economice (de exemplu construcții, transport, IT, electricitate, industria prelucrătoare, agricultură, comerț) au înregistrat rezultate mai slabe decât concurenții lor (care nu au beneficiat de sprijin). Acest lucru arată că ajutoarele pentru aceste sectoare economice par să fie ineficiente în forma existentă în cadrul schemei de ajutor analizate, dacă nu se regândesc condițiile de acordare.
La nivelul întregii scheme de ajutor de minimis, au beneficiat de sprijin 15.242 de IMM-uri (7.150 în 2017 și 8.092 în 2018), care au creat suplimentar (față de concurenții lor) 14.395 locuri de muncă. Pentru fiecare loc de muncă nou creat, IMM-urile au primit 302.648 de lei în 2017 și 156.855 de lei în 2018.
Astfel, în perioada 2020-2022, o companie care a beneficiat de ajutor de stat a avut de două ori mai mulți angajați decât una care nu a beneficiat, iar în anul 2021 numărul angajaților unui beneficiar de ajutor a fost, în medie, de patru ori mai mare.
Schema de ajutor de minimis, având un buget maxim de 7,71 miliarde lei, a fost valabilă până la data de 31 decembrie 2020, iar plățile în cadrul său au putut fi efectuate până la sfârșitul anului 2021.
„Deși în cadrul acestei măsuri de sprijin au fost acordate ajutoare doar în anii 2017 și 2018, numărul solicitanților și al beneficiarilor de ajutor a fost foarte mare, fiind depuse 49.839 de solicitări (18.188 de solicitări de ajutor în 2017, respectiv 31.651 de cereri în 2018) și s-au acordat 15.242 de ajutoare de minimis. Valoarea totală a ajutoarelor acordate a fost de 2,89 miliarde lei, din care 420 milioane lei au fost asigurați din fonduri europene”, se menționează în comunicat.
Având în vedere numărul mare de firme care au aplicat pentru obținerea de ajutor de minimis, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a decis, în 2022, continuarea programului SUN. Această nouă măsură de ajutor este valabilă până la sfârșitul anului 2027 și are un buget maxim de 11 miliarde de lei, asigurat de la bugetul de stat. Potrivit MEAT, acordarea de noi ajutoare este momentan suspendată, ca urmare a faptului că nu sunt fonduri suficiente pentru a acoperi întregul buget al măsurii.
Cu toate acestea, anul trecut s-a aprobat cadrul general pentru implementarea unor noi scheme de ajutor de minimis, SUN ediția 2024. În aceste condiții, autoritatea de concurență recomandă comasarea celor două programe (SUN ediția 2022 și SUN ediția 2024) sau încetarea acordării de noi ajutoare în temeiul SUN 2022, având în vedere că cele două scheme se suprapun.
Potrivit actualei legislații europene, valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei firme nu poate depăși suma de 300.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare. Până în 2023, valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei firme nu putea depăși 200.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare sau 100.000 de euro dacă ajutorul se acordă pentru activități de transport rutier de mărfuri, în numele unor terți sau contra cost.
Consiliul Concurenței îndeplinește rolul de autoritate națională de contact în raporturile dintre Comisia Europeană și autoritățile/instituțiile publice, alți furnizori și beneficiarii, implicați în procedurile din domeniul ajutorului de stat.
-
ECONOMIEacum 7 zile
AFIR prelungește până la 31 martie 2025 sesiunea de depunere a solicitărilor de finanțare prin Schema pentru Energie regenerabilă
-
ÎNREGISTRĂRIacum 19 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 13.02.2025
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 zile
Document IFAC „Revizuiri ale Codului referitoare la definiția echipei misiunii și a auditurilor grupurilor”, disponibil în limba română
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 10 februarie 2025
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor – ce trebuie să știe profesia contabilă
-
ECONOMIEacum 7 zile
UE a lansat inițiativa InvestAI pentru a mobiliza investiții în valoare de 200 de miliarde euro în inteligența artificială
-
ECONOMIEacum 2 zile
MF a reglementat o serie de aspecte de raportare contabilă
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 11.02.2025