ECONOMIE
Ministerul Muncii a lansat o nouă selecție de proiecte pentru îngrijirea persoanelor vârstnice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) organizează o nouă selecție publică de proiecte pentru atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă în cadrul programelor de interes național „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, „Servicii de acordare a hranei pentru persoanele vârstnice” și „Centre de zi de asistență și recuperare pentru persoanele vârstnice”, aprobate prin HG nr.435/2022 privind aprobarea unor programe de interes național pentru dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice, cu modificările și completările ulterioare.
„Prin această inițiativă ne propunem să sprijinim vârstnici aflați în dificultate, oferindu-le îngrijire la domiciliu, hrană și servicii de recuperare. Vrem ca fiecare senior să știe că nu este singur, că are parte de sprijin, grijă și respect din partea noastră. Continuăm să investim în programe care pun omul în centrul atenției și să construim un sistem de asistență socială mai aproape de nevoile reale ale comunității”, a declarat ministrul de resort Simona Bucura-Oprescu, citată într-un comunicat al MMFTSS.
Scopul finanțării acestor servicii sociale este creșterea calității vieții unui număr de aproximativ 5720 persoanelor vârstnice dependente, singure ori a căror familie nu poate să le asigure îngrijire și ajutor necesar pentru un trai decent, pentru prevenirea instituționalizării, precum și pentru asigurarea serviciilor de îngrijire personală, integrat cu serviciile complementare de recuperare și reabilitare funcțională.
La finalul perioadei de finanțare prin Programele de Interes Național vor fi înființate 41 unități de îngrijire la domiciliu, 51 de servicii de acordare a hranei pentru persoanele vârstnice și 20 de centre de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice.
Solicitanții eligibili sunt serviciile publice de asistență socială de la nivelul comunelor și orașelor cu o populație sub 20.000 de locuitori și furnizorii privați de servicii sociale, fără scop lucrativ, respectiv asociațiile, fundațiile și cultele recunoscute în România.
Condițiile de eligibilitate și criteriile de evaluare pentru atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă sunt precizate în Metodologia de evaluare și selecție a proiectelor.
Selecția de proiecte se organizează pentru înființarea de servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente, cantine sociale, masă pe roți și centre de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice, în comune și orașe cu o populație sub 20.000 de locuitori, în care nu există aceste servicii. Finanțarea maximă care poate fi solicitată pentru un proiect este următoarea:
a) în cazul unității de îngrijire la domiciliu cu o capacitate de 40 de persoane – 2.800 lei, din care 1.996.800 lei pentru acordare de servicii sociale și 50.000 lei pentru dotări;
b) în cazul cantinei sociale cu o capacitate de 80 de persoane – 2.000 lei, din care 1.920.000 lei pentru acordarea de servicii sociale și 100.000 lei pentru dotări;
c) în cazul unui serviciu de distribuire a hranei (masa pe roți)/serviciu de distribuire a hranei, ca serviciu de asistență comunitară cu o capacitate de 60 de persoane – 795.000 lei, din care 720.000 lei pentru acordarea de servicii sociale și 75.000 lei pentru dotări;
d) în cazul unui centru de zi de asistență și recuperare cu o capacitate de 50 de persoane – 2.455.000 lei, din care 2.280.000 lei pentru acordarea de servicii sociale și 175.000 lei pentru dotări.
Decontarea cheltuielilor eligibile pentru prestarea serviciilor sociale trebuie să se încadreze în suma maximă aferentă unei persoane beneficiare, respectiv:
a) 32 lei/oră, pentru servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente;
b) 1.000 lei/lună pentru cantinele sociale;
c) 500 lei/lună pentru servicii de distribuire a hranei (masa pe roți) sau pentru servicii de distribuire a hranei, ca serviciu de asistență comunitară;
d) 1.900 lei/lună pentru centrele de zi de asistență și recuperare.
Bugetul alocat programelor de interes național pentru această selecție de proiecte este de 99,141 milioane lei.
Programul se derulează pe o perioadă de doi ani de la data încheierii contractelor de finanțare, dar nu mai târziu de data de 30 iunie 2027.
MMFTSS invită solicitanții eligibili interesați să depună proiecte, până la data limită de 5 mai 2025 ora 16.30, la registratura din str. Dem. I. Dobrescu nr.2-4, Sector 1, cod 010026.
Solicitanții pot adresa întrebări sau clarificări referitoare la implementarea programelor de interes național la numărul de telefon: 021/2302361 și la adresa de e-mail: servicii.sociale@mmuncii.gov.ro. Data limită pentru solicitarea clarificărilor este de 29 aprilie 2025, ora 16.30.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
