ECONOMIE
CE a redus semnificativ, la 1,4%, estimările privind avansul economiei românești în 2025
Comisia Europeană (CE) a redus la 1,4%, de la 2,5% anterior, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026, în timp ce deficitul de cont curent ar urma să scadă la 7,9% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026, conform previziunilor economice de primăvară publicate luni de Executivul comunitar, citate de Agerpres.
În 2026, creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze la 2,2%.
Deficitul general guvernamental ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026 (această previziune nu include impactul reformei impozitării și alte măsuri).
Regulile fiscale ale UE prevăd limita de 60% din PIB pentru datoria publică și limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.
În privința inflației, Comisia Europeană se așteaptă la un nivel de 5,1% în 2025 și 3,9% în 2026, iar ponderea datoriei ca procent din PIB ar urma să urce la 59,4% în 2025 și 63,3% în 2026. Rata șomajului ar urma să scadă la 5,3% anul acesta și 5,2% anul viitor.
„După o creștere mediocră în 2024, economia României este în grafic pentru a prinde viteză la începutul lui 2025, datorită, în special, sectorului construcțiilor, agriculturii și serviciilor, și perspectivelor mai bune pentru exporturi. Totuși, incertitudinile generate de taxele vamale americane și, de asemenea, de intensificarea volatilității interne politice și fiscale ar urma să afecteze exporturile, încrederea în economie și, în cele din urmă, investițiile și consumul. Aceste evoluții ar urma să aibă ca rezultat doar o creștere moderată a PIB-ului, de 1,4% în 2025, urmată de o accelerare la 2,2% în 2026. Inflația ar urma să se atenueze, dar va rămâne ridicată, în timp ce rata șomajului va scădea marginal. Deficitul general guvernamental s-a situat la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările ridicate de pensii și salarii în sectorul public, și ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026, reflectând pachetul de măsuri implementat la finalul lui 2024”, apreciază Comisia Europeană.
În plus, consideră Executivul comunitar, încrederea în economie a rămas în teritoriu pozitiv la începutul lui 2025, în pofida turbulențelor economice și a incertitudinilor persistente. S-au îmbunătățit perspectivele din sectorul construcțiilor, agriculturii și serviciilor, sprijinite și de aderarea la Schengen și modernizarea infrastructurii. O redresare solidă pe segmentul construcțiilor rezidențiale, alături de investiții robuste din fonduri europene în infrastructura publică au stimulat redresarea formării brute de capital fix, chiar dacă investițiile private au fost afectate negativ de incertitudinile fiscale pronunțate și de volatilitatea geopolitică.
În același timp, subliniază Comisia Europeană, indicatorii arată spre o reducere a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, în condițiile în care politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată vor afecta probabil creșterea veniturilor disponibile.
Deși România are doar un nivel limitat al comerțului cu SUA, majorarea taxelor vamale americane ar urma să limiteze redresarea exporturilor țării, în special de produse prelucrate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali din UE ai României. Contribuția negativă la PIB a exporturilor nete ar urma să scadă în 2025, reducerea cererii interne ducând la scăderea importurilor, iar perspectivele privind exporturile de servicii și produse agricole se îmbunătățesc. Pe ansamblu, creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze doar modest, la 1,4% în 2025, sub potențial, avertizează Executivul comunitar.
„În 2026, inflația mai redusă și atenuarea politicii monetare vor duce la condiții de finanțare mai favorabile, care ar urma să sprijine creșterea consumului privat. Presupunând că se vor atenua incertitudinile politice și fiscale, încrederea investitorilor se va întări, accelerând redresarea formării brute de capital fix. În condițiile unor perspective mai bune ale partenerilor comerciali din UE ai României, exporturile ar urma să crească, dar contribuția exporturilor nete la PIB ar urma să rămână ușor negativă. Per ansamblu, creșterea PIB-ului României ar urma să se consolideze moderat, la 2,2% în 2026. După adâncirea semnificativă din 2024, deficitul de cont curent ar urma să se atenueze progresiv, dar să rămână la un nivel ridicat, aproape de 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile la adresa previziunilor prezintă în mod clar tendințe negative, în special dacă persistă incertitudinile politice și fiscale domestic iar cererea externă este afectată mai mult decât se previziona”, apreciază Comisia Europeană.
În plus, consideră Executivul comunitar, tensiunile de pe piața muncii s-au atenuat, iar creșterea ratei angajării ar urma să continue atât în 2025, cât și în 2026, sprijinită în special de majorarea angajărilor în sectorul privat. Rata șomajului ar urma să scadă aproape de 5% până la finalul lui 2026. Creșterea de două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar ritmul creșterii salariilor ar urma să se modereze semnificativ până la finalul lui 2026. O înghețarea a salariilor publice a fost adoptată în decembrie 2024, iar introducerea mecanismului de stabilire a salariului minim în februarie 2025 va ține probabil sub control ritmul creșterii salariilor în sectorul privat.
„După scăderea inflației la 5,8% în 2024, probabil va continua dezinflația, dar lent, în 2025. Inflația de bază rămâne ridicată, iar eliminarea prevăzută a plafonului la prețul electricității pentru gospodării ar urma să majoreze prețurile interne la energie. În schimb, evoluția prețurilor la energie pe plan internațional și a prețurilor în sectorul agrifood ar putea contribui la reducerea inflației, care ar urma să se situeze la 5% în 2025 și sub 4% în 2026”, estimează Comisia Europeană.
În plus, „deficitul general guvernamental a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările de pensii și salarii în sectorul public sector și de plata dobânzilor. La finalul lui 2024, Parlamentul a adoptat măsuri de consolidare fiscală, în valoare de aproximativ 2% din PIB, în urma cărora deficitul ar urma să scadă la 8,6% din PIB în 2025, și, dacă nu sunt modificate politicile, la 8,4% din PIB în 2026. Această previziune nu include impactul reformei impozitării și alte măsuri care ar urma să ducă la reducerea deficitului în 2025 și în 2026. Ponderea datoriei ca procentaj din PIB ar urma să crească de la 48,9% în 2023 la aproximativ 63% în 2026, pe fondul deficitelor ridicate și al proiectatei creșteri a plății dobânzilor”.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.
ECONOMIE
ANCOM a publicat Ghidul pentru combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor instituțiilor publice, în mediul online
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a elaborat și publicat un Ghid dedicat instituțiilor publice, document ce indică măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor de social media (fenomen cunoscut sub denumirea de impersonare), metode de identificare a conturilor false și pașii necesari pentru raportarea acestora către platformele online, a anunțat instituția, printr-un comunicat. Ghidul este disponibil pe pagina de internet a ANCOM, aici.
Pe fondul utilizării tot mai intense a platformelor sociale și a serviciilor digitale, a crescut și riscul apariției conturilor false care impersonează conturile oficiale ale autorităților publice. Potrivit ANCOM, astfel de conturi pot fi folosite pentru: ▪ dezinformare: paginile răspândesc știri false și informații care prezintă realitatea în mod eronat/distorsionat, folosindu-se de numele instituțiilor oficiale; ▪ escrocherii și fraudă financiară: prin intermediul conturilor false care aparent provin de la instituții publice sunt derulate campanii de colectare a datelor personale și de obținere a unor beneficii financiare; ▪ furt de identitate: datele personale colectate pot fi folosite în activități cu caracter infracțional; ▪ afectarea reputației: încrederea cetățenilor în instituțiile publice este afectată.
Ghidul oferă instituțiilor publice un set de măsuri proactive de protecție, care includ securizarea conturilor oficiale, formarea și educarea personalului, precum și monitorizarea continuă. Astfel, ANCOM recomandă instituțiilor publice să efectueze o verificare a eventualelor situații în care elementele de identificare vizuală sunt folosite pe platformele relevante, să stabilească modalitatea de răspuns în cazurile de preluare a identității vizuale sau să implementeze proceduri de escaladare pentru situații urgente care pot afecta ordinea publică sau chiar securitatea națională.
„Ghidul oferă o listă detaliată de indicatori care pot semnala impersonarea unui cont/pagini oficiale a unei instituții publice. Instituțiile publice și utilizatorii sunt încurajați să acorde atenție atât elementelor de identitate vizuală, cât și comportamentelor specifice ale conturilor suspecte. De exemplu, conturile false au denumiri/acronime similare, dar cu modificări subtile (ex: în cazul Ministerului X, denumirea este „Ministerul.X ori au fost operate schimbări minore: Ministeru1 X) sau pot avea domenii web neobișnuite care apar asociate cu contul rețelei sociale, precum .tk, .ml, .ga în loc de .gov.ro sau utilizarea «ministerul.X.ro», în loc de ministerulx.gov.ro.
În ceea ce privește indicatorii de comportament asociat conturilor false, printre aceștia se numără activitatea online în intervale orare care nu corespund cu fusul orar al României, postări repetitive cu același conținut/conținut similar la intervale scurte de timp ori un număr neverosimil de urmăritori raportat la istoricul activității”, se menționează în comunicat.
Ghidul ANCOM detaliază pașii pentru raportarea conturilor false către platformele online (ex.: Facebook/Meta, Twitter/X, Instagram, LinkedIn), cu specificarea exactă a documentației necesare.
Astfel, pentru raportarea unui cont care a fost preluat neautorizat, instituția trebuie să folosească mecanismul intern de raportare al platformei și să furnizeze acesteia documentația completă (link oficial, dovezi care atestă calitatea persoanei care face raportarea și furnizarea de informații credibile cu privire la reprezentare). În cazul în care platforma nu respectă obligațiile din Regulamentul DSA (de exemplu: platforma răspunde sau oferă un răspuns inadecvat sau incomplet sau în cazul în care platforma nu oferă acces la un sistem intern de soluționare a plângerilor etc.), cei în cauză pot depune plângeri pentru nerespectarea Regulamentului DSA. Sesizările trebuie însoțite de prezentarea în detaliu a etapelor parcurse în raport cu platforma, a numărului de referință alocat de platformă la momentul raportării, precum și a oricăror elemente probatorii pe care se sprijină sesizarea. Ulterior, plângerea se analizează conform Regulamentului DSA.
„În calitate de coordonator național pentru serviciile digitale, ANCOM încurajează instituțiile publice să acorde o atenție sporită protejării identității instituționale în mediul digital, având în vedere că impersonarea conturilor poate afecta integritatea comunicării publice, poate genera confuzie în rândul cetățenilor și poate facilita răspândirea conținutului înșelător sau manipulator”, se subliniază în comunicat.
ECONOMIE
PNRR – A fost prelungită până la 30 aprilie perioada de implementare a proiectelor depuse pentru digitalizarea ONG-urilor
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de Coordonator de Reforme și Investiții, anunță posibilitatea prelungirii perioadei de implementare a proiectelor depuse în cadrul Componentei 7, Investiția 9, pentru digitalizarea ONG-urilor până la data de 30 aprilie 2026, conform Ordinului MIPE nr. 5.774/20.11.2025 pentru modificarea Ghidului specific condiții de accesare a fondurilor europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență în cadrul apelului de proiecte „Digitalizarea Sectorului Organizațiilor Neguvernamentale”, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 7 „Transformare digitală”, Investiția 9 „Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale” aprobat prin Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr. 1882/2024.
ECONOMIE
Noua funcționalitate eSemnătura elimină hârtia și facilitează semnarea electronică, direct în aplicație
Lansarea modulului eSemnătura, o nouă funcționalitate care modernizează modul de lucru în cadrul instituțiilor publice, permite semnarea documentelor în mod electronic direct în platformă, a anunțat Regista, platforma de digitalizare utilizată în peste 1.200 de instituții publice din România.
Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, noul modul simplifică fluxul birocratic, de la înregistrare până la semnare electronică și arhivare, fără imprimare, fără semnături pe hârtie și fără scanări.
Astfel, noul modul, dezvoltat în conformitate cu Legea 214/2024 și normele europene eIDAS, elimină riscurile asociate semnăturilor pe hârtie și timpului petrecut cu procedee manuale.
„Cu ajutorul modulului eSemnatura, instituțiile pot semna documente direct în Regista, folosind toate tipurile de semnături electronice necesare în activitatea administrativă: semnătură electronică simplă, semnătură electronică calificată cu token USB și semnătură electronică calificată în cloud. eSemnătură de la Regista funcționează cu token-urile care sunt deja folosite în instituții și este integrată inclusiv cu semnăturile calificate oferite gratuit către funcționarii de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), dar și cu toți furnizorii privați de pe piața locală și europeană, precum CertSign, DigiSign sau TransSped”, susțin reprezentanții companiei.
Totodată, cu ajutorul noului modul eSemnătura, instituțiile publice care vor alege să își digitalizeze fluxurile de documente, vor putea semna direct în platformă documentele necesare.
„eSemnătura este un pas esențial în misiunea noastră de a sprijini administrația publică în tranziția către procese complet digitale. Am creat o soluție sigură, conformă legal și ușor de folosit, care integrează toate tipurile de semnătură necesare în activitatea instituțiilor. Prin modulul de eSemnătură, documentele circulă mai rapid, semnarea devine mai simplă, iar întregul flux administrativ câștigă transparență și eficiență”, a declarat Edward Crețescu, CEO Regista, citat în comunicat.
Pornind de la nevoia funcționarilor publici de a lucra cât mai digitalizat, noul modul eSemnătura din Regista permite colaborarea dintre compartimentele unei instituții publice, prin semnarea secvențială a documentelor, notificarea semnatarilor pentru fiecare document primit electronic, cât și un flux constant de actualizări direct în platformă, în funcție de activitățile semnatarilor, precizează reprezentanții companiei.
În plus, fiecare semnare poate veni cu note informative transmise direct la semnatar pentru o verificare suplimentară. Modulul de Semnătură respectă cele mai înalte norme de securitate a datelor și este dezvoltat în conformitate cu noua lege a semnăturilor electronice, Legea 214/2024, se precizează în comunicat.
Modulul eSemnătură este dezvoltat de Regista împreună cu Namirial, unul dintre principalii furnizori europeni de servicii de încredere și certificate calificate conform eIDAS.
Cele 1.200 de instituții publice aflate în portofoliul Regista – primării, școli, spitale, direcții și servicii – pot beneficia imediat prin utilizarea semnăturilor electronice în întreaga activitate zilnică pe care o desfășoară.
-
ECONOMIEacum 6 zileReglementări privind punerea la dispoziție a informațiilor în punctul unic de acces european
-
PROFESIA CONTABILĂacum 9 oreStart with passion. Grow with purpose – CECCAR & ASCIG conectează tinerii cu o profesie fit for future
-
ECONOMIEacum 6 zileAu fost stabilite Procedurile de aplicare a reglementărilor prevăzute la art.310^1 și, respectiv, la art.310^2 din Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 6 zileEntitățile nonprofit au primit 431,69 milioane de lei prin Formularul 230 în primele 10 luni ale anului
-
ECONOMIEacum 6 zileANAF urmează să actualizeze formularul 212 – „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”
-
ECONOMIEacum 9 oreANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie
-
ECONOMIEacum 9 oreANCOM a publicat Ghidul pentru combaterea preluării neautorizate a elementelor de identitate vizuală a conturilor instituțiilor publice, în mediul online
-
PROFESIA CONTABILĂacum 9 oreCECCAR Vaslui: Întâlnire de lucru cu AJOFM privind noile reglementări și programe dedicate pieței muncii
