ECONOMIE
CE a redus semnificativ, la 1,4%, estimările privind avansul economiei românești în 2025
Comisia Europeană (CE) a redus la 1,4%, de la 2,5% anterior, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026, în timp ce deficitul de cont curent ar urma să scadă la 7,9% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026, conform previziunilor economice de primăvară publicate luni de Executivul comunitar, citate de Agerpres.
În 2026, creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze la 2,2%.
Deficitul general guvernamental ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026 (această previziune nu include impactul reformei impozitării și alte măsuri).
Regulile fiscale ale UE prevăd limita de 60% din PIB pentru datoria publică și limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.
În privința inflației, Comisia Europeană se așteaptă la un nivel de 5,1% în 2025 și 3,9% în 2026, iar ponderea datoriei ca procent din PIB ar urma să urce la 59,4% în 2025 și 63,3% în 2026. Rata șomajului ar urma să scadă la 5,3% anul acesta și 5,2% anul viitor.
„După o creștere mediocră în 2024, economia României este în grafic pentru a prinde viteză la începutul lui 2025, datorită, în special, sectorului construcțiilor, agriculturii și serviciilor, și perspectivelor mai bune pentru exporturi. Totuși, incertitudinile generate de taxele vamale americane și, de asemenea, de intensificarea volatilității interne politice și fiscale ar urma să afecteze exporturile, încrederea în economie și, în cele din urmă, investițiile și consumul. Aceste evoluții ar urma să aibă ca rezultat doar o creștere moderată a PIB-ului, de 1,4% în 2025, urmată de o accelerare la 2,2% în 2026. Inflația ar urma să se atenueze, dar va rămâne ridicată, în timp ce rata șomajului va scădea marginal. Deficitul general guvernamental s-a situat la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările ridicate de pensii și salarii în sectorul public, și ar urma să scadă modest, la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% din PIB în 2026, reflectând pachetul de măsuri implementat la finalul lui 2024”, apreciază Comisia Europeană.
În plus, consideră Executivul comunitar, încrederea în economie a rămas în teritoriu pozitiv la începutul lui 2025, în pofida turbulențelor economice și a incertitudinilor persistente. S-au îmbunătățit perspectivele din sectorul construcțiilor, agriculturii și serviciilor, sprijinite și de aderarea la Schengen și modernizarea infrastructurii. O redresare solidă pe segmentul construcțiilor rezidențiale, alături de investiții robuste din fonduri europene în infrastructura publică au stimulat redresarea formării brute de capital fix, chiar dacă investițiile private au fost afectate negativ de incertitudinile fiscale pronunțate și de volatilitatea geopolitică.
În același timp, subliniază Comisia Europeană, indicatorii arată spre o reducere a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, în condițiile în care politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată vor afecta probabil creșterea veniturilor disponibile.
Deși România are doar un nivel limitat al comerțului cu SUA, majorarea taxelor vamale americane ar urma să limiteze redresarea exporturilor țării, în special de produse prelucrate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali din UE ai României. Contribuția negativă la PIB a exporturilor nete ar urma să scadă în 2025, reducerea cererii interne ducând la scăderea importurilor, iar perspectivele privind exporturile de servicii și produse agricole se îmbunătățesc. Pe ansamblu, creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze doar modest, la 1,4% în 2025, sub potențial, avertizează Executivul comunitar.
„În 2026, inflația mai redusă și atenuarea politicii monetare vor duce la condiții de finanțare mai favorabile, care ar urma să sprijine creșterea consumului privat. Presupunând că se vor atenua incertitudinile politice și fiscale, încrederea investitorilor se va întări, accelerând redresarea formării brute de capital fix. În condițiile unor perspective mai bune ale partenerilor comerciali din UE ai României, exporturile ar urma să crească, dar contribuția exporturilor nete la PIB ar urma să rămână ușor negativă. Per ansamblu, creșterea PIB-ului României ar urma să se consolideze moderat, la 2,2% în 2026. După adâncirea semnificativă din 2024, deficitul de cont curent ar urma să se atenueze progresiv, dar să rămână la un nivel ridicat, aproape de 8% din PIB în 2025 și 7% din PIB în 2026. Riscurile la adresa previziunilor prezintă în mod clar tendințe negative, în special dacă persistă incertitudinile politice și fiscale domestic iar cererea externă este afectată mai mult decât se previziona”, apreciază Comisia Europeană.
În plus, consideră Executivul comunitar, tensiunile de pe piața muncii s-au atenuat, iar creșterea ratei angajării ar urma să continue atât în 2025, cât și în 2026, sprijinită în special de majorarea angajărilor în sectorul privat. Rata șomajului ar urma să scadă aproape de 5% până la finalul lui 2026. Creșterea de două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar ritmul creșterii salariilor ar urma să se modereze semnificativ până la finalul lui 2026. O înghețarea a salariilor publice a fost adoptată în decembrie 2024, iar introducerea mecanismului de stabilire a salariului minim în februarie 2025 va ține probabil sub control ritmul creșterii salariilor în sectorul privat.
„După scăderea inflației la 5,8% în 2024, probabil va continua dezinflația, dar lent, în 2025. Inflația de bază rămâne ridicată, iar eliminarea prevăzută a plafonului la prețul electricității pentru gospodării ar urma să majoreze prețurile interne la energie. În schimb, evoluția prețurilor la energie pe plan internațional și a prețurilor în sectorul agrifood ar putea contribui la reducerea inflației, care ar urma să se situeze la 5% în 2025 și sub 4% în 2026”, estimează Comisia Europeană.
În plus, „deficitul general guvernamental a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorările de pensii și salarii în sectorul public sector și de plata dobânzilor. La finalul lui 2024, Parlamentul a adoptat măsuri de consolidare fiscală, în valoare de aproximativ 2% din PIB, în urma cărora deficitul ar urma să scadă la 8,6% din PIB în 2025, și, dacă nu sunt modificate politicile, la 8,4% din PIB în 2026. Această previziune nu include impactul reformei impozitării și alte măsuri care ar urma să ducă la reducerea deficitului în 2025 și în 2026. Ponderea datoriei ca procentaj din PIB ar urma să crească de la 48,9% în 2023 la aproximativ 63% în 2026, pe fondul deficitelor ridicate și al proiectatei creșteri a plății dobânzilor”.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
