Rețele sociale

ECONOMIE

Capacitatea de depozitare a cerealelor din România a crescut cu 34% în ultimii cinci ani, până la 23,3 milioane tone

Radio CECCAR FM

Jucătorii din agricultura românească au făcut investiţii importante în spaţii de stocare a producţiei, astfel că, în ultimii cinci ani, capacitatea de depozitare a cerealelor a crescut cu circa 34%, până la 23,3 milioane de tone în prezent, arată datele transmise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea News.ro.

În 2012, capacitatea de depozitare a cerealelor din România a fost de 17,4 milioane de tone, astfel că, în medie, capacitatea de depozitare a crescut cu 7,4% pe an.

Potrivit ministerului, judeţele cu cea mai mare capacitate de depozitare autorizată sunt Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Brăila şi Dolj.

“În prezent la nivelul întregii ţări, există un număr de 4.874 depozite autorizate pentru seminţele de consum, cu o capacitate totală de 23.349.996 tone, din care 11.237.568 tone în silozuri şi 12.112.428 tone în magazii”, se arată în răspunsul formulat de MADR.

Deşi spaţiul de depozitare a crescut în ultimii ani, fermierii susţin că acesta nu este nici acum suficient, din cauza dezechilibrului proprietăţii asupra spaţiilor de stocare.

Astfel, deşi spaţiile de depozitare au crescut puternic şi par suficiente pentru a stoca întreaga producţie de cereale a României, în realitate mare parte din depozite aparţin traderilor şi doar o mică parte producătorilor.

Cei mai mari traderi de cereale, care deţin cele mai mari depozite pentru grâne din România, sunt ADM România Trading, Ameropa Grains, Cargill Agricultura, Nidera România, Glencore Protein România sau Brise Group.

În 2015, grupul american ADM România Trading a înregistrat o cifră de afaceri de 536 milioane de euro, în creştere cu 3,4% faţă de 2014. Însă, anul trecut compania a înregistrat pierderi de 2,6 milioane de euro. Americanii deţin depozite de cereale în Bacău, Buzău, Caraş -Severin, Neamţ şi Olt.

Ameropa Grains România este parte a grupului de companii Ameropa Elveţia. Aceasta din urmă deţine în România atât combinatul de îngrăşăminte Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanţa, cu o capacitate de 350.000 de tone.

Anul trecut, elveţienii au obţinut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 3,1 milioane de euro.

În acelaşi timp, compania americană Cargill administrează 18 silozuri care au o capacitate totală de peste o jumătate de milion de tone în judeţele Arad, Bacău, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vaslui. Anul trecut, Cargill a înregistrat afaceri de 470 de milioane de euro. Americanii au 270 de angajaţi în România.

Un alt jucător important este compania chineză Nidera, cu activităţi în Vâlcea şi Teleorman. Compania a înregistrat afeceri de 351 de milioane de euro şi un profit de 2,2 milioane de euro.

Grupul elveţian Glencore, care operează în România prin societăţile Glencore Protein România, Romsiloz Cereale, Cerealcom Brăila şi Comcereal Brăila, are un volum estimat de tranzacţii locale sezoniere ce se ridică la circa 1,4 milioane de tone, cifră ce acoperă aproximativ 6% din recolta totală de cereale, seminţe şi boabe oleaginoase a României.

Elveţienii se bazează pe piaţa românească pe o reţea de silozuri dispuse în special în sudul ţării. Anul trecut, compania a avut un rulaj de 282 milioane de euro şi un profit 2,7 milioane de euro.

Compania Brise Group deţine deja depozite în care poate stoca 350.000 de tone de cereale, la care se adaugă alte depozite închiriate de la terţi cu o capacitate de 150.000-200.000 de tone.

Trader-ul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 222 de milioane de euro în 2015, în scădere cu 25% faţă de anul precedent, pe fondul declinului preţurilor la cereale şi al cererii modeste venite din piaţa internaţională.

Anul trecut, producţia totală adunată din principalele culturi – grâu, orz, orzoaică, ovăz, floarea-soarelui, porumb şi rapiţă – a fost de 21 de milioane de tone, aproape cât capacitatea spaţiilor de depozitare din 2015, de 22,3 milioane de tone.

Anul acesta, capacitatea de depozitare a crescut cu 4,6% faţă de 2015 şi a ajuns la 23,3 milioane de tone, dar în acelaşi timp s-a majorat şi producţia obţinută de agricultori.

Producţiile agricole medii la hectar au crescut în acest an la aproape fiecare din principalele culturi în România, potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii.

Producţia de rapiţă a României s-a majorat în acest an cu 38%, până la 1,26 milioane tone, iar producţia de orz a urcat cu 24,5%, la 1,33 milioane tone.

Însă datele cele mai spectaculoase sunt cele privind producţia de grâu şi secară, care s-a majorat în acest an cu 5,5%, ajungând la 8.428.604 tone, un nivel-record istoric.

Totuşi, producţiile-record obţinute de agricultorii români nu se traduc şi în câştiguri pe măsură, pentru că cei mai mulţi sunt nevoiţi, ca şi în anii anteriori, să îşi vândă mare parte din producţie imediat după recoltă, atunci când preţurile sunt cele mai mici.

Fermierii spun că, în prezent, preţurile sunt la nivelul anului 2015, însă cheltuielile agricultorilor au crescut cu până la 10% , iar cei care vând la preţul actual reuşesc cu greu să-şi acopere cheltuielile.

ECONOMIE

ANCOM: Acceptul telefonic al utilizatorului față de oferta unui furnizor nu presupune încheierea automată a unui contract la distanță

Radio CECCAR FM

Acceptarea telefonică de către utilizator a ofertei prezentate de furnizor nu presupune, în mod automat, încheierea unui contract la distanță, iar simpla transmitere a unei comenzi pe site-ul furnizorului nu produce efecte juridice decât dacă acesta transmite un mesaj de confirmare a comenzii, menționează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat citat de Agerpres.

Potrivit ANCOM, contractul la distanță este acel document care se încheie fără prezența fizică simultană a părților, fiind utilizate doar unul sau mai multe mijloace de comunicație la distanță (de exemplu, telefon, scrisoare, e-mail, aplicații online etc.), înainte și inclusiv la momentul încheierii contractului.

„Înainte de încheierea unui contract la distanță, indiferent de modalitatea de încheiere (în urma unei convorbiri telefonice sau în urma plasării unei comenzi online), furnizorul are obligația de a oferi o serie de informații minime, cum ar fi: identitatea furnizorului, serviciile oferite, caracteristicile echipamentelor și dacă acestea sunt incluse în pachet, prețul total (servicii și echipamentele asociate), durata și condițiile de încetare a contractului, precum și informații despre dreptul de retragere din contract. Furnizorul trebuie să transmită utilizatorului aceste informații pe un suport durabil (hârtie, e-mail, fax) sau, în cazul în care furnizarea pe un suport durabil nu este fezabilă, într-un document care poate fi deschis, vizualizat și descărcat cu ușurință. În cazul unui contract inițiat la telefon, pentru finalizarea procesului de încheiere a contractului, utilizatorul trebuie să-și transmită consimțământul fie prin semnarea olografă a ofertei și returnarea acesteia către furnizor (dacă o primește pe hârtie), fie printr-o confirmare transmisă furnizorului pe un suport durabil (e-mail, fax)”, notează Autoritatea.

Pe de altă parte, în cazul unui contract online, momentul încheierii acestuia îl constituie momentul în care furnizorul confirmă, pe un suport durabil, că a acceptat comanda transmisă de utilizator. „Indiferent de modul de încheiere a contractului, furnizorul trebuie să pună la dispoziția utilizatorului fișa de sinteză a contractului, cel mai târziu înaintea începerii furnizării serviciilor sau la momentul livrării echipamentelor, după caz”, menționează ANCOM.

Referitor la livrarea echipamentelor în urma încheierii unui contract la distanță (telefonic sau online), în funcție de oferta comercială a furnizorilor, utilizatorii pot alege să achiziționeze și un echipament (terminal mobil, aparat fix, desktop – PC, laptop, tabletă etc.).

De asemenea, furnizorul este obligat să ofere informații despre prețul total al echipamentului, incluzând eventuale costuri pentru livrarea echipamentului achiziționat și, după caz, pentru returnarea acestuia în cazul retragerii din contract.

Conform legii, termenul maxim de livrare a unui echipament este de 30 de zile de la încheierea contractului, cu excepția cazurilor în care părțile au agreat un alt termen. În cazul în care echipamentul nu este livrat în 30 de zile sau în termenul convenit, utilizatorul poate solicita livrarea într-un termen suplimentar, corespunzător circumstanțelor. În cazul în care furnizorul nu livrează echipamentul în termenul suplimentar, utilizatorul are dreptul să solicite încetarea contractului.

„Acceptarea telefonică de către utilizator a ofertei prezentate de furnizor nu presupune, în mod automat, încheierea unui contract la distanță! Contractul se consideră încheiat la data la care a fost semnată oferta sau la care a fost transmis consimțământul scris, pe suport durabil, către furnizor. Simpla transmitere a unei comenzi pe site-ul furnizorului nu produce efecte juridice decât dacă furnizorul transmite un mesaj de confirmare a comenzii. După încheierea contractului la distanță, utilizatorul are dreptul să se răzgândească și să se retragă din contract, fără a invoca vreun motiv, în termen de 14 zile de la data încheierii contractului, respectiv de la data primirii echipamentului achiziționat, după caz. Retragerea din contract ar trebui să se realizeze prin completarea formularului de retragere sau a unei declarații explicite în acest sens. În cazul returnării echipamentului achiziționat, formularul de retragere va fi însoțit de o cerere de returnare a acestuia. În cazul în care furnizorul omite informații cu privire la costurile de livrare sau returnare a unui echipament asociat unui contract la distanță, utilizatorul nu va plăti costurile respective”, precizează arbitrul pieței de telecom.

Problemele legate de livrarea echipamentelor comandate online sau în urma unei convorbiri telefonice vor trebui semnalate de către utilizatori în primul rând furnizorilor cu care au încheiat contractul la distanță.

„ANCOM poate interveni în situația în care furnizorii nu respectă drepturile utilizatorilor cu privire la încheierea contractelor la distanță prin care sunt achiziționate servicii de comunicații electronice cu sau fără echipamente asociate. În cazul în care furnizorii nu respectă clauzele unui contract la distanță, consumatorii pot sesiza Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), iar alte categorii de utilizatori finali se pot adresa mediatorilor autorizați sau instanțelor de judecată”, subliniază instituția.

Totodată, InfoCentrul ANCOM pune la dispoziția utilizatorilor informații utile despre serviciile de comunicații electronice (telefonie, internet și televiziune), serviciile poștale și serviciile digitale pentru a-i sprijini în alegerea și folosirea acestor servicii. Informațiile se referă în principal la încheierea contractelor, oferte, calitatea serviciilor, serviciul de roaming sau regulile ce trebuie respectate în mediul online. În plus, utilizatorii pot găsi aici ghiduri dedicate, pe teme precum fraudele prin telefon sau serviciile de acces la internet.

Continuare

ECONOMIE

MF propune modificări la Procedura de restituire a TVA aferentă anumitor achiziții de bunuri și servicii efectuate de entități nonprofit

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat vineri, 17 ianuarie, în transparență decizională, modificarea și completarea OMF nr.3044/2024 pentru aprobarea Procedurii de restituire a TVA aferente achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit și de societățile deținute integral de entitățile nonprofit, pentru care se aplică scutirea de taxă conform art.294 alin.(5) lit. a) – b^1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal. MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin Legea nr. 88/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completat art. 294 din Codul fiscal, în sensul introducerii, printre altele, a scutirii de TVA cu drept de deducere pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate către entități nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF, dacă acestea sunt destinate unităților spitalicești deținute și exploatate de entitatea nonprofit sau celor din rețeaua publică de stat, după caz.

În vederea asigurării unui tratament TVA similar pentru achizițiile efectuate de societățile deținute integral de entități nonprofit cu cel aplicabil achizițiilor efectuate direct de entitățile nonprofit, în măsura în care achizițiile efectuate au aceeași destinație, prin OUG nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost extinsă scutirea de TVA prevăzută la art. 294 alin. (5) din Codul fiscal și pentru achizițiile efectuate de aceste societăți.

Procedura de restituire a TVA aferente achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit și de societățile deținute integral de entitățile nonprofit pentru care se aplică scutirea de taxă menționată mai sus a fost aprobată prin OMF nr. 3044/2024.

Prin Legea nr. 204/2024 pentru aprobarea OUG nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost modificate condițiile pe care societățile deținute integral de entitățile nonprofit trebuie să le îndeplinească pentru aplicarea scutirii în cazul în care achizițiile efectuate sunt destinate unităților spitalicești deținute și exploatate de către acestea. Totodată, la art. II din Legea nr. 204/2024, au fost introduse noi prevederi care reglementează restituirea TVA către societățile deținute integral de entitățile nonprofit inclusiv pentru operațiunile a căror exigibilitate a TVA a intervenit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 204/2024, precum și condițiile de eligibilitate pentru restituirea taxei.

Prin art. III din Legea nr. 313/2024 privind aprobarea OUG nr. 78/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, art. II din Legea nr. 204/2024 a fost modificat în sensul introducerii și a entităților nonprofit, înscrise în Registrul public organizat de ANAF, în categoria persoanelor care beneficiază de restituirea TVA pentru operațiunile a căror exigibilitate a taxei a intervenit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 204/2024. Totodată, au fost modificate și condițiile de eligibilitate pentru restituirea taxei.

În acest context, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin care urmează să modifice și să completeze OMF nr. 3044/2024.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Precizări privind categoriile de contribuabili care nu au obligația de depunere a Declarației informative D 406 SAF-T

Radio CECCAR FM

Unitățile de cult, asociațiile de proprietari și persoanele juridice fără scop patrimonial, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, persoanele fizice care desfășoară activități cu scop lucrativ, asociațiile familiale, societățile profesionale de avocați cu răspundere limitată și cabinetele individuale de avocat, societățile profesionale notariale și birourile individuale notariale, cabinetele medicale individuale sunt exceptate de la depunerea declarației D-406 SAF-T, precizează Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), într-un comunicat.

„În contextul în care, conform prevederilor legale, unitățile de cult, asociațiile de proprietari și persoanele juridice fără scop patrimonial, care prin actul normativ de înființare, prin legi speciale sau prin alte acte normative au obligația ținerii contabilității în partidă simplă, folosesc un sistem de raportare simplificat, respectiv contabilitatea în partidă simplă, la fel ca și contribuabilii care sunt deja exceptați de la depunerea fișierului standard de control fiscal (SAF-T), conform OPANAF nr. 1783/2021 modificat prin OPANAF nr. 373/2022 și OPANAF 2518/2022, s-a identificat necesitatea modificării și completării Anexei 5 a OPANAF nr. 1783/2021, în sensul clarificării în mod expres a exceptării de la depunerea declarației D-406 SAF-T și a entităților menționate mai sus”, menționează reprezentanții ANAF.

Astfel, în data de 3 ianuarie 2025, pe portalul ANAF la secțiunea „Transparență decizională” a fost postat proiectul de act normativ pentru modificarea Anexei 5 la OPANAF nr. 1783/2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, cu modificările și completările ulterioare, împreună cu referatul de aprobare prin care este justificată necesitatea adoptării actului normativ (detalii, în CECCAR Business Magazine).

Pentru informații suplimentare sau clarificarea altor aspecte cu privire la depunerea și completarea declarației D406, contribuabilii le pot solicita la adresa de e-mail saft@anaf.ro.

Continuare
ECONOMIEacum 2 zile

ANCOM: Acceptul telefonic al utilizatorului față de oferta unui furnizor nu presupune încheierea automată a unui contract la distanță

ECONOMIEacum 2 zile

MF propune modificări la Procedura de restituire a TVA aferentă anumitor achiziții de bunuri și servicii efectuate de entități nonprofit

ECONOMIEacum 2 zile

ANAF: Precizări privind categoriile de contribuabili care nu au obligația de depunere a Declarației informative D 406 SAF-T

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

Să ne împărtășim din experiență: Seniorii profesiei contabile, sărbătoriți la CECCAR Iași

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

Noua generație de experți contabili ai Filialei CECCAR Maramureș a depus jurământul

ECONOMIEacum 3 zile

ONRC: Informații referitoare la înregistrarea mențiunii privind actualizarea obiectului de activitate în registrul comerțului, conform CAEN Rev.3

ECONOMIEacum 3 zile

ANAF propune actualizarea formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”

ECONOMIEacum 3 zile

Ghidurile și metodologiile pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat, publicate în Monitorul Oficial

ECONOMIEacum 3 zile

ONRC: Informare privind intrarea în vigoare a Ordinului Președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/2024 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN

etaf
PROFESIA CONTABILĂacum 3 zile

Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 13 ianuarie 2025

ECONOMIEacum o săptămână

Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței

ECONOMIEacum o săptămână

Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025

Trending