Rețele sociale

ECONOMIE

Capacitatea de depozitare a cerealelor din România a crescut cu 34% în ultimii cinci ani, până la 23,3 milioane tone

Radio CECCAR FM

Jucătorii din agricultura românească au făcut investiţii importante în spaţii de stocare a producţiei, astfel că, în ultimii cinci ani, capacitatea de depozitare a cerealelor a crescut cu circa 34%, până la 23,3 milioane de tone în prezent, arată datele transmise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea News.ro.

În 2012, capacitatea de depozitare a cerealelor din România a fost de 17,4 milioane de tone, astfel că, în medie, capacitatea de depozitare a crescut cu 7,4% pe an.

Potrivit ministerului, judeţele cu cea mai mare capacitate de depozitare autorizată sunt Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Brăila şi Dolj.

“În prezent la nivelul întregii ţări, există un număr de 4.874 depozite autorizate pentru seminţele de consum, cu o capacitate totală de 23.349.996 tone, din care 11.237.568 tone în silozuri şi 12.112.428 tone în magazii”, se arată în răspunsul formulat de MADR.

Deşi spaţiul de depozitare a crescut în ultimii ani, fermierii susţin că acesta nu este nici acum suficient, din cauza dezechilibrului proprietăţii asupra spaţiilor de stocare.

Astfel, deşi spaţiile de depozitare au crescut puternic şi par suficiente pentru a stoca întreaga producţie de cereale a României, în realitate mare parte din depozite aparţin traderilor şi doar o mică parte producătorilor.

Cei mai mari traderi de cereale, care deţin cele mai mari depozite pentru grâne din România, sunt ADM România Trading, Ameropa Grains, Cargill Agricultura, Nidera România, Glencore Protein România sau Brise Group.

În 2015, grupul american ADM România Trading a înregistrat o cifră de afaceri de 536 milioane de euro, în creştere cu 3,4% faţă de 2014. Însă, anul trecut compania a înregistrat pierderi de 2,6 milioane de euro. Americanii deţin depozite de cereale în Bacău, Buzău, Caraş -Severin, Neamţ şi Olt.

Ameropa Grains România este parte a grupului de companii Ameropa Elveţia. Aceasta din urmă deţine în România atât combinatul de îngrăşăminte Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanţa, cu o capacitate de 350.000 de tone.

Anul trecut, elveţienii au obţinut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 3,1 milioane de euro.

În acelaşi timp, compania americană Cargill administrează 18 silozuri care au o capacitate totală de peste o jumătate de milion de tone în judeţele Arad, Bacău, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vaslui. Anul trecut, Cargill a înregistrat afaceri de 470 de milioane de euro. Americanii au 270 de angajaţi în România.

Un alt jucător important este compania chineză Nidera, cu activităţi în Vâlcea şi Teleorman. Compania a înregistrat afeceri de 351 de milioane de euro şi un profit de 2,2 milioane de euro.

Grupul elveţian Glencore, care operează în România prin societăţile Glencore Protein România, Romsiloz Cereale, Cerealcom Brăila şi Comcereal Brăila, are un volum estimat de tranzacţii locale sezoniere ce se ridică la circa 1,4 milioane de tone, cifră ce acoperă aproximativ 6% din recolta totală de cereale, seminţe şi boabe oleaginoase a României.

Elveţienii se bazează pe piaţa românească pe o reţea de silozuri dispuse în special în sudul ţării. Anul trecut, compania a avut un rulaj de 282 milioane de euro şi un profit 2,7 milioane de euro.

Compania Brise Group deţine deja depozite în care poate stoca 350.000 de tone de cereale, la care se adaugă alte depozite închiriate de la terţi cu o capacitate de 150.000-200.000 de tone.

Trader-ul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 222 de milioane de euro în 2015, în scădere cu 25% faţă de anul precedent, pe fondul declinului preţurilor la cereale şi al cererii modeste venite din piaţa internaţională.

Anul trecut, producţia totală adunată din principalele culturi – grâu, orz, orzoaică, ovăz, floarea-soarelui, porumb şi rapiţă – a fost de 21 de milioane de tone, aproape cât capacitatea spaţiilor de depozitare din 2015, de 22,3 milioane de tone.

Anul acesta, capacitatea de depozitare a crescut cu 4,6% faţă de 2015 şi a ajuns la 23,3 milioane de tone, dar în acelaşi timp s-a majorat şi producţia obţinută de agricultori.

Producţiile agricole medii la hectar au crescut în acest an la aproape fiecare din principalele culturi în România, potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii.

Producţia de rapiţă a României s-a majorat în acest an cu 38%, până la 1,26 milioane tone, iar producţia de orz a urcat cu 24,5%, la 1,33 milioane tone.

Însă datele cele mai spectaculoase sunt cele privind producţia de grâu şi secară, care s-a majorat în acest an cu 5,5%, ajungând la 8.428.604 tone, un nivel-record istoric.

Totuşi, producţiile-record obţinute de agricultorii români nu se traduc şi în câştiguri pe măsură, pentru că cei mai mulţi sunt nevoiţi, ca şi în anii anteriori, să îşi vândă mare parte din producţie imediat după recoltă, atunci când preţurile sunt cele mai mici.

Fermierii spun că, în prezent, preţurile sunt la nivelul anului 2015, însă cheltuielile agricultorilor au crescut cu până la 10% , iar cei care vând la preţul actual reuşesc cu greu să-şi acopere cheltuielile.

ECONOMIE

A fost aprobată Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027

Radio CECCAR FM

Executivul a adoptat Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027, document elaborat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES), care prevede și un Plan de Acțiune. Conform unui comunicat al MFTES, obiectivele Strategiei contribuie la atingerea indicatorilor naționali de dezvoltare durabilă aferenți țintelor Strategiei Naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, în mod special pentru următoarele Obiective de Dezvoltare Durabilă: Fără sărăcie; Sănătate și bunăstare; Educație de calitate; Egalitate de gen; Muncă decentă și creștere economică; Industrie, Inovație și infrastructură, Inegalități reduse.

„Politicile în domeniul tineretului reprezintă una dintre prioritățile programului de guvernare 2023-2024, având și sfere de activitate specifice mai multor ministere și instituții publice. Astfel, politicile pentru tineret acoperă problematica din domeniul educației, sănătății, excluziunii sociale, ocupării și antreprenoriatului, protecției mediului precum și din alte domenii care pot influența calitatea vieții tinerilor. De asemenea, politicile de tineret reprezintă o prioritate și la nivel european, iar multe dintre oportunitățile de finanțare externă pot contribui la dezvoltarea sectorului de tineret. Domeniul tineret este parte a unuia dintre pilonii Planului Național de Redresare și Reziliență al României, și anume pilonul 6 – Copii, tineri, educație și competențe”, se menționează în comunicat.

Strategia Națională pentru Tineret își propune să contribuie la: creșterea numărului de proiecte care se adresează tinerilor, cu sprijinul financiar al ministerului; clarificarea situației juridice și cadastrale a patrimoniului din domeniul tineretului, la nivel central și local, în vederea realizării descentralizării; digitalizarea proceselor de selecție a proiectelor prin care se solicită finanțare din partea ministerului; inventarierea digitală a infrastructuri de tineret și monitorizarea utilizării acesteia, pentru a prioritiza alocările de fonduri, în vederea modernizări bazelor utilizate frecvent de către tineri; operaționalizarea Consiliului Interministerial pentru Tineret.

Strategia Națională de Tineret 2024 – 2027 este o strategie intersectorială care face legătura cu principalele documente rezultate din Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027.

Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027 și a activităților cuprinse în Planul de acțiune se asigură de către fiecare instituție publică cu atribuții în realizarea obiectivelor.

Continuare

ECONOMIE

MEAT: Finanțări de până la 200.000 euro pentru proiectele de investiții private din stațiunile balneare și balneoclimatice

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) anunță lansarea apelului de proiecte destinat operatorilor economici din stațiunile balneare și balneoclimatice, începând cu 17 iunie 2024ora 10:00. Potrivit unui comunicat al MEAT, prin această inițiativă, se oferă posibilitatea obținerii unei finanțări nerambursabile de până la 200.000 de euro pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, balneare, culturale, sportive și de agrement.

Schema de minimis, implementată de MEAT, are ca obiectiv diversificarea ofertei și creșterea calității serviciilor oferite în aceste destinații. Finanțarea, care acoperă maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, exclusiv TVA, va include și costurile aferente formării profesionale a personalului angajat în sectorul HoReCa.

Pentru anul 2024, sumele alocate programului se ridică la 15 milioane lei. Aceste fonduri sunt destinate susținerii proiectelor care vizează extinderea și reabilitarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, alimentație publică și tratament balnear, inclusiv a rețelelor de captare și transport a factorilor naturali de cură. Totodată, finanțarea va sprijini construcția, extinderea și reabilitarea obiectivelor culturale, sportive și de agrement din stațiunile balneare și balneoclimatice. Achiziția de echipamente, mobilier și aparatură medicală specifice tratamentelor balneare este, de asemenea, eligibilă, precum și formarea profesională a personalului angajat în cadrul structurii deținute de beneficiar în domeniul HoReCa.

Conform Ordinului MEAT nr. 181/2023 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării și dezvoltării stațiunilor balneare și balneoclimatice, cu modificările și completările ulterioare, înscrierea în cadrul programului se va face prin depunerea fizică a documentației la Registratura Generală a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, situată pe Calea Victoriei, nr. 152, Sector 1, București.

Un beneficiar se poate înscrie cu un singur proiect în cadrul apelului.

Continuare

ECONOMIE

Au fost lansate consultările interministeriale ce vizează realizarea Cadrului național pentru dezvoltarea competențelor digitale

Radio CECCAR FM

La sediul Băncii Mondiale de la București, Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat consultările interministeriale asupra Cadrului național de competențe digitale (DigCompRo), un element crucial în procesul de digitalizare a României. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, versiunea de lucru a DigCompRo, realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, își propune să sprijine MCID în consolidarea capacității de a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dezvoltarea competențelor digitale ale tuturor românilor.

„Transformarea digitală aduce beneficii reale prin dezvoltarea competențelor digitale. DigCompRo este o inițiativă ambițioasă, care va deveni cadrul național de dezvoltare a competențelor digitale pentru toți cetățenii României. Elaborarea acestui cadru este parte a investiției 17 a Componentei 7 – Transformare Digitală din PNRR, cu un buget de 37 milioane de euro. Până la finalul anului viitor, sute de mii de români din orașe, comune și sate vor dobândi competențe digitale de bază în peste 1000 de biblioteci transformate în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale“, a afirmat ministrul Bogdan Ivan, citat în comunicat.

„Suntem în momentul în care alfabetizarea digitală a devenit la fel de importantă ca literația și numerația. Alfabetizarea digitală este un efort transversal – fiecare cadru didactic, indiferent de disciplina pe care o predă, trebuie să poată să formeze competențe digitale, prin modul în care utilizează tehnologia pe care o are și o va avea la dispoziție în sălile de clasă și în laboratoare“, a declarat, la rândul său, Ligia Deca, ministrul Educației.

Pentru ca economia românească să progreseze pe calea tranziției digitale, dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor este o direcție de investiții esențială. Potrivit MCID, formarea abilităților digitale va permite României:  îmbunătățirea rezultatelor pe piața muncii, inclusiv prin stimularea participării și prin perfecționare/recalificare; ▪ o participare civică mai bună, prin adoptarea și utilizarea serviciilor guvernamentale digitale; ▪ îmbunătățirea rezultatelor în ceea ce privește Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual de Comisia Europeană.

„Avându-se în vedere evoluția rapidă a peisajului digital, este necesar și oportun ca România să dezvolte și să faciliteze adoptarea pe scară largă a unui cadru național dedicat competențelor digitale pentru cetățenii români, adaptat specificului local, pornind de la cadrul de referință DigComp 2.2, elaborat de Comisia Europeană. Această inițiativă va asigura condițiile ca România să rămână competitivă în era digitală și îi va permite să evalueze într-o manieră cuprinzătoare și să dezvolte competențele digitale în rândul cetățenilor“, se menționează în comunicat.

Continuare
ECONOMIEacum 3 ore

A fost aprobată Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027

ECONOMIEacum 4 ore

MEAT: Finanțări de până la 200.000 euro pentru proiectele de investiții private din stațiunile balneare și balneoclimatice

ECONOMIEacum 4 ore

Au fost lansate consultările interministeriale ce vizează realizarea Cadrului național pentru dezvoltarea competențelor digitale

ECONOMIEacum o zi

AFIR: Finanțare de peste 35 milioane de euro pentru construirea de drumuri agricole și comunale

ECONOMIEacum o zi

CFA România: Indicele de Încredere Macroeconomică, în scădere accentuată în aprilie

ECONOMIEacum o zi

ANAF: Prin implementarea Sistemului RO e-Transport nu se instituie nicio taxă suplimentară pentru contribuabili

ECONOMIEacum o zi

Google și DNSC au lansat o campanie de prevenire a dezinformării în mediul online

ECONOMIEacum o zi

ACEA: Vânzările de autoturisme Dacia în Europa au crescut cu 12,6% în aprilie

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 21.05.2024

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Suceava: Conducerea filialei a premiat elevii cu cele mai bune rezultate la faza județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Neamț: Festivitatea de premiere a câștigătorilor etapei județene a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Dâmbovița: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a II-a

Trending