ECONOMIE
Capacitatea de depozitare a cerealelor din România a crescut cu 34% în ultimii cinci ani, până la 23,3 milioane tone
Jucătorii din agricultura românească au făcut investiţii importante în spaţii de stocare a producţiei, astfel că, în ultimii cinci ani, capacitatea de depozitare a cerealelor a crescut cu circa 34%, până la 23,3 milioane de tone în prezent, arată datele transmise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea News.ro.
În 2012, capacitatea de depozitare a cerealelor din România a fost de 17,4 milioane de tone, astfel că, în medie, capacitatea de depozitare a crescut cu 7,4% pe an.
Potrivit ministerului, judeţele cu cea mai mare capacitate de depozitare autorizată sunt Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Brăila şi Dolj.
“În prezent la nivelul întregii ţări, există un număr de 4.874 depozite autorizate pentru seminţele de consum, cu o capacitate totală de 23.349.996 tone, din care 11.237.568 tone în silozuri şi 12.112.428 tone în magazii”, se arată în răspunsul formulat de MADR.
Deşi spaţiul de depozitare a crescut în ultimii ani, fermierii susţin că acesta nu este nici acum suficient, din cauza dezechilibrului proprietăţii asupra spaţiilor de stocare.
Astfel, deşi spaţiile de depozitare au crescut puternic şi par suficiente pentru a stoca întreaga producţie de cereale a României, în realitate mare parte din depozite aparţin traderilor şi doar o mică parte producătorilor.
Cei mai mari traderi de cereale, care deţin cele mai mari depozite pentru grâne din România, sunt ADM România Trading, Ameropa Grains, Cargill Agricultura, Nidera România, Glencore Protein România sau Brise Group.
În 2015, grupul american ADM România Trading a înregistrat o cifră de afaceri de 536 milioane de euro, în creştere cu 3,4% faţă de 2014. Însă, anul trecut compania a înregistrat pierderi de 2,6 milioane de euro. Americanii deţin depozite de cereale în Bacău, Buzău, Caraş -Severin, Neamţ şi Olt.
Ameropa Grains România este parte a grupului de companii Ameropa Elveţia. Aceasta din urmă deţine în România atât combinatul de îngrăşăminte Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanţa, cu o capacitate de 350.000 de tone.
Anul trecut, elveţienii au obţinut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 3,1 milioane de euro.
În acelaşi timp, compania americană Cargill administrează 18 silozuri care au o capacitate totală de peste o jumătate de milion de tone în judeţele Arad, Bacău, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vaslui. Anul trecut, Cargill a înregistrat afaceri de 470 de milioane de euro. Americanii au 270 de angajaţi în România.
Un alt jucător important este compania chineză Nidera, cu activităţi în Vâlcea şi Teleorman. Compania a înregistrat afeceri de 351 de milioane de euro şi un profit de 2,2 milioane de euro.
Grupul elveţian Glencore, care operează în România prin societăţile Glencore Protein România, Romsiloz Cereale, Cerealcom Brăila şi Comcereal Brăila, are un volum estimat de tranzacţii locale sezoniere ce se ridică la circa 1,4 milioane de tone, cifră ce acoperă aproximativ 6% din recolta totală de cereale, seminţe şi boabe oleaginoase a României.
Elveţienii se bazează pe piaţa românească pe o reţea de silozuri dispuse în special în sudul ţării. Anul trecut, compania a avut un rulaj de 282 milioane de euro şi un profit 2,7 milioane de euro.
Compania Brise Group deţine deja depozite în care poate stoca 350.000 de tone de cereale, la care se adaugă alte depozite închiriate de la terţi cu o capacitate de 150.000-200.000 de tone.
Trader-ul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 222 de milioane de euro în 2015, în scădere cu 25% faţă de anul precedent, pe fondul declinului preţurilor la cereale şi al cererii modeste venite din piaţa internaţională.
Anul trecut, producţia totală adunată din principalele culturi – grâu, orz, orzoaică, ovăz, floarea-soarelui, porumb şi rapiţă – a fost de 21 de milioane de tone, aproape cât capacitatea spaţiilor de depozitare din 2015, de 22,3 milioane de tone.
Anul acesta, capacitatea de depozitare a crescut cu 4,6% faţă de 2015 şi a ajuns la 23,3 milioane de tone, dar în acelaşi timp s-a majorat şi producţia obţinută de agricultori.
Producţiile agricole medii la hectar au crescut în acest an la aproape fiecare din principalele culturi în România, potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii.
Producţia de rapiţă a României s-a majorat în acest an cu 38%, până la 1,26 milioane tone, iar producţia de orz a urcat cu 24,5%, la 1,33 milioane tone.
Însă datele cele mai spectaculoase sunt cele privind producţia de grâu şi secară, care s-a majorat în acest an cu 5,5%, ajungând la 8.428.604 tone, un nivel-record istoric.
Totuşi, producţiile-record obţinute de agricultorii români nu se traduc şi în câştiguri pe măsură, pentru că cei mai mulţi sunt nevoiţi, ca şi în anii anteriori, să îşi vândă mare parte din producţie imediat după recoltă, atunci când preţurile sunt cele mai mici.
Fermierii spun că, în prezent, preţurile sunt la nivelul anului 2015, însă cheltuielile agricultorilor au crescut cu până la 10% , iar cei care vând la preţul actual reuşesc cu greu să-şi acopere cheltuielile.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
