Rețele sociale

ECONOMIE

Capacitatea de depozitare a cerealelor din România a crescut cu 34% în ultimii cinci ani, până la 23,3 milioane tone

Radio CECCAR FM

Jucătorii din agricultura românească au făcut investiţii importante în spaţii de stocare a producţiei, astfel că, în ultimii cinci ani, capacitatea de depozitare a cerealelor a crescut cu circa 34%, până la 23,3 milioane de tone în prezent, arată datele transmise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea News.ro.

În 2012, capacitatea de depozitare a cerealelor din România a fost de 17,4 milioane de tone, astfel că, în medie, capacitatea de depozitare a crescut cu 7,4% pe an.

Potrivit ministerului, judeţele cu cea mai mare capacitate de depozitare autorizată sunt Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Brăila şi Dolj.

“În prezent la nivelul întregii ţări, există un număr de 4.874 depozite autorizate pentru seminţele de consum, cu o capacitate totală de 23.349.996 tone, din care 11.237.568 tone în silozuri şi 12.112.428 tone în magazii”, se arată în răspunsul formulat de MADR.

Deşi spaţiul de depozitare a crescut în ultimii ani, fermierii susţin că acesta nu este nici acum suficient, din cauza dezechilibrului proprietăţii asupra spaţiilor de stocare.

Astfel, deşi spaţiile de depozitare au crescut puternic şi par suficiente pentru a stoca întreaga producţie de cereale a României, în realitate mare parte din depozite aparţin traderilor şi doar o mică parte producătorilor.

Cei mai mari traderi de cereale, care deţin cele mai mari depozite pentru grâne din România, sunt ADM România Trading, Ameropa Grains, Cargill Agricultura, Nidera România, Glencore Protein România sau Brise Group.

În 2015, grupul american ADM România Trading a înregistrat o cifră de afaceri de 536 milioane de euro, în creştere cu 3,4% faţă de 2014. Însă, anul trecut compania a înregistrat pierderi de 2,6 milioane de euro. Americanii deţin depozite de cereale în Bacău, Buzău, Caraş -Severin, Neamţ şi Olt.

Ameropa Grains România este parte a grupului de companii Ameropa Elveţia. Aceasta din urmă deţine în România atât combinatul de îngrăşăminte Azomureş, cât şi Chimpex, unul dintre cei mai mari operatori din Portul Constanţa, cu o capacitate de 350.000 de tone.

Anul trecut, elveţienii au obţinut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 3,1 milioane de euro.

În acelaşi timp, compania americană Cargill administrează 18 silozuri care au o capacitate totală de peste o jumătate de milion de tone în judeţele Arad, Bacău, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vaslui. Anul trecut, Cargill a înregistrat afaceri de 470 de milioane de euro. Americanii au 270 de angajaţi în România.

Un alt jucător important este compania chineză Nidera, cu activităţi în Vâlcea şi Teleorman. Compania a înregistrat afeceri de 351 de milioane de euro şi un profit de 2,2 milioane de euro.

Grupul elveţian Glencore, care operează în România prin societăţile Glencore Protein România, Romsiloz Cereale, Cerealcom Brăila şi Comcereal Brăila, are un volum estimat de tranzacţii locale sezoniere ce se ridică la circa 1,4 milioane de tone, cifră ce acoperă aproximativ 6% din recolta totală de cereale, seminţe şi boabe oleaginoase a României.

Elveţienii se bazează pe piaţa românească pe o reţea de silozuri dispuse în special în sudul ţării. Anul trecut, compania a avut un rulaj de 282 milioane de euro şi un profit 2,7 milioane de euro.

Compania Brise Group deţine deja depozite în care poate stoca 350.000 de tone de cereale, la care se adaugă alte depozite închiriate de la terţi cu o capacitate de 150.000-200.000 de tone.

Trader-ul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 222 de milioane de euro în 2015, în scădere cu 25% faţă de anul precedent, pe fondul declinului preţurilor la cereale şi al cererii modeste venite din piaţa internaţională.

Anul trecut, producţia totală adunată din principalele culturi – grâu, orz, orzoaică, ovăz, floarea-soarelui, porumb şi rapiţă – a fost de 21 de milioane de tone, aproape cât capacitatea spaţiilor de depozitare din 2015, de 22,3 milioane de tone.

Anul acesta, capacitatea de depozitare a crescut cu 4,6% faţă de 2015 şi a ajuns la 23,3 milioane de tone, dar în acelaşi timp s-a majorat şi producţia obţinută de agricultori.

Producţiile agricole medii la hectar au crescut în acest an la aproape fiecare din principalele culturi în România, potrivit datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii.

Producţia de rapiţă a României s-a majorat în acest an cu 38%, până la 1,26 milioane tone, iar producţia de orz a urcat cu 24,5%, la 1,33 milioane tone.

Însă datele cele mai spectaculoase sunt cele privind producţia de grâu şi secară, care s-a majorat în acest an cu 5,5%, ajungând la 8.428.604 tone, un nivel-record istoric.

Totuşi, producţiile-record obţinute de agricultorii români nu se traduc şi în câştiguri pe măsură, pentru că cei mai mulţi sunt nevoiţi, ca şi în anii anteriori, să îşi vândă mare parte din producţie imediat după recoltă, atunci când preţurile sunt cele mai mici.

Fermierii spun că, în prezent, preţurile sunt la nivelul anului 2015, însă cheltuielile agricultorilor au crescut cu până la 10% , iar cei care vând la preţul actual reuşesc cu greu să-şi acopere cheltuielile.

ECONOMIE

CE a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a estimat că ritmul de creștere a economiei românești a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât anticipa în toamnă, după ce inflația ridicată și creșterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, relatează Agerpres.

CE a revizuit în jos și estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1%, cât preconiza în toamna anului trecut. „Deși consumul privat este așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară este așteptată să rămână una restrictivă în 2024 și se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Relaxarea condițiilor financiare și monetare, însoțite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creștere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea ușor mai puțin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii creditului privat și condițiilor monetare stricte, precum și prețurilor mai mici la energie și alimente. „Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creșteri ale taxelor indirecte, prețurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

ECONOMIE

Buget de 12 miliarde de lei pentru plafonul de garantare în Programul IMM Plus

Radio CECCAR FM

Programul IMM Plus ar putea deveni operațional până la începutul lunii martie și va avea un buget pentru plafonul de garantare în valoare de 12 miliarde de lei, a declarat, la evenimentul Romanian Sustainability Forum, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citat de Agerpres.

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții a clasat România, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului și al volumului de garanții acordate în perioada 2020-2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei și a doua ediție a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanțe pregătește prelungirea cadrului temporar și vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanțe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei și sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operațional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct și impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program și am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a afirmat Dumitru Nancu.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ceea ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanții acordate de statul român, prin Fondul Național de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creștere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvențele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% față de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creșterii soldurilor, observăm că Banca Națională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferența dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creștere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privați ai instituțiilor financiar-bancare infuzați în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puțin față de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeași criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creștere cu 5% a numărului de angajați, iar cele 85.000 de IMM-uri și-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă; tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creșteri ale numărul de angajați”, a menționat Dumitru Nancu.

Continuare

ECONOMIE

România a început să emită primele sale obligațiuni verzi

Radio CECCAR FM

România a lansat, joi, prima sa emisiune de obligațiuni verzi, o măsură care era așteptată de mult și vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creștere pentru obligațiunile verzi, a anunțat Reuters, preluată de Agerpres.

Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps. În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie din surse regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Continuare

Trending