ECONOMIE
Primăria Alba Iulia solicită Guvernului 90 de milioane de euro pentru pregătirea Centenarului Marii Uniri
Primăria municipiului Alba Iulia solicită Guvernului alocarea a 90 de milioane de euro pentru pregătirea Centenarului, evenimnet care va marca împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire care a avut loc la Alba Iulia în 1 decembrie 1918.
Administratorul public al municipiului Alba Iulia, Nicolaie Moldovan, a declarat, miercuri, pentru News.ro, că municipalitatea a înaintat Guvernului o serie de propuneri pentru Centenarul din 2018, pentru care solicită alocarea a 90 de milioane de euro.
Moldovan a spus că propunerile vizează atât investiţii de infrastructură, în obiective culturale şi istorice din oraş, cât şi pentru organizarea unor manifestări ample.
„Domnul primar Hava a trimis o scrisoare Guvernului României, o scrisoare de vreo 60 de pagini în care a justificat importanţa finanţării a cel puţin 17 obiective majore de interes în contextul anului Centenar, până la Centenar şi în contextul anului Centenar, adică unele investiţii pot continua şi după 2018. Am, cerut bani pentru clădirile importante, clădirile simbol, beneficiind de sprijinul şi colaborarea unora din instituţiile din Alba Iulia, dar şi proiecte pentru modernizarea principalelor străzi ale oraşului pe care ne aşteptăm să fie un flux de mobilitate în 2018, respectiv principalele străzi de acces sau cele care duc în zona istorică şi nu au fost modernizate. În scrisoare se regăsesc aceste obiective cu suprafeţe, cu valori estimate, cu situaţia juridică, cu informaţii referitoare la existenţa sau nu a unor documentaţii tehnico-economice”, a spus Moldovan.
Potrivit acestuia, municipalitatea a cerut bani pentru infrastructură, pentru principalele parcuri şi zone verzi ale oraşului, pentru Monumentul Unităţii Naţionale, dar şi pentru clădiri importante din Alba Iulia precum Sala Unirii, Muzeul Naţional al Unirii, Catedrala Încoronării, Palatul Principilor, Biblioteca Batthyaneum, Casa de Cultură a Sindicatelor, Casa de Cultură a Studenţilor.
„Dorim să tragem un semnal de alarmă asupra următorului aspect: România are în curând 100 de ani de existenţă ca stat modern, iar dacă la 100 de ani Alba Iulia nu va fi cu adevărat în vizorul, în atenţia şi în susţinerea reală, nu declarată în mod fals, a celor care conduc România credem că avem o problemă care depăşeşte graniţele acestui oraş. Unirea s-a făcut la Alba Iulia dar nu s-a făcut numai pentru albaiulieni, de către albaiulieni, motiv pentru care în 2018 acest oraş, cu toate resursele pe care le poate co-interesa de la instituţiile care trăiesc aici, de la entităţile private care îşi desfăşoară activitatea aici nu va putea să susţină consistent, decât până la un anumit punct, un program de manifestări sau un program de investiţii”, a mai spus Nicolaie Moldovan.
Administratorul public al municipiului Alba Iulia a mai spus că suma solicitată de administraţia albaiuliană este necesară pentru proiecte importante, unele urgente care trebuie realizate în următorii doi ani şi restul care ar putea fi realizate etapizat pe o perioadă mai mare de timp.
„Noi am cerut 90 de milioane de euro. Cred că România în anul centenar este capabilă să dea, nu această sumă, pentru că nu am cerut-o să fie toată dată în 2017 şi în 2018, o parte absolut necesară care să fie dată până în acest orizont de doi ani şi o altă parte care poate fi etapizată”, a mai spus Moldovan, citat de news.ro.
România sărbătoreşte în 2018 împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, eveniment istoric care a avut loc la Alba Iulia şi este considerat naşterea statului unitar modern.
ECONOMIE
MF: În proiect, noi reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal
Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin pentru punerea în aplicare a prevederilor pct.3 lit.b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr.5 la Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, document prin care sunt propuse o serie de reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.
MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, s-a avut în vedere transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. În acest sens, a fost completat Codul de procedură fiscală la Titlul X ”Aspecte internaționale” Capitolul I ”Cooperarea administrativă în domeniul fiscal” cu art. 291^5 care lărgește sfera de aplicare a schimbului automat obligatoriu de informații prin includerea Operatorilor de platforme.
Acestora le revine obligația de a colecta informații despre vânzătorii care se înscriu pe platformele administrate de ei și, complementar, obligația de a le raporta, alături de date privind activitățile derulate și contraprestațiile cumulate, către autoritatea competentă din România. Astfel, art.291^5 alin.(1) statuează că operatorii de platformă cărora le revine obligația de raportare trebuie să îndeplinească procedurile de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5.
De asemenea, alineatul (2) al art. 291^5 dispune că, în temeiul procedurilor de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5, autoritatea competentă din România comunică, prin intermediul schimbului automat și în termenul prevăzut la alin. (5), autorității competente a statului membru de rezidență al Vânzătorului raportabil (determinat în temeiul subsecțiunii D din secțiunea II a anexei nr. 5) sau, după caz, autorității competente a statului membru în care sunt situate bunurile imobile în situația Vânzătorului raportabil care prestează servicii de închiriere de bunuri imobile, anumite informații referitoare la fiecare vânzător raportabil.
În vederea colectării și realizării schimbului automat de informații menționat anterior, Operatorii de platformă care au obligația de raportare către autoritatea competentă din România trebuie să aplice procedura de diligență prevăzută la Secțiunea a II-a din cadrul anexei V la Codul de procedură fiscală. Potrivit subsecțiunii B punctul 1 din cadrul secțiunii menționate, Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează toate informațiile următoare pentru fiecare vânzător care este o persoană fizică și care nu este Vânzător Exclus: a) prenumele și numele; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent, și, în absența unui NIF, locul nașterii vânzătorului respectiv; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) data nașterii.
De asemenea, potrivit punctului 2 din cadrul aceleiași subsecțiuni, pentru fiecare vânzător care este o entitate și care nu este vânzător exclus, Operatorul de platformă care are obligația de raportare trebuie să colecteze următoarele informații: a) denumirea juridică; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) numărul de înregistrare în Registrul Comerțului; f) existența oricărui sediu permanent prin care se realizează activități relevante în România sau în oricare alt stat membru, dacă informația este disponibilă, indicând fiecare stat membru în care este situat un astfel de sediu permanent.
În același timp, la subsecțiunea E din secțiunea a II-a din cadrul anexei 5 la Codul de procedură fiscală, sunt prevăzute reguli privind colectarea de către Operatorul de platformă care are obligația de raportare a informațiilor privind bunurile imobile închiriate.
Totodată, potrivit subsecțiunii C din cadrul secțiunii a II-a, Operatorii de platformă care au obligația de raportare au și obligația verificării informațiilor despre vânzător. Astfel, în cazurile în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare are motive să considere că oricare dintre informațiile descrise la subsecțiunile B sau E pot fi inexacte în temeiul informațiilor furnizate de către autoritatea competentă din România sau de către autoritatea competentă a unui stat membru într-o cerere privind un anumit vânzător, Operatorul de platformă care are obligația de raportare solicită vânzătorului să corecteze informațiile despre care s-a constatat că sunt incorecte și să furnizeze documente justificative, date sau informații, provenite dintr-o sursă independentă, cum ar fi un document de identificare valabil, emis de o autoritate publică din România sau din alt stat membru sau un certificat de rezidență fiscală, aprobat prin ordin al ministrului Finanțelor.
Având în vedere faptul că, în prezent, solicitarea și eliberarea certificatului de rezidență fiscală se realizează în condițiile OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este necesar să se reglementeze faptul că formularistica respectivă poate fi utilizată și în scopul punerii în aplicare a pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din anexa nr.5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
În acest context, a fost elaborat proiectul de Ordin al ministrului finanțelor pentru punerea în aplicare a prevederilor pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
ECONOMIE
ANAF propune modificarea formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin pentru modificarea Anexei nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare documentară, prin care propune modificarea formularului Invitație.
ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr. 188/2022, au fost completate prevederile art. 149 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin introducerea unui nou alineat (5), cu următorul cuprins:
„(5) Audierea contribuabilului/plătitorului se efectuează potrivit art. 9 alin. (1) și (3) – (5). Persoana are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului de control fiscal”.
În acest context, în vederea aplicării prevederilor art. 149 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, a fost promovat acest nou proiect de Ordin al președintelui ANAF, care urmează să modifice Anexa nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020, în vederea completării și modificării formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară, cu respectarea prevederilor legale menționate.
Astfel, pentru aducerea la cunoștința contribuabilului a termenului legal pentru formularea punctului de vedere față de constatările organului fiscal, prin prezentul proiect de ordin se modifică formularul Invitație cu aceste precizări. Modificările din conținutul proiectului vor fi aplicate de structurile cu atribuții de inspecție fiscală, de structurile cu atribuții de control antifraudă și de structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale, competente să efectueze acțiunile de verificarea documentară.
ECONOMIE
Nivelul redus al creditării afectează perspectivele economice ale zonei euro
Creșterea creditării bancare în zona euro a încetinit semnificativ în aprilie, reflectând efectele majorării dobânzilor și ale perspectivelor economice sumbre, arată datele unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite DPA, preluată de Agerpres.
Creditarea către rezidenții din zona euro a crescut în ritm anual cu 1,5% în aprilie, iar cea pentru administrațiile publice a scăzut cu 0,9%. De asemenea, împrumuturile acordate sectorului privat au urcat cu doar 3,3% în aprilie, după un avans de 3,9% luna precedentă. Creditele acordate gospodăriilor au crescut cu doar 2,5% în aprilie, după o expansiune de 2,9% luna precedentă.
„Datele monetare slabe din aprilie se adaugă perspectivelor economice sumbre pentru restul acestui an și ar putea încetini ritmul majorării dobânzilor de către Banca Centrală Europeană”, a apreciat Bert Colijn, economist la ING.
Studiul BCE sugerează că în trimestrul doi băncile intenționează să înăsprească accesul la împrumuturi și se așteaptă la o scădere a cererii pentru credite din partea firmelor și a gospodăriilor.
Creșterea masei monetare M3, considerată drept un indicator al activității economice, a încetinit la 1,9% în aprilie, de la 2,5% luna precedentă, sub estimările analiștilor, care mizau pe o creștere de 2,1%. Este cel mai slab ritm de creștere din iunie 2014.
Cele mai recente date indică faptul că scăderea depozitelor bancare din ultimele luni este mai degrabă provocată de majorarea dobânzilor și nu de temerile privind stabilitatea băncilor, susține Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics. Acesta se așteaptă la un nivel redus al creditării în contextul continuării majorării dobânzilor.
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANOFM: 8.152 de persoane au urmat cursurile de formare, în primele patru luni
-
ECONOMIEacum 6 zile
Schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 25.05.2023
-
ECONOMIEacum 7 zile
Termenul de intrare în vigoare a normelor metodologice de aplicare a Legii privind venitul minim de incluziune a fost devansat
-
ECONOMIEacum 7 zile
Recentele modificări aduse Legii contabilității au fost corelate cu prevederile cuprinse în ordinele ministrului Finanțelor
-
ECONOMIEacum 7 zile
Modificări la Legea privind dialogul social și la Codul Muncii
-
ECONOMIEacum 6 zile
UE prelungește suspendarea tarifelor vamale pentru importurile din Ucraina
-
ECONOMIEacum 6 zile
Salariile din administrația publică cresc, de la 1 iunie