Rețele sociale

ECONOMIE

Taxa pe băuturile şi alimentele cu conţinut ridicat de zahăr, susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ în forma anunţată în Parlament ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere eechivalentul a 1,2 miliarde euro într-un timp scurt, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României (BNR), transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul şi obţinut de News.ro.

Parlamentarul PNL a transmis, pe mail, mai multe întrebări băncii centrale, în primul rând în legătură cu impactul actului normativ.

Răspunsul, semnat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancară, a fost redactat în data de 10 octombrie.

În răspuns sunt menţionate, mai întâi, mai multe principii legale legate de proiectul dezbătut în Parlament.

Astfel, conversia creditelor este deja prevăzută în legislaţia românească, prin transpunerea directivei europene 17, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, prin Ordonanţa de Urgenţă 52 din 14 septemrie 2016, intrată în vigoare la 30 septembrie.

Actul normativ prevede conversia creditelor denominate în valută străină la cursul BNR din data solicitării conversiei.

„Conversia creditelor la orice alt curs este problematică sub mai multe aspecte ce ţin de: (i) intervenţia administrativă a unei terţe părţi într-un acord de voinţă între client şi bancă; (ii) afectarea semnificativă a patrimoniului băncilor, care poate fi considerată o expropriere fără justă despăgubire şi fără o just cauză”, argumentează BNR, în răspunsul transmis parlamentarului.

Banca centrală prezintă şi alte argumente împotriva proiectulu, între care faptul că actul normativ propus nu face nicio diferenţă între debitorii care au dificultăţi la plată pentru care pot fi găsite soluţii şi cei care nu se află în astfel de situaţii sau între cei care au credite de mică valoare şi nu au probleme la plată şi cei care au credite de valori mari.

În plus, proiectul îi discrimează pe toţi românii care au luat credite în alte monede în afară de franci elveţieni, precum cei cu credite în lei, care mult timp au plătit rate mult mai mari decât clienţii cu credite în franci, la o valoare similară a creditului.

Astfel, BNR menţionează că aplicarea măsurilor propuse ar genera „efectul de hazard moral, întrucât este generată o diferenţă majoră între clienţii care s-au împrumutat în lei în condiţiile pieţei şi cei care s-au împrumutat în valută şi care au beneficiat de rate în valută net inferioare în anii anteriori”.

Potrivit datelor BNR, 65% dintre persoanele fizice care au luat credite s-au împrumutat doar în lei, reprezentând o largă majoritate a celor cu credite.

Ca efecte imediate, BNR susţine că aplicarea conversiei la cursul istoric „poate conduce la tensiuni în cadrul sistemului financiar”, iar efectele principale ar fi deprecierea leului şi creşterea dobânzilor.

„Pentru acoperirea poziţiei valutare scurte create în urma conversiei, va trebui ca instituţiile de credit: să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizând surse atrase în lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei naţionale în raport cu moneda euro; să atragă finanţare pe termen scurt (lichidităţi), contribuind la creşterea ratelor de dobândă aferente surselor atrase”, arată documentul BNR.

Potrivit BNR, la jumătatea acestui an, valoarea creditelor în franci elveţieni acordate populaţiei era de 5,8 miliarde lei, în scădere cu aproape 25% faţă de finalul anului trecut, când soldul era de 7,6 miliarde lei.

Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.

În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR.

Totuşi, numărul acestor credite şi valoare lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.

Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.

„Până la finalul lunii august, s-au soluţionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate în CHF, ceea ce relevă eforturile băncilor în sensul negocierilor individuale”, arată BNR.

Banca centrală favorizează soluţia „echilibrată” propusă de Ministerul Finanţelor, de conversie a creditelor în franci prin negociere între bancă şi debitor, cu acordarea unei garanţii de stat pentru 50% din suma rămasă de plată şi acordarea de către bancă a unui discount la valoarea creditului, în funcţie de situaţia debitorului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe articole, marţi, Legea conversiei creditelor din franci elvenţieni în lei la cursul istoric, însă proiectul nu a mai fost supus votului final din cauza lipsei de cvorum, conform news.ro.

Din categoria:

ECONOMIE

Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră

Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.

Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.

„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.

În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.

Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.

Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.

Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, în consultare publică

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin Legea nr. 216/2022 a fost modificată și completată Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în sensul în care la art.52, alin. (1) a fost prevăzut faptul că, „profesioniștii, …, sunt alertați prin intermediul unei notificări de alertă transmise în mod automat prin sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanță dezvoltat de Ministerul Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în legătură cu neexecutarea obligațiilor către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către bugetul asigurărilor de șomaj”.

În vederea ducerii la îndeplinire a acestor prevederi legale, a fost promovat acest nou proiect de act normativ care aprobă Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată.

Procedura reglementează, în fapt, alertarea debitorilor profesioniști asupra existenței unor circumstanțe care ar putea da naștere stării de dificultate sau de insolvență și care le pot semnala acestora necesitatea de a acționa fără întârziere.

În acest scop, debitorilor profesioniști li se comunică Notificarea de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, al cărei model este prevăzut în Anexa nr. 2 la ordin.

De asemenea, procedura prevede și următoarele aspecte:

▪ definirea noțiunii de „debitori profesioniști”;

▪ enumerarea categoriilor de debitori profesioniști;

▪ termenele de comunicare a notificărilor de alertă, respectiv: 1) o singură dată, la atingerea pragului de 40.000 lei inclusiv al obligațiilor bugetare restante; 2) bianual, din 6 în 6 luni, până la achitarea integrală sau până ajungerea obligațiilor bugetare restante sub pragul de 40.000 lei;

▪ prezentarea entităților excluse de la procedura de comunicare a notificărilor de alertă;

▪ modalitatea de emitere și comunicare a notificării de alertă, respectiv: 1) stabilirea obligațiilor bugetare pentru care se emite notificarea; 2) comunicarea notificărilor de alertă se realizează prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV); 3) prezentarea în cuprinsul notificărilor de alertă a următoarelor instrumente de sprijin: a) procedura de mediere; b) accesarea înlesnirilor la plată prevăzute de legislația fiscală în materie; c) procedura acordului de restructurare sau a concordatului preventiv, prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare; d) accesarea serviciilor de îndrumare și asistență oferite contribuabililor, în condițiile legii; e) orice alte informații necesare contribuabililor persoane juridice.

Continuare

ECONOMIE

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026

Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care prevede majorarea nivelului acestuia la 4.325 lei lunar începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), din luna iulie 2026, tariful orar va fi de 25,949 lei/oră pentru un program complet de lucru de 166,667 ore, în medie, pe lună.

„Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei), majorarea pe net fiind de 125 lei”, se menționează în comunicat.

În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr de 831.382 de salariați.

De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.325 de lei vor beneficia 1.759.027 salariați.

Continuare
ECONOMIEacum o zi

Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
PROFESIA CONTABILĂacum o zi

CECCAR, în dialog internațional despre formarea noilor generații de profesioniști contabili, la Accountancy Education Directors Forum 2026
ECONOMIEacum o zi

ANAF: Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, în consultare publică
ECONOMIEacum o zi

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026
ECONOMIEacum o zi

Guvernul a extins sprijinul pentru transportatori, prin compensarea creșterii prețului la motorină până la finalul anului 2026
ECONOMIEacum o zi

ANAF urmează să actualizeze modelul și conținutul formularului „Decont precompletat RO e-TVA”
ECONOMIEacum o zi

ANAF propune modificări la Procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare
ECONOMIEacum o zi

Noi măsuri pentru încurajarea investițiilor străine și pentru apărarea împotriva incendiilor
ECONOMIEacum 2 săptămâni

Executivul a adoptat măsurile de relansare economică
PROFESIA CONTABILĂacum 2 săptămâni

CECCAR Caraș-Severin: Ceremonia de depunere a jurământului de către noii membri ai Corpului
PROFESIA CONTABILĂacum 2 săptămâni

CECCAR Dâmbovița: Profesioniștii contabili, conectați la dinamica modificărilor fiscale
PROFESIA CONTABILĂacum 2 săptămâni

CECCAR Buzău: Jurământul profesional al noii generații de experți contabili

Trending

🎵 CECCAR FM
Click pentru a porni
🔊 50%