Rețele sociale

ECONOMIE

Taxa pe băuturile şi alimentele cu conţinut ridicat de zahăr, susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Radio CECCAR FM

Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ în forma anunţată în Parlament ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere eechivalentul a 1,2 miliarde euro într-un timp scurt, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României (BNR), transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul şi obţinut de News.ro.

Parlamentarul PNL a transmis, pe mail, mai multe întrebări băncii centrale, în primul rând în legătură cu impactul actului normativ.

Răspunsul, semnat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancară, a fost redactat în data de 10 octombrie.

În răspuns sunt menţionate, mai întâi, mai multe principii legale legate de proiectul dezbătut în Parlament.

Astfel, conversia creditelor este deja prevăzută în legislaţia românească, prin transpunerea directivei europene 17, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, prin Ordonanţa de Urgenţă 52 din 14 septemrie 2016, intrată în vigoare la 30 septembrie.

Actul normativ prevede conversia creditelor denominate în valută străină la cursul BNR din data solicitării conversiei.

„Conversia creditelor la orice alt curs este problematică sub mai multe aspecte ce ţin de: (i) intervenţia administrativă a unei terţe părţi într-un acord de voinţă între client şi bancă; (ii) afectarea semnificativă a patrimoniului băncilor, care poate fi considerată o expropriere fără justă despăgubire şi fără o just cauză”, argumentează BNR, în răspunsul transmis parlamentarului.

Banca centrală prezintă şi alte argumente împotriva proiectulu, între care faptul că actul normativ propus nu face nicio diferenţă între debitorii care au dificultăţi la plată pentru care pot fi găsite soluţii şi cei care nu se află în astfel de situaţii sau între cei care au credite de mică valoare şi nu au probleme la plată şi cei care au credite de valori mari.

În plus, proiectul îi discrimează pe toţi românii care au luat credite în alte monede în afară de franci elveţieni, precum cei cu credite în lei, care mult timp au plătit rate mult mai mari decât clienţii cu credite în franci, la o valoare similară a creditului.

Astfel, BNR menţionează că aplicarea măsurilor propuse ar genera „efectul de hazard moral, întrucât este generată o diferenţă majoră între clienţii care s-au împrumutat în lei în condiţiile pieţei şi cei care s-au împrumutat în valută şi care au beneficiat de rate în valută net inferioare în anii anteriori”.

Potrivit datelor BNR, 65% dintre persoanele fizice care au luat credite s-au împrumutat doar în lei, reprezentând o largă majoritate a celor cu credite.

Ca efecte imediate, BNR susţine că aplicarea conversiei la cursul istoric „poate conduce la tensiuni în cadrul sistemului financiar”, iar efectele principale ar fi deprecierea leului şi creşterea dobânzilor.

„Pentru acoperirea poziţiei valutare scurte create în urma conversiei, va trebui ca instituţiile de credit: să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizând surse atrase în lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei naţionale în raport cu moneda euro; să atragă finanţare pe termen scurt (lichidităţi), contribuind la creşterea ratelor de dobândă aferente surselor atrase”, arată documentul BNR.

Potrivit BNR, la jumătatea acestui an, valoarea creditelor în franci elveţieni acordate populaţiei era de 5,8 miliarde lei, în scădere cu aproape 25% faţă de finalul anului trecut, când soldul era de 7,6 miliarde lei.

Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.

În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR.

Totuşi, numărul acestor credite şi valoare lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.

Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.

„Până la finalul lunii august, s-au soluţionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate în CHF, ceea ce relevă eforturile băncilor în sensul negocierilor individuale”, arată BNR.

Banca centrală favorizează soluţia „echilibrată” propusă de Ministerul Finanţelor, de conversie a creditelor în franci prin negociere între bancă şi debitor, cu acordarea unei garanţii de stat pentru 50% din suma rămasă de plată şi acordarea de către bancă a unui discount la valoarea creditului, în funcţie de situaţia debitorului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe articole, marţi, Legea conversiei creditelor din franci elvenţieni în lei la cursul istoric, însă proiectul nu a mai fost supus votului final din cauza lipsei de cvorum, conform news.ro.

ECONOMIE

Ghidul solicitantului pentru intervenția DR-25 Modernizarea infrastructurii de irigații

Radio CECCAR FM

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că a publicat, pe site-ul instituției (www.afir.ro), versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru DR-25 Modernizarea infrastructurii de irigații, intervenție finanțată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Potrivit unui comunicat al instituției, în baza ghidului și a anexelor aferente, beneficiarii eligibili (Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, înființate în conformitate cu legislația în vigoare) pot demara întocmirea proiectului prin care se va solicita finanțare în cadrul sesiunii de depunere a cererilor de finanțare. Perioada în care se va derula sesiunea va fi comunicată la o dată ulterioară.

Valoarea maximă a finanțării care se poate obține pentru modernizarea sistemelor de irigații prin intermediul DR-25 este de 1,5 milioane euro/ beneficiar, iar sprijinul public este de 100% nerambursabil raportat la costurile eligibile.

În cadrul acestei linii de finanțare sunt eligibile investiții privind modernizarea infrastructurii de irigații (stații de punere sub presiune și rețeaua aferentă), a clădirilor aferente stațiilor de punere sub presiune și/sau racordarea la utilități, precum și montarea sistemelor de contorizare a apei. Sunt eligibile și investițiile care vor viza utilizarea apei recuperate ca sursă alternativă de alimentare cu apă, numai dacă furnizarea și utilizarea acestei ape sunt în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/ 741 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și legislația națională în domeniu.

De asemenea, prin proiect se poate obține decontarea cheltuielilor privind costurile generale ale proiectului pentru consultanță, proiectare, monitorizare și management, inclusiv onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică și de mediu, taxele pentru eliberarea certificatelor, precum și cele privind obținerea avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare implementării proiectelor, prevăzute în legislația națională.

Toate condițiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului sunt detaliate în cuprinsul Ghidului solicitantului„, precizează AFIR. Pentru elaborarea documentației necesare depunerii cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție pe pagina www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-25 (Detalii și Anexe DR 25 – NOUL Portal AFIR – informații PS PAC, depunere Online).

Continuare

ECONOMIE

Sprijin pentru firmele care angajează tineri

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) derulează, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), o serie de măsuri de sprijin pentru angajatorii care încadrează tineri, în contextul în care creșterea gradului de ocupare a forței de muncă reprezintă un obiectiv prioritar pentru instituție. Potrivit unui comunicat al MMSS, aceste măsuri sunt următoarele:

 Subvenții

Acestea se acordă angajatorilor care angajează:

 tineri absolvenți de învățământ – 2.250lei/lună, timp de 12 luni;

▪ tineri NEET – 2.250lei/lună, timp de 12 luni („tânăr NEET” este persoana cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională, n.r.);

▪ tineri cu risc de marginalizare socială cu care s-au încheiat contracte de solidaritate – 2.392 de lei (4xISR/Indicatorul Social de Referință; ISR este, în momentul de față, 598 de lei. Potrivit legii, valoarea indicatorului se actualizează din oficiu la data de 1 martie a fiecărui an cu rata medie anuală a inflației din anul precedent). Sprijinul se acordă pentru minimum 1 an și maximum 3 ani.

♦ Ucenicia la locul de muncă

Suma acordată angajatorilor este 2.250 lei/lună. Banii se acordă pe durata contractului de ucenicie în funcție de nivelul de calificare.

♦ Stagiile profesionale

Se acordă 2.250 lei/lună pe durata contractului de stagiu de 6 luni pentru absolvenții de învățământ superior. De asemenea, se acordă sprijin pentru angajatori și pentru stimularea încadrării elevilor și studenților pe perioada vacanțelor. Subvenția este de 50% din valoarea indicatorului social de referință, pentru maximum 60 de zile.

„În următorii cinci ani, numărul de locuri disponibile pentru învățământul dual ar putea crește de cinci ori, ajungând la 50.000. Educația și formarea pot oferi tinerilor competențele adecvate pentru a-i pregăti pentru câmpul muncii. Programele de ucenicie, de exemplu, au un impact semnificativ asupra promovării ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Studiile arată că aceste programe sunt unul dintre motivele principale pentru nivelurile scăzute ale șomajului în rândul tinerilor în unele țări europene”, a declarat ministrul de resort Simona Bucura-Oprescu.

Continuare

ECONOMIE

Rata creditelor neperformante a coborât la 2,33%, în decembrie 2023

Radio CECCAR FM

Rata creditelor neperformante era, la finele lunii decembrie 2023, de 2,33%, față de 2,61% în septembrie 2023 și 2,65% în decembrie 2022, conform datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR), citate de Agerpres.

În decembrie 2023, în România erau 32 de instituții de credit, din care opt sucursale ale unor bănci străine. Activele totale se ridicau la 803,4 miliarde lei, cu 102,4 miliarde lei mai mari comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Activele instituțiilor cu capital privat reprezentau 86,3% în total active, iar activele instituțiilor cu capital străin 65,6%.

De asemenea, indicatorul de solvabilitate era, în decembrie 2023, de 22,51%, față de 23,4% la finele lunii decembrie 2022.

Continuare

Trending