ECONOMIE
România a înregistrat cea mai mare reducere din UE a preţului benzinei în ultimii doi ani
România a înregistrat cea mai mare reducere din Uniunea Europeană la preţul benzinei la pompă, de 23,7%, de la mijlocul anului 2014 şi până în luna iulie a acestui an, în timp ce preţul motorinei s-a redus cu 23,48%, fiind a treia cea mai mare ieftinire din UE de în perioada analizată, pe fondul scăderii preţurilor la petrol la nivel internaţional, arată un raport prezentat joi de Consiliul Concurenţei, potrivit News.ro.
Astfel, preţul mediu al unui litru de benzină la pompă, în România, era de 1,105 euro la începutul lunii iulie a acestui an, faţă de 1,448 euro la 30 iunie 2014.
A doua şi a treia cea mai mare reducere din UE, după România, s-au înregistrat în Polonia (de 23,15%) şi în Bulgaria (22,49%).
La polul opus, cele mai mici reduceri au fost înregistrate în Portugalia (11,99%) şi Malta (11,11%).
Reducerea medie în UE, în perioada analizată, a preţului benzinei cu taxe a fost de 17,01%.
De asemenea, în ultimii doi ani, România a înregistrat a treia cea mai mare reducere din Uniunea Europeană a preţului motorinei comercializate în benzinării, de 23,48%, după Bulgaria (29,36%) şi Polonia (25,67%).
Preţul mediu al unui litru de motorină în benzinăriile din România era de 1,102 euro la începutul lunii iulie a acestui an, comparativ cu 1,44 euro la 30 iunie 2014.
La nivelul UE, Franţa şi Suedia au raportat cele mai mici reduceri ale preţului benzinei cu taxe, de 13,94%, respectiv 12,42%, în timp ce media ieftinirii în UE a fost de 19,3%.
La 4 iulie 2016, preţurile practicate în România pentru benzina şi motorina vândute în benzinării erau sub nivelul mediu practicat în Uniunea Europeană, susţine Consiliul Concurenţei.
”Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi ocupă un loc important în ansamblul economiei româneşti, atât din perspectiva consumatorilor, cât şi a impactului asupra altor sectoare, Consiliul Concurenţei monitorizând sistematic funcţionarea acestei pieţe”, a declarat preşedintele autorităţii, Bogdan Chiriţoiu.
Caracteristicile principale ale sectorului privind comercializarea carburanţilor nu diferă foarte mult de restul ţărilor europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopol, arată raportul.
Cea mai mare parte a acestei pieţe este concentrată în portofoliul unui număr restrâns de companii petroliere – OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom, SOCAR şi NIS.
”În primul semestru al anului 2016 preţurile la benzina fără taxe au scăzut semnificativ (comparativ cu cele practicate în alte state membre). Totuşi, preţurile practicate la benzina cu taxe au rămas relativ constante (raportat la cele practicate în alte state membre)”, se mai arată în raportul autorităţii de concurenţă.
În plus faţă de acţiunile de investigare şi sancţionare derulate în sectorul carburanţilor, Consiliul Concurenţei a propus un set de măsuri şi acţiuni, pentru a stimula concurenţa pe piaţa carburanţilor, între care şi creearea unei baze de date şi a unei aplicaţii web/mobile pentru compararea preţurilor la carburanţi.
Consiliul Concurenţei recomandă, de asemenea, Ministerul Transportului instalarea, la intrarea pe fiecare autostradă, a unor panouri de informare care să conţină date precum numele companiei care deţine benzinăria, poziţia la care se află pe autostradă (de exemplu, la kilometrul 77) şi preţurile practicate la carburanţi.
În plus, Ministerul Energiei şi cel al Economiei ar trebui să publice rezultatele controalelor efectuate cu privire la calitatea carburanţilor, menţionează autoritatea anti-monopol.
Autoritatea de concurenţă mai propune şi creşterea ofertei pe piaţa carburanţilor, de exemplu prin intrarea pe piaţă a marilor lanţuri de hiper/supermarketuri prezente în România.
De asemenea, Consiliul Concurenţei consideră că ar trebui redusă şi perioada de autorizare a construcţiei de noi benzinării, fapt ce ar creşte presiunea concurenţială asupra companiilor din sector.
Altă soluţie propusă a fost eliminarea barierelor la intrarea pe piaţa carburanţilor.
ECONOMIE
MF propune modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Codul fiscal
Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de OUG pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, document prin care se propune modificarea dispozițiilor Codului fiscal în sensul flexibilizării condițiilor actuale din Codul fiscal care restricționează posibilitatea introducerii de impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, majorarea celor existente, eliminării sau reducerii facilităților existente, a căror intrare în vigoare să fie prevăzută la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
În acest sens, noul proiect – publicat pe site-ul MF pentru consultare – are în vedere introducerea unei excepții de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situații extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit Tratatelor Uniunii Europene și a regulamentelor subsidiare agreate la nivel european, să poată fi efectuate modificări și/sau completări ale Legii nr. 227/2015, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ECONOMIE
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
Astăzi a fost publicată, în Monitorul Oficial nr.847/20.09.2023, HG nr. 849/2023 pentru modificarea HG nr. 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, act normativ care vizează alinierea legislației vamale naționale de profil cu legislația vamală unională în vigoare și creează coerență și predictibilitate legislativă.
Noua Hotărâre de Guvern modifică prevederile HG nr. 973/2006 în concordanță cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, OUG nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, precum și cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Inițiatorii menționează în Nota de fundamentare a actului normativ, că, în ceea ce privește constituirea unei garanții suficiente care să asigure încasarea taxelor la import și a altor taxe și impozite datorate bugetului de stat, potrivit legii, în cadrul operațiunilor vamale, se va suplini vidul creat prin abrogarea articolelor 215, 216 și 221 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, cu art. 90 alin. (1), art. 92 și 93 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, MF precizează că pentru a identifica importurile care prezintă un risc important de subevaluare, România trebuie să țină cont și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu precădere hotărârile pronunțate în cauza C-187/21- FAWKES Kft.v Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága, respectiv cauza C213/2019 – Comisia Europeană împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar actul normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial are în vedere și aceste aspecte.
ECONOMIE
BNR atrage atenția asupra unui atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon)
Banca Națională a României (BNR) anunță că a primit o serie de sesizări care semnalau utilizarea numerelor de contact telefonice indicate pe pagina website a BNR (0213130410 sau 0213152750) de către persoane care pretindeau că vorbesc din partea BNR, în legătură cu presupuse împrumuturi online făcute pe numele celor apelați.
Se solicitau date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile date de cel contactat).
„Atragem atenția că aceste apeluri nu au fost inițiate din rețeaua telefonică a BNR și reiterăm faptul că Banca Națională a României, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuții reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, și nu este abilitată să ofere populației produse sau servicii de creditare.
Este important să nu se dea curs solicitărilor de acest tip, venite din partea unor persoane care pretind că sunt salariați sau reprezentanți ai BNR și care invocă pretinse împrumuturi solicitate/aprobate/acordate de BNR, și solicită date sau documente cu caracter personal sau transferuri de bani în diferite scopuri”, se menționează în comunicatul băncii centrale.
Totodată, BNR a sesizat poliția în legătură cu utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon și a numelui BNR.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 14.09.2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
MF a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind noile măsuri fiscal-bugetare
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.09.2023
-
ÎNREGISTRĂRIacum 10 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.09.2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
-
ECONOMIEacum 4 zile
Comisia Europeană a emis propunerea BEFIT și Pachetul de sprijin pentru IMM-uri
-
ECONOMIEacum 3 zile
APIA primește cereri de acordare a unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase