Rețele sociale

ECONOMIE

Veniturile companiilor de pe piaţa produselor de larg consum din România au crescut cu 26% în perioada 2008-2015

Radio CECCAR FM

⠀

acum 8 ani

⠀

Încasările companiilor de pe piaţa produselor de larg consum (FMCG) din România au crescut cu 26% în perioada 2008-2015, potrivit studiului “Analiza industriei bunurilor de larg consum cu viteză de circulaţie mare (FMCG)” realizat de compania internaţională de asigurări de credit Coface şi firma de consultanţă şi audit EY, în partenerial cu Academia de Studii Economice (ASE).

Pentru realizarea studiului, Coface a analizat 95.000 de companii pe parcursul anului 2014, iar dintre acestea circa 75.000 de firme au fost reanalizate în 2016, dintre care 1.850 activează în sectoarele reprezentative pentru FMCG.

În 2008, cifra de afaceri totală a companiilor din FMCG era de 48,4 miliarde lei, în timp ce în 2015 veniturile firmelor analizate au crescut la 61,2 miliarde lei.

“Faptul că în perioada 2008-2015 veniturile înregistrate au crescut cu 26%, iar numărul companiilor scade cu 17% confirmă o creştere a nivelului de consolidare în piaţă prin concentrarea veniturilor în rândul companiilor mari, în timp ce firmele mici nu pot face faţă concurenţei cu marile lanţuri de retail şi îşi întrerup activitatea”, se arată în studiul citat de News.ro.

Astfel, companiile care înregistrează veniturile de peste 1 milion de euro în anul 2015 şi care îşi desfăşoară activitate în comerţ cu bunuri de larg consum reprezintă 20% dn totalul companiilor cu activitate, dar generează peste 96% din veniturile consolidate.

Studiul mai arată că, în sectorul FMCG, numărul de companii care nu au activitate a scăzut. Astfel, dacă în 2008 existau circa 2.443 de companii care nu aveau activitate, în 2015 numărul acestora a scăzut la 1.968.

“Această dinamică este înregistrată în condiţiile în care numărul de companii care şi-au întrerupt activitatea a fost net superior celor nou înregistrate, sectoarele cu cel mai mare raport din acest punct de vedere fiind comerţul cu ridicata al băuturilor, al altor alimente (inclusiv peşte, crustacee, moluşte) şi comerţul nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun”, precizează studiul.

În ciuda creşterii veniturilor cu 5% în 2015, evoluţia a fost inegală în rândul sectoarelor FMCG.

Astfel, comerţul en gros cu zahăr, ciocolată şi produse zaharoase a înregistrat o scădere a veniturilor cu 20%, în timp ce comerţul nespecializat de produse alimentare şi băuturi a urcat cu 3%, iar comerţul en gros cu carne şi produse din carne s-a majorat cu 5%.

Creşterile cele mai mari au fost raportate în comerţul cu ridicata al fructelor şi legumelor – 22% -, precum şi în comerţul cu cafea, ceai, cacao şi condimente (14%).

În acelaşi timp, numărul companiilor cu o cifră de afaceri cuprinsă între 1 şi 5 milioane de euro a scăzut de la 1.040 în 2008 la 818 firme în 2015.

Coface a analizat în ultimul an 25% dintre companiile care activează în sectorul FMCG, ponderea acestora în veniturile sectorului fiind de 78%. Doar una din patru companii are risc scăzut de insolvenţă în următoarele 12 luni, potrivit companiei franceze.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere, la 1,6%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

⠀

acum 22 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,3% cât prognoza în octombrie, până la 1,6%, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 și 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025 și de 3,1% în 2026, după o creștere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflație de 3,6% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce ușor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a șomajului de 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: România a înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale, la finalul trimestrului patru din 2024

Radio CECCAR FM

⠀

acum 22 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Ponderea în PIB a datoriei guvernamentale generale se situa la 81% în Uniunea Europeană, și 87,4% în zona euro la finalul trimestrului patru din 2024, în scădere de la 81,6% în UE și 88,1% în zona euro, la finalul trimestrului trei al anului trecut, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Comparativ cu trimestrul patru din 2023, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a crescut ușor atât în zona euro (de la 87,3% la 87,4%) cât și în UE (de la 80,8% la 81%).

La finalul trimestrului patru din 2024, țările membre UE cu cea mai mare pondere în PIB a datoriei guvernamentale erau Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

Statele membre UE cu cele mai mici ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale erau Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Urmează grupul țărilor cu pondere în PIB a datoriei guvernamentale între 40% și 60%: Irlanda (40,9%), Țările de Jos (43,3%), Cehia (43,6%), Letonia (46,8%), Malta (47,4%), România (54,8%), Polonia (55,3%), Croația (57,6%) și Slovacia (59,3%).

Comparativ cu trimestrul trei din 2024, opt țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, 18 o scădere, iar nivelul a rămas stabil în Finlanda.

Cele mai mari creșteri au fost în Polonia (2 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele cu 1,6 pp), Malta (1,5 pp) și Țările de Jos (1,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (4,7 pp), Cipru (4,1 pp), Spania (2,5 pp), Danemarca (2,3 pp), Portugalia (2,2 pp), Ungaria (2,1 pp) și Croația (2 pp).

Comparativ cu trimestrul patru din 2023, 16 țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, și 11 o scădere. Cele mai mari creșteri au fost în România (5,9 pp), Polonia (5,7 pp), Finlanda (4,5 pp), Slovacia (3,6 pp), Estonia (3,4 pp), Austria (3,3 pp) și Franța (3,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (10,3 pp), Cipru (8,6 pp), Croația (4,3 pp), Spania (3,3 pp), Portugalia (2,8 pp), Danemarca (2,5 pp) și Irlanda (2,4 pp).

În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a urcat până la 963,9 miliarde lei, sau 54,8% din PIB, în trimestrul patru din 2024, de la 916,4 miliarde lei, sau 53,2% din PIB, în precedentele trei luni.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a publicat Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36

Radio CECCAR FM

⠀

acum 22 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe site-ul instituției Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”.

Intervenția DR-36 are ca scop realizarea obiectivului transversal și a obiectivelor specifice Politicii Agricole Comune (PAC), respectiv: ▪ promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile; ▪ îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric; ▪ obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în  agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Potrivit anunțului publicat pe site-ul AFIR, intervenția are ca obiectiv îmbunătățirea poziției fermierului în lanțul valoric și promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile.

Potențialii beneficiari sunt Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri) formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale sectoarelor public și privat, în care niciun grup individual de interese nu controlează procesul decizional.

În contextul fișei intervenției DR 36, solicitanții/beneficiarii eligibili ai proiectelor implementate prin LEADER pot fi entități publice/private, așa cum sunt stabilite prin fișa intervenției din Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).

În ceea ce privește sprijinul nerambursabil, abordarea LEADER se bazează pe inițiative locale care combină soluții ce răspund problematicii identificate la nivelul comunităților locale, reflectate în acțiuni specifice acestor nevoi și finanțarea proiectelor cu o valoare nerambursabilă de maximum 200.000 de euro. Intensitatea sprijinului poate fi de maximum 100% pentru implementarea operațiunilor selectate în cadrul strategiei, incluzând activitățile de cooperare și pregătirea acestora.

Pentru a consulta Ghidul Solicitantului și Anexele aferente domeniului de intervenție DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, cei interesați pot accesa link-ul de aici.

Continuare

Trending