Rețele sociale

ECONOMIE

Şomerii care se angajează primesc 12.500 de lei primă de instalare sau 500 de lei primă de activare

Radio CECCAR FM

Şomerii care se angajează primesc o primă de activare de 500 de lei, cei care sunt nevoiţi să îşi schimbe domiciliul la peste 50 de kilometri pentru locul de muncă iau o primă de instalare de 12.500 de lei, iar firmele primesc lunar o subvenţie de 900 de lei, timp de un an, pentru fiecare contract de muncă încheiat, potrivit măsurilor de stimulare a ocupării locurilor de muncă de către persoanele din categoriile vulnerabile, care intră în vigoare de luni.

Măsurile sunt cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă 60/2016 pentru modificarea şi completarea Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, conform News.ro.

Beneficiarii acestor prevederi sunt persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, respectiv şomerii de lungă durată, cei care nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ sau după satisfacerea stagiului militar, dar şi cei care nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenţie. În rândul beneficiarilor intră şi tinerii “NEET”, respective cei care au între 16 şi 24 de ani, nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională, dar şi firmele care angajează şomeri.

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a anunţat că în 5 decembrie intră în vigoare pachetul de măsuri active care vizează mobilitatea social, în care sunt incluşi tinerii cu vârste între 16 şi 24 de ani, persoanele peste 45 de ani care au rămas fără locuri de muncă, multe în zonele rurale, şomerii, persoanele cu dizabilităţi şi familiile monoparentale.

ECONOMIE

BNR a urcat la 4,9% prognoza de inflație pentru finalul acestui an; 3,5% pentru 2025

Radio CECCAR FM

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârșitul lui 2025, potrivit Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2024, prezentat luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relatează Agerpres. Conform prezentării, oscilațiile de ritm sunt generate de efectele de bază asociate evoluțiilor din trecut: eliminarea din calculul ratei anuale a inflației a majorărilor impozitelor indirecte din ianuarie 2024, respectiv a reducerilor de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024 etc.

Reintrarea în intervalul țintei este preconizată pentru prima parte a anului 2026. Revizuirea ascendentă față de valorile proiectate în Raportul anterior, mai semnificativ în prima parte a intervalului de proiecție, dar cu efect persistent și pe termen mediu, este asociată cu precădere evoluțiilor recente mai nefavorabile decât se preconiza pe segmentul alimentelor.

„De fapt, prognoza, cum de multe ori a repetat Banca Națională, noi o facem cu datele certe pe care le avem. Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite, deficitele gemene sunt în jur de 8%. Deci este greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitul extern. Cât este deficitul public cam atât este și deficitul extern. Corecțiile care se vor face în ceea ce privește deficitul public se vor reflecta bineînțeles și în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se vor face și în consecință această prognoză se bazează numai pe ce știm în prezent. Nu cuprinde măsurile de corecție fiscal-bugetare care se vor lua la anul și în funcție de ele inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a explicat guvernatorul BNR.

Acesta a avertizat că evoluția din lunile noiembrie – decembrie este generată atât de factori exogeni, cât și de secetă, care „își va spune cuvântul”.

Continuare

ECONOMIE

BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an

Radio CECCAR FM

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.

De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Continuare

ECONOMIE

România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august

Radio CECCAR FM

Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).

În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.

Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.

Continuare

Trending