ECONOMIE
Banca Mondială a redus estimarea de creştere a economiei României în 2016
Banca Mondială a redus estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 0,4 puncte procentuale faţă de noiembrie, la 4,7%, iar pentru 2017 cu 0,1 puncte, la 3,7%, potrivit datelor incluse în raportul Global Economic Prospects publicat miercuri.
În 2018, banca se aşteaptă la o creştere economică de 3,4% în România, potrivit News.ro.
În noiembrie, Banca Mondială îmbunătăţise semnificativ estimarea de creştere a economiei României în 2016, cu 1,1 puncte procentuale faţă de luna iunie, la 5,1%, afirmând într-un raport privind economia Europei şi Asiei Centrale că avansul este susţinut de politica fiscală expansionistă şi condiţiile mai favorabile de pe piaţa muncii. În luna iunie, Banca Mondială se aştepta la o creştere economică de 4% în 2016.
Pentru 2017, instituţia financiară prognoza în noiembrie un avans al PIB de 3,8%, cu 0,1 puncte peste ritmul anticipat în iunie, în timp ce estimarea pentru 2018 era menţinută la 3,4%.
”Creşterea economică solidă a României din 2016, susţinută de reducerea TVA, prociclică, se va stabiliza în 2017”, se arată în raportul publicat miercuri de Banca Mondială.
Şi Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii noiembrie estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 1 punct procentual, la 5,2%, potrivit prognozei de toamnă, în care se arată că avansul este susţinut de relaxarea fiscală şi creşterea salariilor. În următorii doi ani, Comisia prognozează că avansul PIB va încetini la 3,9% în 2017 şi la 3,6% în 2018.
FMI a îmbunătăţit la rândul său, în octombrie, estimarea privind creşterea economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%, iar pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, conform ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare.
Potrivit INS, economia României a avansat în trimestrul al treilea cu 4,4% faţă de intervalul similar al anului trecut şi cu 0,6% faţă de trimestrul precedent. Datele reprezintă o temperare semnificativă a creşterii economice faţă de trimestrul al doilea, când PIB-ul României a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent.
În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.
Banca Mondială arată în raportul publicat miercuri că creşterea economică s-a accelerat în 2016 în Albania, Croaţia, România şi Serbia, reflectând cererea internă solidă, susţinută de preţurile scăzute ale energiei, avansul mai rapid al investiţiilor, datorat de fondurile structurale europene, de îmbunătăţirea pieţei muncii în Albania şi reducerea TVA în România.
De asemenea, exporturile ridicate de bunuri şi servicii în zona euro au fost factori suplimentari de suport în Croaţia şi România.
În schimb, încetinirea cererii interne a frânat creşterea economică în Ungaria, Polonia şi Turcia, în 2016. În Turcia, activităţile economice s-au contractat în trimestrul al treilea pentru prima oară din 2009, în urma tentativei de lovitură de stat şi a deteriorării condiţiilor de afaceri care a urmat.
În Ungaria, Banca Mondială anticipează accelerarea creşterii economice la 2,7% în 2017, reflectând redresarea investiţiilor pulice, inclusiv în proiecte de infrastructură finanţate cu fonduri UE.
Creşterea investiţiilor şi-a revenit anul trecut într-un număr de ţări, în special din Europa de Est, cum ar fi Croaţia, România şi Serbia, dar şi din Asia de Est şi Pacific şi Asia de Sud.
La nivel global, Banca Mondială prognozează în actualul raport o accelerare uşoară a creşterii economice, datorată revenirii preţurilor petrolului şi mărfurilor, care va atenua presiunile asupra exportatorilor pe pieţele emergente, în timp ce recesiunile din Brazilia şi Rusia vor lua sfârşit.
Potrivit raportului, creşterea economiei mondiale îşi va reveni la 2,7% în 2017, după un minim al perioadei post-criză, de 2,3%, estimat pentru 2016.
În economiile avansate, Banca Mondială se aşteaptă în acest an la un avans de 1,8%, faţă de 1,6% în 2016.
Pentru economiile emergente, banca prognozează în 2017 o intensificare a creşterii economice la 4,2%, faţă de 3,4% în 2016.
”După ani de creştere globală dezamăgitoare, suntem încurajaţi să vedem perspective economice mai solide”, afirmă preşedintele World Bank Group, Jim Yong Kim, într-un comunicat.
Cu toate acestea există incertitudini considerabile în jurul acestor prognoze, care nu încorporează diversele propuneri ale preşedintelui american ales Donald Trump, care vor include reduceri de taxe, cheltuieli pentru infrastructură şi o poziţie protecţionistă în domeniul comerţului.
Banca Mondială anticipează o creştere a economiei SUA de 2,2% în 2017, peste ritmul de 1,6% estimat pentru 2016, dar avansul ar putea fi considerabil mai mare şi cu efecte în afara ţării.
Accelerarea avansului economic în SUA poate duce însă la dobânzi mai mari care să aibă efecte adverse în unele state emergente care depind în mare măsură de finanţarea externă, avertizează Jim Yong Kim.
Pentru China, BM se aşteaptă la continuarea încetinirii creşterii economice, la 6,2% în 2017, de la 6,7% în 2016, dar la accelerări în Indonezia şi Thailanda.
ECONOMIE
MF: În proiect, noi reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal
Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin pentru punerea în aplicare a prevederilor pct.3 lit.b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr.5 la Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, document prin care sunt propuse o serie de reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.
MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, s-a avut în vedere transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. În acest sens, a fost completat Codul de procedură fiscală la Titlul X ”Aspecte internaționale” Capitolul I ”Cooperarea administrativă în domeniul fiscal” cu art. 291^5 care lărgește sfera de aplicare a schimbului automat obligatoriu de informații prin includerea Operatorilor de platforme.
Acestora le revine obligația de a colecta informații despre vânzătorii care se înscriu pe platformele administrate de ei și, complementar, obligația de a le raporta, alături de date privind activitățile derulate și contraprestațiile cumulate, către autoritatea competentă din România. Astfel, art.291^5 alin.(1) statuează că operatorii de platformă cărora le revine obligația de raportare trebuie să îndeplinească procedurile de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5.
De asemenea, alineatul (2) al art. 291^5 dispune că, în temeiul procedurilor de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5, autoritatea competentă din România comunică, prin intermediul schimbului automat și în termenul prevăzut la alin. (5), autorității competente a statului membru de rezidență al Vânzătorului raportabil (determinat în temeiul subsecțiunii D din secțiunea II a anexei nr. 5) sau, după caz, autorității competente a statului membru în care sunt situate bunurile imobile în situația Vânzătorului raportabil care prestează servicii de închiriere de bunuri imobile, anumite informații referitoare la fiecare vânzător raportabil.
În vederea colectării și realizării schimbului automat de informații menționat anterior, Operatorii de platformă care au obligația de raportare către autoritatea competentă din România trebuie să aplice procedura de diligență prevăzută la Secțiunea a II-a din cadrul anexei V la Codul de procedură fiscală. Potrivit subsecțiunii B punctul 1 din cadrul secțiunii menționate, Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează toate informațiile următoare pentru fiecare vânzător care este o persoană fizică și care nu este Vânzător Exclus: a) prenumele și numele; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent, și, în absența unui NIF, locul nașterii vânzătorului respectiv; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) data nașterii.
De asemenea, potrivit punctului 2 din cadrul aceleiași subsecțiuni, pentru fiecare vânzător care este o entitate și care nu este vânzător exclus, Operatorul de platformă care are obligația de raportare trebuie să colecteze următoarele informații: a) denumirea juridică; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) numărul de înregistrare în Registrul Comerțului; f) existența oricărui sediu permanent prin care se realizează activități relevante în România sau în oricare alt stat membru, dacă informația este disponibilă, indicând fiecare stat membru în care este situat un astfel de sediu permanent.
În același timp, la subsecțiunea E din secțiunea a II-a din cadrul anexei 5 la Codul de procedură fiscală, sunt prevăzute reguli privind colectarea de către Operatorul de platformă care are obligația de raportare a informațiilor privind bunurile imobile închiriate.
Totodată, potrivit subsecțiunii C din cadrul secțiunii a II-a, Operatorii de platformă care au obligația de raportare au și obligația verificării informațiilor despre vânzător. Astfel, în cazurile în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare are motive să considere că oricare dintre informațiile descrise la subsecțiunile B sau E pot fi inexacte în temeiul informațiilor furnizate de către autoritatea competentă din România sau de către autoritatea competentă a unui stat membru într-o cerere privind un anumit vânzător, Operatorul de platformă care are obligația de raportare solicită vânzătorului să corecteze informațiile despre care s-a constatat că sunt incorecte și să furnizeze documente justificative, date sau informații, provenite dintr-o sursă independentă, cum ar fi un document de identificare valabil, emis de o autoritate publică din România sau din alt stat membru sau un certificat de rezidență fiscală, aprobat prin ordin al ministrului Finanțelor.
Având în vedere faptul că, în prezent, solicitarea și eliberarea certificatului de rezidență fiscală se realizează în condițiile OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este necesar să se reglementeze faptul că formularistica respectivă poate fi utilizată și în scopul punerii în aplicare a pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din anexa nr.5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
În acest context, a fost elaborat proiectul de Ordin al ministrului finanțelor pentru punerea în aplicare a prevederilor pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
ECONOMIE
ANAF propune modificarea formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin pentru modificarea Anexei nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare documentară, prin care propune modificarea formularului Invitație.
ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr. 188/2022, au fost completate prevederile art. 149 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin introducerea unui nou alineat (5), cu următorul cuprins:
„(5) Audierea contribuabilului/plătitorului se efectuează potrivit art. 9 alin. (1) și (3) – (5). Persoana are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului de control fiscal”.
În acest context, în vederea aplicării prevederilor art. 149 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, a fost promovat acest nou proiect de Ordin al președintelui ANAF, care urmează să modifice Anexa nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020, în vederea completării și modificării formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară, cu respectarea prevederilor legale menționate.
Astfel, pentru aducerea la cunoștința contribuabilului a termenului legal pentru formularea punctului de vedere față de constatările organului fiscal, prin prezentul proiect de ordin se modifică formularul Invitație cu aceste precizări. Modificările din conținutul proiectului vor fi aplicate de structurile cu atribuții de inspecție fiscală, de structurile cu atribuții de control antifraudă și de structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale, competente să efectueze acțiunile de verificarea documentară.
ECONOMIE
Nivelul redus al creditării afectează perspectivele economice ale zonei euro
Creșterea creditării bancare în zona euro a încetinit semnificativ în aprilie, reflectând efectele majorării dobânzilor și ale perspectivelor economice sumbre, arată datele unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite DPA, preluată de Agerpres.
Creditarea către rezidenții din zona euro a crescut în ritm anual cu 1,5% în aprilie, iar cea pentru administrațiile publice a scăzut cu 0,9%. De asemenea, împrumuturile acordate sectorului privat au urcat cu doar 3,3% în aprilie, după un avans de 3,9% luna precedentă. Creditele acordate gospodăriilor au crescut cu doar 2,5% în aprilie, după o expansiune de 2,9% luna precedentă.
„Datele monetare slabe din aprilie se adaugă perspectivelor economice sumbre pentru restul acestui an și ar putea încetini ritmul majorării dobânzilor de către Banca Centrală Europeană”, a apreciat Bert Colijn, economist la ING.
Studiul BCE sugerează că în trimestrul doi băncile intenționează să înăsprească accesul la împrumuturi și se așteaptă la o scădere a cererii pentru credite din partea firmelor și a gospodăriilor.
Creșterea masei monetare M3, considerată drept un indicator al activității economice, a încetinit la 1,9% în aprilie, de la 2,5% luna precedentă, sub estimările analiștilor, care mizau pe o creștere de 2,1%. Este cel mai slab ritm de creștere din iunie 2014.
Cele mai recente date indică faptul că scăderea depozitelor bancare din ultimele luni este mai degrabă provocată de majorarea dobânzilor și nu de temerile privind stabilitatea băncilor, susține Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics. Acesta se așteaptă la un nivel redus al creditării în contextul continuării majorării dobânzilor.
-
ECONOMIEacum 5 zile
ANOFM: 8.152 de persoane au urmat cursurile de formare, în primele patru luni
-
ECONOMIEacum 5 zile
Schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 25.05.2023
-
ECONOMIEacum 6 zile
Termenul de intrare în vigoare a normelor metodologice de aplicare a Legii privind venitul minim de incluziune a fost devansat
-
ECONOMIEacum 6 zile
Recentele modificări aduse Legii contabilității au fost corelate cu prevederile cuprinse în ordinele ministrului Finanțelor
-
ECONOMIEacum 6 zile
Modificări la Legea privind dialogul social și la Codul Muncii
-
ECONOMIEacum 5 zile
UE prelungește suspendarea tarifelor vamale pentru importurile din Ucraina
-
ECONOMIEacum 5 zile
Salariile din administrația publică cresc, de la 1 iunie