Rețele sociale

ECONOMIE

Banca Mondială a redus estimarea de creştere a economiei României în 2016

Radio CECCAR FM

Banca Mondială a redus estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 0,4 puncte procentuale faţă de noiembrie, la 4,7%, iar pentru 2017 cu 0,1 puncte, la 3,7%, potrivit datelor incluse în raportul Global Economic Prospects publicat miercuri.

În 2018, banca se aşteaptă la o creştere economică de 3,4% în România, potrivit News.ro.

În noiembrie, Banca Mondială îmbunătăţise semnificativ estimarea de creştere a economiei României în 2016, cu 1,1 puncte procentuale faţă de luna iunie, la 5,1%, afirmând într-un raport privind economia Europei şi Asiei Centrale că avansul este susţinut de politica fiscală expansionistă şi condiţiile mai favorabile de pe piaţa muncii. În luna iunie, Banca Mondială se aştepta la o creştere economică de 4% în 2016.

Pentru 2017, instituţia financiară prognoza în noiembrie un avans al PIB de 3,8%, cu 0,1 puncte peste ritmul anticipat în iunie, în timp ce estimarea pentru 2018 era menţinută la 3,4%.

”Creşterea economică solidă a României din 2016, susţinută de reducerea TVA, prociclică, se va stabiliza în 2017”, se arată în raportul publicat miercuri de Banca Mondială.

Şi Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii noiembrie estimarea de creştere a economiei României în 2016 cu 1 punct procentual, la 5,2%, potrivit prognozei de toamnă, în care se arată că avansul este susţinut de relaxarea fiscală şi creşterea salariilor. În următorii doi ani, Comisia prognozează că avansul PIB va încetini la 3,9% în 2017 şi la 3,6% în 2018.

FMI a îmbunătăţit la rândul său, în octombrie, estimarea privind creşterea economiei României în 2016 cu 0,8 puncte procentuale, la 5%, iar pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, conform ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare.

Potrivit INS, economia României a avansat în trimestrul al treilea cu 4,4% faţă de intervalul similar al anului trecut şi cu 0,6% faţă de trimestrul precedent. Datele reprezintă o temperare semnificativă a creşterii economice faţă de trimestrul al doilea, când PIB-ul României a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 1,5% faţă de trimestrul precedent.

În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.

Banca Mondială arată în raportul publicat miercuri că creşterea economică s-a accelerat în 2016 în Albania, Croaţia, România şi Serbia, reflectând cererea internă solidă, susţinută de preţurile scăzute ale energiei, avansul mai rapid al investiţiilor, datorat de fondurile structurale europene, de îmbunătăţirea pieţei muncii în Albania şi reducerea TVA în România.

De asemenea, exporturile ridicate de bunuri şi servicii în zona euro au fost factori suplimentari de suport în Croaţia şi România.

În schimb, încetinirea cererii interne a frânat creşterea economică în Ungaria, Polonia şi Turcia, în 2016. În Turcia, activităţile economice s-au contractat în trimestrul al treilea pentru prima oară din 2009, în urma tentativei de lovitură de stat şi a deteriorării condiţiilor de afaceri care a urmat.

În Ungaria, Banca Mondială anticipează accelerarea creşterii economice la 2,7% în 2017, reflectând redresarea investiţiilor pulice, inclusiv în proiecte de infrastructură finanţate cu fonduri UE.

Creşterea investiţiilor şi-a revenit anul trecut într-un număr de ţări, în special din Europa de Est, cum ar fi Croaţia, România şi Serbia, dar şi din Asia de Est şi Pacific şi Asia de Sud.

La nivel global, Banca Mondială prognozează în actualul raport o accelerare uşoară a creşterii economice, datorată revenirii preţurilor petrolului şi mărfurilor, care va atenua presiunile asupra exportatorilor pe pieţele emergente, în timp ce recesiunile din Brazilia şi Rusia vor lua sfârşit.

Potrivit raportului, creşterea economiei mondiale îşi va reveni la 2,7% în 2017, după un minim al perioadei post-criză, de 2,3%, estimat pentru 2016.

În economiile avansate, Banca Mondială se aşteaptă în acest an la un avans de 1,8%, faţă de 1,6% în 2016.

Pentru economiile emergente, banca prognozează în 2017 o intensificare a creşterii economice la 4,2%, faţă de 3,4% în 2016.

”După ani de creştere globală dezamăgitoare, suntem încurajaţi să vedem perspective economice mai solide”, afirmă preşedintele World Bank Group, Jim Yong Kim, într-un comunicat.

Cu toate acestea există incertitudini considerabile în jurul acestor prognoze, care nu încorporează diversele propuneri ale preşedintelui american ales Donald Trump, care vor include reduceri de taxe, cheltuieli pentru infrastructură şi o poziţie protecţionistă în domeniul comerţului.

Banca Mondială anticipează o creştere a economiei SUA de 2,2% în 2017, peste ritmul de 1,6% estimat pentru 2016, dar avansul ar putea fi considerabil mai mare şi cu efecte în afara ţării.

Accelerarea avansului economic în SUA poate duce însă la dobânzi mai mari care să aibă efecte adverse în unele state emergente care depind în mare măsură de finanţarea externă, avertizează Jim Yong Kim.

Pentru China, BM se aşteaptă la continuarea încetinirii creşterii economice, la 6,2% în 2017, de la 6,7% în 2016, dar la accelerări în Indonezia şi Thailanda.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending