Rețele sociale

ECONOMIE

OSIM ar putea sprijini financiar brevetarea în străinătate a invenţiilor

Radio CECCAR FM

Activitatea de inovare a solicitanţilor români de brevet de invenţie, pentru brevetarea în străinătate a creaţiilor lor, ar putea fi sprijinită financiar din veniturile Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), arată un proiect de Hotărâre pentru modificarea şi completarea HG nr. 573/1998 privind organizarea și funcţionarea OSIM.

“O completare importantă pe care o introduce prezentul proiect de hotărâre constă în reglementarea posibilităţii de sprijinire financiară, din veniturile OSIM, a activităţii de inovare a solicitanţilor români de brevet de invenţie, pentru brevetarea în străinătate a invenţiilor lor”, arată documentul publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Economiei.

Nivelul sumelor alocate pentru sprijinirea inovării şi brevetării invenţiilor româneşti în străinătate se aprobă prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, se arată în proiectul de act normativ citat de News.ro.

Sprijinirea brevetării în străinătate se va face dintr-un fond de inovare anual, aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli al OSIM, se mai menţionează în documentul citat.

Autorii proiectului spun că scopul introducerii unei astfel de reglementari îl reprezintă “stimularea mediului de afaceri românesc pentru a valorifica potenţialul inovativ de care dispune”, prin accesarea pieţei Uniunii Europene, dezvoltarea afacerilor şi ca o consecinţă, creşterea investiţiilor alocate în inovare.

“Obţinerea unor drepturi exclusive pe teritoriul Uniunii Europene sau altor state, în funcţie de domeniul de activitate, va stimula creşterea calităţii titlurilor de protecţie, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi creşterea numărului de cereri de brevet”, mai spun autorii proiectului de Hotărâre.

România ocupă locul 48 în lume, iar în cadrul Uniunii Europene, România se află pe ultimul loc (28) în ceea ce priveşte inovarea, potrivit Ediţiei a IX-a a Indicelui Global al Inovaţiei (IGI).

“Măsurile vizează îmbunătăţirea capacităţii de inovare din România, stimularea potenţialului creator al inventatorilor, al intreprinderilor mici şi mijlocii, şi nu în ultimul rând al mediului academic, măsuri care pot contribui la creşterea numărului locurilor de muncă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, Ministerul Economiei vrea să modifice structura organizatorică a OSIM “pentru a se obţine o creştere a eficienţei activităţii instituţiei şi a responsabilizării personalului”.

Astfel, se desfiinţează postul de director general adjunct, iar serviciul Contestaţii revocări din cadrul Direcţiei Juridice, contestaţii, cooperare internaţională şi afaceri europene trece în subordinea directă a directorului general. Direcţia Juridică, contestaţii, cooperare internaţională şi afaceri europene se va desfiinţa.

“Prezentul proiect de hotărâre propune o serie de modificări şi completări care vizează în esenţă: creşterea gradului de implicare al OSIM în susţinerea activităţii de inovare şi cercetare în România, prin diversificarea activităţilor desfăşurate, inclusiv prin acordarea de sprijin financiar pentru brevetarea în străinătate a invenţiilor româneşti, îmbunătăţirea organizării actuale sub aspect instituţional, eliminarea sau corectarea unor neconcordanţe cu alte reglementări în vigoare”, se menţionează în document.

Autorii proiectului spun că aceste modificări propuse “vor produce un impact pozitiv semnificativ asupra activităţii instituţiei şi implicit asupra întregii economii naţionale”.

“Totodată, este avută în vedere şi posibilitatea sprijinirii materiale/financiare a activităţii de inovare din institutele de cercetare şi universităti, printre altele, prin acţiuni de diseminare şi promovare în vederea valorificării, a domeniului proprietăţii industriale.”

De asemenea, proiectul de hotărâre prevede că salariile personalului OSIM sunt stabilite potrivit grilei proprii a instituţiei, aprobată de ordonatorul principal de credite.

OSIM este autoritatea ce asigură protecţia proprietăţii industriale în România.

Potrivit actualelor reglementări, activitatea OSIM este finanţată integral din veniturile proprii realizate, Oficiul funcţionând în subordinea Ministerului Economiei cu 243 de posturi.

ECONOMIE

BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an

Radio CECCAR FM

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.

De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Continuare

ECONOMIE

România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august

Radio CECCAR FM

Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).

În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.

Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.

Continuare

ECONOMIE

BNR: Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni din 2024

Radio CECCAR FM

Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, potrivit Băncii Naționale a României (BNR), citată de Agerpres. „În ședința de vineri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. Totodată, rata anuală a inflației își va relua ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei”, se spune în comunicatul BNR.

Conform băncii centrale, descreșterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaționiste, cărora li vor alătura influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare. BNR menționează că incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare. O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Potrivit BNR, relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de vineri, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Continuare

Trending