ECONOMIE
Cererea de spaţii industriale din România a ajuns anul trecut la un nivel maxim istoric
Cererea de spaţii industriale şi de logistică a crescut în 2016 cu 50% faţă de 2015, la peste 460.000 de metri pătraţi, înregistrând cel mai ridicat nivel din istoria pieţei de profil din România, potrivit unui raport publicat luni de compania de consultanţă imobiliară JLL, citat de News.ro.
Creşterea a avut ca motor consumul, ţinând cont că 40% din cerere a venit din partea companiilor de retail şi e-commerce, în timp ce Bucureştiul a contribuit cu 65% la total.
”Retailerii au închiriat anul trecut spaţii logistice de aproape 186.000 de metri pătraţi, extinderea activităţii de logistică a acestora venind în contextul creşterii continue a reţelelor de magazine pe care le operează”, se arată în raport.
Companiile de logistică şi de producţie au tranzacţionat aproximativ 140.000 metri pătraţi, o treime din cererea totală, iar companiile din domeniul auto au încheiat contracte de circa 72.000 metri pătraţi. Scăderea TVA şi creşterile salariale au alimentat cererea companiilor pe piaţa spaţiilor industriale, consideră un director asociat din cadrul JLL, Cristina Pop.
”Cel mai probabil investiţiile străine directe vor depăşi 4 miliarde de euro în 2016 în condiţiile în care la sfârşitul lunii noiembrie au fost raportate 3,9 miliarde de euro, nivel record al ultimilor opt ani. De asemenea, consumul a crescut cu circa 10% anul trecut, alimentat de scăderea TVA şi de creşterile salariale. Toate acestea sunt elemente care au favorizat creşterea cererii la un maxim istoric pe piaţa de spaţii industriale şi de logistică”, a declarat Cristina Pop.
Un alt element pozitiv al pieţei îl reprezintă faptul că peste 340.000 de metri pătraţi, respectiv peste 70% din suprafaţa totală închiriată în 2016, reprezintă cerere nouă – contracte noi de închiriere, extinderi şi pre-închirieri, restul fiind reînnoiri de contracte şi relocări.
Structura pe regiuni a cererii plasează Bucureştiul pe prima poziţie în topul preferinţelor companiilor care au închiriat spaţii logistice şi industriale anul trecut, cu peste 300.000 metri pătraţi (65% din total). Pe poziţia a doua se află Timişoara – 74.200 metri pătraţi, aceasta fiind urmată de Cluj – circa 30.000 metri pătraţi.
România va continua să rămână atractivă pentru companii şi în 2017, datorită evoluţiei economice şi a consumului în special, ceea ce va duce la o cerere semnificativă din partea retailerilor, companiilor de e-commerce şi logistică şi în 2017. În plus, anul viitor ar putea exista o dezvoltare mai accentuată şi în Moldova, consideră Pop.
”Schemele de ajutor de stat sunt esenţiale pentru a atrage investiţii şi în domeniul producţiei. Astfel în 2017 pe lângă investiţiile în zonele deja cunoscute, vestul şi centrul ţării, este posibil să asistăm la dezvoltarea Moldovei din punct de vedere investiţional, ţinând cont de disponibilitatea şi costul forţei de muncă”, a declarat Cristina Pop.
Potrivit unui raport al JLL, România a înregistrat anul trecut tranzacţii imobiliare de circa 900 de milioane de euro, în creştere cu 35% faţă de 2015, în contextul creşterii valorii medii a tranzacţiilor.
ECONOMIE
ANCOM: Acceptul telefonic al utilizatorului față de oferta unui furnizor nu presupune încheierea automată a unui contract la distanță
Acceptarea telefonică de către utilizator a ofertei prezentate de furnizor nu presupune, în mod automat, încheierea unui contract la distanță, iar simpla transmitere a unei comenzi pe site-ul furnizorului nu produce efecte juridice decât dacă acesta transmite un mesaj de confirmare a comenzii, menționează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat citat de Agerpres.
Potrivit ANCOM, contractul la distanță este acel document care se încheie fără prezența fizică simultană a părților, fiind utilizate doar unul sau mai multe mijloace de comunicație la distanță (de exemplu, telefon, scrisoare, e-mail, aplicații online etc.), înainte și inclusiv la momentul încheierii contractului.
„Înainte de încheierea unui contract la distanță, indiferent de modalitatea de încheiere (în urma unei convorbiri telefonice sau în urma plasării unei comenzi online), furnizorul are obligația de a oferi o serie de informații minime, cum ar fi: identitatea furnizorului, serviciile oferite, caracteristicile echipamentelor și dacă acestea sunt incluse în pachet, prețul total (servicii și echipamentele asociate), durata și condițiile de încetare a contractului, precum și informații despre dreptul de retragere din contract. Furnizorul trebuie să transmită utilizatorului aceste informații pe un suport durabil (hârtie, e-mail, fax) sau, în cazul în care furnizarea pe un suport durabil nu este fezabilă, într-un document care poate fi deschis, vizualizat și descărcat cu ușurință. În cazul unui contract inițiat la telefon, pentru finalizarea procesului de încheiere a contractului, utilizatorul trebuie să-și transmită consimțământul fie prin semnarea olografă a ofertei și returnarea acesteia către furnizor (dacă o primește pe hârtie), fie printr-o confirmare transmisă furnizorului pe un suport durabil (e-mail, fax)”, notează Autoritatea.
Pe de altă parte, în cazul unui contract online, momentul încheierii acestuia îl constituie momentul în care furnizorul confirmă, pe un suport durabil, că a acceptat comanda transmisă de utilizator. „Indiferent de modul de încheiere a contractului, furnizorul trebuie să pună la dispoziția utilizatorului fișa de sinteză a contractului, cel mai târziu înaintea începerii furnizării serviciilor sau la momentul livrării echipamentelor, după caz”, menționează ANCOM.
Referitor la livrarea echipamentelor în urma încheierii unui contract la distanță (telefonic sau online), în funcție de oferta comercială a furnizorilor, utilizatorii pot alege să achiziționeze și un echipament (terminal mobil, aparat fix, desktop – PC, laptop, tabletă etc.).
De asemenea, furnizorul este obligat să ofere informații despre prețul total al echipamentului, incluzând eventuale costuri pentru livrarea echipamentului achiziționat și, după caz, pentru returnarea acestuia în cazul retragerii din contract.
Conform legii, termenul maxim de livrare a unui echipament este de 30 de zile de la încheierea contractului, cu excepția cazurilor în care părțile au agreat un alt termen. În cazul în care echipamentul nu este livrat în 30 de zile sau în termenul convenit, utilizatorul poate solicita livrarea într-un termen suplimentar, corespunzător circumstanțelor. În cazul în care furnizorul nu livrează echipamentul în termenul suplimentar, utilizatorul are dreptul să solicite încetarea contractului.
„Acceptarea telefonică de către utilizator a ofertei prezentate de furnizor nu presupune, în mod automat, încheierea unui contract la distanță! Contractul se consideră încheiat la data la care a fost semnată oferta sau la care a fost transmis consimțământul scris, pe suport durabil, către furnizor. Simpla transmitere a unei comenzi pe site-ul furnizorului nu produce efecte juridice decât dacă furnizorul transmite un mesaj de confirmare a comenzii. După încheierea contractului la distanță, utilizatorul are dreptul să se răzgândească și să se retragă din contract, fără a invoca vreun motiv, în termen de 14 zile de la data încheierii contractului, respectiv de la data primirii echipamentului achiziționat, după caz. Retragerea din contract ar trebui să se realizeze prin completarea formularului de retragere sau a unei declarații explicite în acest sens. În cazul returnării echipamentului achiziționat, formularul de retragere va fi însoțit de o cerere de returnare a acestuia. În cazul în care furnizorul omite informații cu privire la costurile de livrare sau returnare a unui echipament asociat unui contract la distanță, utilizatorul nu va plăti costurile respective”, precizează arbitrul pieței de telecom.
Problemele legate de livrarea echipamentelor comandate online sau în urma unei convorbiri telefonice vor trebui semnalate de către utilizatori în primul rând furnizorilor cu care au încheiat contractul la distanță.
„ANCOM poate interveni în situația în care furnizorii nu respectă drepturile utilizatorilor cu privire la încheierea contractelor la distanță prin care sunt achiziționate servicii de comunicații electronice cu sau fără echipamente asociate. În cazul în care furnizorii nu respectă clauzele unui contract la distanță, consumatorii pot sesiza Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), iar alte categorii de utilizatori finali se pot adresa mediatorilor autorizați sau instanțelor de judecată”, subliniază instituția.
Totodată, InfoCentrul ANCOM pune la dispoziția utilizatorilor informații utile despre serviciile de comunicații electronice (telefonie, internet și televiziune), serviciile poștale și serviciile digitale pentru a-i sprijini în alegerea și folosirea acestor servicii. Informațiile se referă în principal la încheierea contractelor, oferte, calitatea serviciilor, serviciul de roaming sau regulile ce trebuie respectate în mediul online. În plus, utilizatorii pot găsi aici ghiduri dedicate, pe teme precum fraudele prin telefon sau serviciile de acces la internet.
ECONOMIE
MF propune modificări la Procedura de restituire a TVA aferentă anumitor achiziții de bunuri și servicii efectuate de entități nonprofit
Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat vineri, 17 ianuarie, în transparență decizională, modificarea și completarea OMF nr.3044/2024 pentru aprobarea Procedurii de restituire a TVA aferente achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit și de societățile deținute integral de entitățile nonprofit, pentru care se aplică scutirea de taxă conform art.294 alin.(5) lit. a) – b^1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal. MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin Legea nr. 88/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completat art. 294 din Codul fiscal, în sensul introducerii, printre altele, a scutirii de TVA cu drept de deducere pentru anumite livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate către entități nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF, dacă acestea sunt destinate unităților spitalicești deținute și exploatate de entitatea nonprofit sau celor din rețeaua publică de stat, după caz.
În vederea asigurării unui tratament TVA similar pentru achizițiile efectuate de societățile deținute integral de entități nonprofit cu cel aplicabil achizițiilor efectuate direct de entitățile nonprofit, în măsura în care achizițiile efectuate au aceeași destinație, prin OUG nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a fost extinsă scutirea de TVA prevăzută la art. 294 alin. (5) din Codul fiscal și pentru achizițiile efectuate de aceste societăți.
Procedura de restituire a TVA aferente achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit și de societățile deținute integral de entitățile nonprofit pentru care se aplică scutirea de taxă menționată mai sus a fost aprobată prin OMF nr. 3044/2024.
Prin Legea nr. 204/2024 pentru aprobarea OUG nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost modificate condițiile pe care societățile deținute integral de entitățile nonprofit trebuie să le îndeplinească pentru aplicarea scutirii în cazul în care achizițiile efectuate sunt destinate unităților spitalicești deținute și exploatate de către acestea. Totodată, la art. II din Legea nr. 204/2024, au fost introduse noi prevederi care reglementează restituirea TVA către societățile deținute integral de entitățile nonprofit inclusiv pentru operațiunile a căror exigibilitate a TVA a intervenit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 204/2024, precum și condițiile de eligibilitate pentru restituirea taxei.
Prin art. III din Legea nr. 313/2024 privind aprobarea OUG nr. 78/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, art. II din Legea nr. 204/2024 a fost modificat în sensul introducerii și a entităților nonprofit, înscrise în Registrul public organizat de ANAF, în categoria persoanelor care beneficiază de restituirea TVA pentru operațiunile a căror exigibilitate a taxei a intervenit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 204/2024. Totodată, au fost modificate și condițiile de eligibilitate pentru restituirea taxei.
În acest context, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin care urmează să modifice și să completeze OMF nr. 3044/2024.
ECONOMIE
ANAF: Precizări privind categoriile de contribuabili care nu au obligația de depunere a Declarației informative D 406 SAF-T
Unitățile de cult, asociațiile de proprietari și persoanele juridice fără scop patrimonial, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, persoanele fizice care desfășoară activități cu scop lucrativ, asociațiile familiale, societățile profesionale de avocați cu răspundere limitată și cabinetele individuale de avocat, societățile profesionale notariale și birourile individuale notariale, cabinetele medicale individuale sunt exceptate de la depunerea declarației D-406 SAF-T, precizează Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), într-un comunicat.
„În contextul în care, conform prevederilor legale, unitățile de cult, asociațiile de proprietari și persoanele juridice fără scop patrimonial, care prin actul normativ de înființare, prin legi speciale sau prin alte acte normative au obligația ținerii contabilității în partidă simplă, folosesc un sistem de raportare simplificat, respectiv contabilitatea în partidă simplă, la fel ca și contribuabilii care sunt deja exceptați de la depunerea fișierului standard de control fiscal (SAF-T), conform OPANAF nr. 1783/2021 modificat prin OPANAF nr. 373/2022 și OPANAF 2518/2022, s-a identificat necesitatea modificării și completării Anexei 5 a OPANAF nr. 1783/2021, în sensul clarificării în mod expres a exceptării de la depunerea declarației D-406 SAF-T și a entităților menționate mai sus”, menționează reprezentanții ANAF.
Astfel, în data de 3 ianuarie 2025, pe portalul ANAF la secțiunea „Transparență decizională” a fost postat proiectul de act normativ pentru modificarea Anexei 5 la OPANAF nr. 1783/2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, cu modificările și completările ulterioare, împreună cu referatul de aprobare prin care este justificată necesitatea adoptării actului normativ (detalii, în CECCAR Business Magazine).
Pentru informații suplimentare sau clarificarea altor aspecte cu privire la depunerea și completarea declarației D406, contribuabilii le pot solicita la adresa de e-mail saft@anaf.ro.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 3 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 13 ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF propune actualizarea formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”
-
ECONOMIEacum 3 zile
Ghidurile și metodologiile pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat, publicate în Monitorul Oficial
-
ECONOMIEacum 3 zile
ONRC: Informații referitoare la înregistrarea mențiunii privind actualizarea obiectului de activitate în registrul comerțului, conform CAEN Rev.3
-
ECONOMIEacum 3 zile
ONRC: Informare privind intrarea în vigoare a Ordinului Președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/2024 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
Noua generație de experți contabili ai Filialei CECCAR Maramureș a depus jurământul
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF: Precizări privind categoriile de contribuabili care nu au obligația de depunere a Declarației informative D 406 SAF-T
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANCOM: Acceptul telefonic al utilizatorului față de oferta unui furnizor nu presupune încheierea automată a unui contract la distanță