ECONOMIE
Cererea de spaţii industriale din România a ajuns anul trecut la un nivel maxim istoric
Cererea de spaţii industriale şi de logistică a crescut în 2016 cu 50% faţă de 2015, la peste 460.000 de metri pătraţi, înregistrând cel mai ridicat nivel din istoria pieţei de profil din România, potrivit unui raport publicat luni de compania de consultanţă imobiliară JLL, citat de News.ro.
Creşterea a avut ca motor consumul, ţinând cont că 40% din cerere a venit din partea companiilor de retail şi e-commerce, în timp ce Bucureştiul a contribuit cu 65% la total.
”Retailerii au închiriat anul trecut spaţii logistice de aproape 186.000 de metri pătraţi, extinderea activităţii de logistică a acestora venind în contextul creşterii continue a reţelelor de magazine pe care le operează”, se arată în raport.
Companiile de logistică şi de producţie au tranzacţionat aproximativ 140.000 metri pătraţi, o treime din cererea totală, iar companiile din domeniul auto au încheiat contracte de circa 72.000 metri pătraţi. Scăderea TVA şi creşterile salariale au alimentat cererea companiilor pe piaţa spaţiilor industriale, consideră un director asociat din cadrul JLL, Cristina Pop.
”Cel mai probabil investiţiile străine directe vor depăşi 4 miliarde de euro în 2016 în condiţiile în care la sfârşitul lunii noiembrie au fost raportate 3,9 miliarde de euro, nivel record al ultimilor opt ani. De asemenea, consumul a crescut cu circa 10% anul trecut, alimentat de scăderea TVA şi de creşterile salariale. Toate acestea sunt elemente care au favorizat creşterea cererii la un maxim istoric pe piaţa de spaţii industriale şi de logistică”, a declarat Cristina Pop.
Un alt element pozitiv al pieţei îl reprezintă faptul că peste 340.000 de metri pătraţi, respectiv peste 70% din suprafaţa totală închiriată în 2016, reprezintă cerere nouă – contracte noi de închiriere, extinderi şi pre-închirieri, restul fiind reînnoiri de contracte şi relocări.
Structura pe regiuni a cererii plasează Bucureştiul pe prima poziţie în topul preferinţelor companiilor care au închiriat spaţii logistice şi industriale anul trecut, cu peste 300.000 metri pătraţi (65% din total). Pe poziţia a doua se află Timişoara – 74.200 metri pătraţi, aceasta fiind urmată de Cluj – circa 30.000 metri pătraţi.
România va continua să rămână atractivă pentru companii şi în 2017, datorită evoluţiei economice şi a consumului în special, ceea ce va duce la o cerere semnificativă din partea retailerilor, companiilor de e-commerce şi logistică şi în 2017. În plus, anul viitor ar putea exista o dezvoltare mai accentuată şi în Moldova, consideră Pop.
”Schemele de ajutor de stat sunt esenţiale pentru a atrage investiţii şi în domeniul producţiei. Astfel în 2017 pe lângă investiţiile în zonele deja cunoscute, vestul şi centrul ţării, este posibil să asistăm la dezvoltarea Moldovei din punct de vedere investiţional, ţinând cont de disponibilitatea şi costul forţei de muncă”, a declarat Cristina Pop.
Potrivit unui raport al JLL, România a înregistrat anul trecut tranzacţii imobiliare de circa 900 de milioane de euro, în creştere cu 35% faţă de 2015, în contextul creşterii valorii medii a tranzacţiilor.
ECONOMIE
În proiect, modificări la Codul fiscal
Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, document care urmează să transpună în legislația națională unele prevederi ale Directivei europene privind sistemul comun al Taxei pe Valoare Adăugată, prevederi ca ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2024.
Astfel, potrivit unui comunicat al Executivului, se clarifică prevederile referitoare la termenul de depunere a declarațiilor aferente regimurilor speciale prevăzute la art. 314, 315 și 315^2 din Codul fiscal, stabilind în mod expres ultima zi calendaristică a fiecărei luni, chiar dacă aceasta este nelucrătoare. În actuala variantă a Codului Fiscal se prevede că aceste declarații se pot depune până la finalul următoarei luni după încheierea perioadei fiscale acoperite. Astfel, se evită situațiile în care, deși declarația aferentă regimurilor speciale prevăzute la art. 314, 315 și 315^2 din Codul fiscal, era depusă în termen, potrivit legislației din România, exista posibilitatea ca, potrivit legislației din statele membre de consum, să se considere că termenul respectiv a fost depășit, iar persoanei impozabile care aplică regimul special în România să îi fie aplicate dobânzi și penalități pentru depășirea termenelor de depunere, respectiv de plată, de către statele membre de consum.
Totodată, prin proiectul de act normativ se propune abrogarea prevederilor referitoare la posibilitatea desemnării unui reprezentant fiscal autorizat în cazul anumitor categorii de importuri în România de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terț.
Pentru accizele aplicate producției de gaze naturale utilizate în scop tehnologic, se introduc dispoziții similare cu cele aplicate energiei electrice.
Transpunerea în legislația națională a acestei directive va avea un impact favorabil asupra mediului de afaceri, deoarece, prin păstrarea de către prestatorii de servicii de plată de evidențe referitoare la plățile transfrontaliere și punerea acestora la dispoziția autorităților fiscale, acestea vor dispune de mai multe informații pentru a detecta frauda în materie de TVA în sectorul comerțului electronic și pentru a colecta TVA suplimentară.
Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.
ECONOMIE
MADR: Cadrul pentru prelungirea Instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, aprobat de Guvern
Executivul a aprobat un Memorandum ce vizează prelungirea perioadei de eligibilitate stabilită în Acordul de Finanțare pentru implementarea Instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, încheiat cu Fondul European de Investiții și finanțat din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin PNDR 2014-2020, instituția implementează Instrumentul financiar de creditare cu partajarea riscului la nivel de portofoliu (PRSL- Portfolio Risk Sharing Loan), pentru a susține finanțarea fermierilor și antreprenorilor din spațiul rural.
Prelungirea perioadei de eligibilitate stabilită în Acordul de Finanțare încheiat cu FEI până la 31 decembrie 2025 a fost necesară dată fiind extinderea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor aferente PNDR 2014-2020, conform Regulamentului tranzitoriu (UE) nr. 2020/2220.
Această necesitate decurge din prevederile specifice aplicabile instrumentelor financiare, prevăzute la art. 42 al Reg. (UE) 1303/2013, potrivit cărora eligibilitatea cheltuielilor în cadrul instrumentelor financiare este stabilită la închiderea Programului, în cazul PNDR acest termen fiind 31 decembrie 2025.
MADR precizează că, pentru derularea acestui instrument financiar, în baza Memorandumului aprobat de Executiv la data de 13 iulie 2017, a fost semnat Acordul de Finanțare între Fondul European Investiții (FEI) și Guvernul României reprezentat de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, la data de 28 noiembrie 2017.
ECONOMIE
Plafonul garanțiilor pentru IMM Invest, majorat cu peste 4 miliarde de lei
Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Finanțelor, majorarea cu peste 4 miliarde de lei a plafonului de garanții și implicit bugetul ajutorului de stat acordat sub formă de grant în cadrul programului IMM Invest Plus și a componentelor – IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation și Rural Invest.
„IMM Invest și IMM Invest Plus sunt instrumentele financiare care aduc valoare adăugată în economie, care au crescut gradul de bancabilizare a IMM-urilor și au contribuit la scăderea numărului de firme care au capitaluri negative sau se află în dificultate. Să înțelegeți impactul acestei măsuri, pentru fiecare leu garanție acordată de stat prin intermediul programului IMM Invest, companiile beneficiare întorc în economie 12 lei în următorii cinci ani. După acordarea finanțărilor prin garanții publice am observat că 8 din 10 firme care au beneficiat de program au ajuns să facă angajări, au înregistrat o dinamică net superioară a numărului de angajați, a cifrei de afaceri, a profitului net și a marjei de profit raportate la vânzări. Tocmai de aceea, am decis să suplimentăm plafonul garanțiilor cu 4,92 miliarde lei, ca măsură de impuls pentru mediul de afaceri” , a menționat ministrul de resort, Marcel Boloș.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor (MF), măsura vine în sprijinul antreprenorilor români care au manifestat un interes crescut în accesarea acestui program. „De la începutul anului 2023 și până în prezent, au fost înregistrate 10.947 IMM-uri care au solicitat 12.501 credite în valoare de peste 14 miliarde lei”, se precizează în comunicat.
4.500 noi companii vor fi sprijinite. Astfel, noul act normativ stabilește un plafon total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de stat până la data de 31 decembrie 2023 de 24,3 miliarde lei de la 20,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 4,92 miliarde euro.
Ajutorul de stat sub formă de grant este majorat la peste 3,45 miliarde lei de milioane lei, echivalentul a aproximativ 695,753 de milioane euro, de la 2,88 miliarde lei, echivalentul în lei a aproximativ 584,922 milioane euro și se implementează numai în limita fondurilor anuale aprobate.
Noul plafon va asigura suplimentar accesul la finanțare pentru încă 4.500 de întreprinderi, astfel că s-a estimat că până la finalul anului vor fi acordate ajutoare de stat pentru un număr de maximum 31.208 de beneficiari, față de 26.708 beneficiari cât s-a prevăzut inițial.
Stabilirea plafonului total al garanțiilor și a bugetului pentru ajutorul de stat sub formă de grant a avut în vedere estimările administratorilor schemei de ajutor de stat, luându-se în calcul toate aspectele necesare pentru o operaționalizare imediată pentru a se permite accesul la lichiditate pentru un număr cât mai mare de companii afectate direct sau indirect de efectele crizei provocate de războiul din Ucraina și perioada scurtă rămasă până la finalul acestui an.
Potrivit reprezentanților MF, suplimentarea plafonului total de garantare și a bugetului schemei de ajutor de stat are scopul de a preîntâmpina amplificarea efectelor crizei, întrucât sectorul companiilor nefinanciare s-ar putea confrunta cu o lipsă severă de lichiditate și condiții de finanțare insuficiente sau inadecvate pentru proiectele de investiții sau pentru capitalul de lucru necesar derulării activității curente.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 16.11.2023
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
CECCAR Vrancea: Elevii au făcut cunoștință cu profesia contabilă
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
CECCAR Neamț: Ședința lunară a experților contabili și contabililor autorizați din județ cu conducerea filialei Corpului
-
ECONOMIEacum 3 zile
Buget de peste 72,6 milioane de lei pentru o nouă sesiune Rabla Plus, destinată persoanelor fizice
-
ECONOMIEacum o zi
ANAF propune modificări la formularul 112
-
ECONOMIEacum 4 zile
UE a ajuns la un acord pentru a înceta să mai transfere deșeuri către țările care nu le pot procesa
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.11.2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
ADR: România a înființat și operaționalizat primul Laborator Digital pentru Politici Publice