Rețele sociale

ECONOMIE

România a încheiat 2016 cu un deficit bugetar de 2,41% din PIB, mult sub estimări

Radio CECCAR FM

Deficitul bugetului general consolidat al statului a urcat la finalul anului trecut la 18,3 miliarde lei, de la 5,5 miliarde lei după primele 11 luni, reprezentând 2,41% din produsul intern brut (PIB), arată datele publicate joi noapte de Ministerul Finanţelor, conform News.ro.

Bugetul general consolidat cuprinde atât bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de şomaj.

Pentru întregul an, deficitul bugetar era programat de fostul guvern la circa 21 miliarde lei, echivalent cu 2,8% din produsul intern brut (PIB) calculat pe metodologia cash.

După primele 11 luni din 2016, bugetul înregistra un deficit mult mai mic, de 5,5 miliarde lei, sau 0,73% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul a fost deficitar în luna decembrie cu 12,8 miliarde lei (2,8 miliarde euro, 1,68% din PIB).

„Execuţia bugetului general consolidat pe baza datelor operative de execuţie pe anul 2016 s-a încheiat cu un deficit de 18,3 miliarde de lei, respectiv 2,41% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,75% din PIB”, a anunţat MFP.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 223,7 miliarde de lei (29,5% din PIB) în 2016 şi au fost cu 4,3% mai mici faţă de nivelul din 2015, când statul a încasat 233,5 miliarde lei (33,1% din PIB).

Scăderea încasărilor bugetare s-a accelerat în decembrie faţă de primele 11 luni, când declinul veniturilor era de 1,9%.

Cel mai mare declin s-a înregistrat, anul trecut, la încasările din TVA, care au scăzut cu 9,6% faţă de 2015, în ciuda creşterii vânzărilor din comerţ într-un ritm de două cifre.

Ministerul motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015.

Totuşi, alte taxe au adus mai mulţi bani la buget.

„S-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,7%), contribuţii de asigurări sociale (+6,3%), impozit pe salarii şi venit (+4,2%), precum şi accize (+3,6%). De asemenea, în cazul contribuţiilor de asigurări sociale se constată o depăşire a prevederilor anuale cu 0,8%”, arată datele MFP.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 13,9%, la impozite şi taxe pe proprietate cu 6,1% şi la taxa pe utilizarea bunurilor cu 1,1%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, de 242,02 miliarde lei, sau 31,9% din PIB, au scăzut anul trecut cu 0,9% faţă de 2015, când statul a cheltuit în total 243,9 miliarde lei (34,6% din PIB).

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în 2016 cu 9,5% faţă de 2015, în principal ca urmare a majorărilor salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi a creşterii salariului minim pe economie la 1.250 de lei, de la 1 mai.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 1,2% faţă de anul anterior, în special ca urmare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, care au urcat cu 9,8%.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut în 2016 faţă de anul precedent cu 7,7%, fiind influenţate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de doar 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB, cu mult sub nivelul programat – gradul de realizare a fost de 76,5%.

Cifrele publicate de Ministerul Finanţelor arată că în 2016 s-au cheltuit efectiv pentru investiţii printre cele mai mici bugete din ultimii ani.

Pentru întregul an 2016, bugetul prevede 37,7 miliarde lei pentru investiţii, din care 17 miliarde lei din fonduri europene, 19,2 miliarde lei de la buget, iar restul din alte surse.

DISPUTĂ POLITICĂ PE SITUAŢIA BUGETARĂ

Guvernul Cioloş a construit bugetul pentru 2016 pe venituri estimate la 231,12 miliarde lei, în creştere cu 1,6% faţă de 2015, şi pe cheltuieli de 252,03 miliarde lei, cu 6,7% mai mari.

Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 20,91 miliarde lei, reprezentând 2,8% (pe metodologia cash) din PIB, estimat la 746,6 miliarde lei, cu o creştere economică de 4,1%.

După metodologia europeană ESA, deficitul bugetar a fost prognozat la 2,95%.

Fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, a declarat la începutul lunii ianuarie că deficitul bugetului general consolidat a fost de 2,59% din PIB anul trecut, sub nivelul programat, deşi în decembrie s-au realizat cheltuieli anticipate cu rambursarea TVA, care puteau fi lăsate, în mod normal, pentru 2017.

ANAF a majorat astfel cu 685,19 milioane lei, până la 1,44 miliarde lei, valoarea TVA rambursată în decembrie companiilor din România, la doar o zi după ce datele privind execuţia bugetară au arătat un deficit bugetar la 11 luni cu mult sub nivelul programat.

Dragu a respins astfel acuzaţiile preşedintelui PSD, Livu Dragnea, privind o aşa-numită „gaură în buget” de 10 miliarde lei, considerând-o “fără temei”. Ea a explicat că bugetul din fiecare an porneşte de la zero, veniturile şi cheltuielile fiind estimate pe baza unui cadru macroeconomic.

Liderul PSD a acuzat Guvernul Cioloş că bugetul pe 2017 va avea cu zece miliarde de lei mai puţin, din cauza rectificării bugetare din noiembrie anul trecut.

Dragnea a solicitat înfiinţarea unei comisii de anchetă, formată din cele două comisii de buget-finanţe ale Parlamentului, care a fost aprobată de parlamentari pe 16 ianuarie.

Aceasta verifică procedura şi veridicitatea datelor care au stat la baza celor două rectificări bugetare pozitive ale fostului Executiv. Până la acest moment, au fost audiaţi mai mulţi foşti miniştri, secretari de stat, şefi din ANAF, dar şi preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Proiectul de buget pentru acest an, care va fi aprobat vineri de Guvern, este construit pe un deficit bugetar de 2,99% pe standarde ESA şi de 2,96% pe cash, pentru a se încadra în planfonul de 3% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, dar peste nivelul de 2,7% promis de social-democraţi în programul de guvernare.

Totodată, estimează o creştere economică de 5,2%, revizuită în scădere faţă de programul de guvernare al PSD, care prognoza 5,5%.

PIB-ul este estimat la 815 miliarde lei (181 miliarde euro, la cursul actual), în timp ce veniturile bugetare se vor plasa la 253,1 miliarde lei, iar cheltuielile – la 277,2 miliarde lei.

Vicepreşedintele comisiei de buget-finanţe a Senatului, liberalul Florin Cîţu, a afirmat miercuri că există suspiciuni potrivit cărora Comisia Naţională de Prognoză a fost obligată să-şi revizuiască prognozele în linie cu cele prezentate de PSD şi Liviu Dragnea şi să ofere o bază legală pentru întocmirea bugetului pe 2017.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending