Rețele sociale

ECONOMIE

Există un risc ridicat de înregistrare a unui deficit bugetar mai mare decât cel proiectat

Radio CECCAR FM

Consiliului Fiscal a avertizat asupra unei potenţiale supraevaluări a veniturilor bugetare în proiectul de buget al Guvernului pe 2017, la care se adaugă o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, ceea ce creşte puternic riscul înregistrării unui deficit bugetar mai mare decât cel proiectat, de sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit unei evaluări preliminare publicate pe site-ul instituţiei.

Proiectul bugetului de stat pe anul 2017, publicat vineri de Guvern, prevede un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB), o creştere a veniturilor bugetare cu 31 miliarde lei faţă de anul trecut, de la 223,7 miliarde lei în 2016 la 254,7 miliarde lei în 2017, şi o creştere cu peste 35 miliarde lei a cheltuielilor, de la 242,02 anul trecut, la 278,8 miliarde lei în acest an.

În lipsa unor măsuri de corecţie, există riscul ca Guvernul să nu poată respecta deficitul proiectat de sub 3%, potrivit Consiliului Fiscal, limita de 3% fiind impusă prin Tratatul de la Maastricht.

”Evaluarea preliminară a Consiliului Fiscal indică aşadar o potenţială supraevaluare a veniturilor bugetare, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, ceea ce este de natură să încline puternic balanţa riscurilor în sensul înregistrării în execuţie a unui deficit mai mare decât cel proiectat în lipsa unor măsuri corective”, se arată în raportul citat de News.ro.

Reprezentanţii consiliului consideră acest scenariu drept optimist şi nepotrivit din perspectiva unei construcţii bugetare prudente. În cazul evoluţiile proiectate ale sumelor care vor fi plătite de Uniunea Europeană nu sunt comparabile cu cele istorice, în condiţiile în care bugetul anului 2017 este tranzitat de subvenţiile pentru agricultură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) – 8,1 miliarde lei, precum şi de fonduri pentru agricultură din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – 4,1 miliarde lei, al căror beneficiar final este sectorul privat.

Totodată, varianta actualizată a proiecţiei de cheltuieli bugetare, primită de Consiliul fiscal în dimineaţa zilei de 27 ianuarie, aduce modificări majore la nivelul unor cheltuieli, de natură să amplifice semnificativ rezervele deja existente în ceea ce priveşte posibila subdimensionare a cheltuielilor de personal şi adăugând acestora rezerve noi în ceea ce priveşte potenţiala sub-bugetare la capitolele „asistenţă socială”, „cheltuieli cu dobânzile” şi „alte transferuri”.

Astfel, comparativ cu varianta iniţială, sunt prevăzute reduceri de cheltuieli curente în sumă de circa 5 miliarde lei localizate, în ordine descrescătoare, la ”nivelul componentei „alte transferuri” (minus 1,7 mld. lei, având drept sursă diminuarea inexplicabilă a contribuţiei datorate de România la bugetul UE), „dobânzi” (-1,5 mld. lei), „cheltuieli de personal” (-867 milioane lei) şi „asistenţă socială” (-821 milioane de lei)”, se arată în raport.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a dispus convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru marţi, 31 ianuarie, în vederea analizării proiectului de buget pentru anul 2017.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending