Rețele sociale

ECONOMIE

Economia României a crescut cu 4,8% în 2016, după un avans de 4,7% în ultimul trimestru

Radio CECCAR FM

Economia românească a crescut în trimestrul al patrulea al anului trecut cu 4,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, astfel că avansul pe întregul an 2016 a fost de 4,8%, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit News.ro.

Rata de creştere a economiei este uşor sub cea estimată de Comisia Europeană, de 4,9%, dar în linie cu ultima estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Creşterea economică din 2016 este cea mai mare înregistrată de România după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Datele publicate marţi arată o accelerare a creşterii economice în ultimul trimestru din 2016 faţă de trimestrul al treilea, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 4,3%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 4,8% în trimestrul al patrulea faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 4,4% în trimestrul III, de 5,8% în trimestrul II şi de 4,1% în primul trimestru al anului trecut.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din trimestrul al patrulea a fost de 1,3%, după +0,5% în trimestrul III, +1,5% în trimestrul II şi +1,3% în primul trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS.

INS a revizuit în scădere, de la 1,5% la 1,3%, creşterea economică din trimestrul I 2016, şi de la 0,6% la 0,5% rata de creştere din trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrele anterioare.

Trimestrul IV din 2016 a fost al şaselea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.

Analiştii se aşteaptau la o accelerare a creşterii economice în ultimul trimestru din 2016, după rezultatele sub estimări din trimestrul al treilea.

INS nu a publicat marţi detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii martie.

În trimestrul al treilea, două sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică.

Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,1% faţă de trimestrul al treilea din 2015, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au urcat cu 7,8%.

În primele nouă luni din 2016, economia a crescut cu 4,9%, pe seria brută, şi cu 4,8% pe serie ajustată la variaţiile sezoniere. Valoarea PIB a fost de 532,9 miliarde lei (circa 118 miliarde euro), indicau datele preliminare ale INS.

Economia a fost susţinută în 2016 în principal de consum. Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avansat cu 5,3% faţă de primele nouă luni ale anului trecut.

Economia a primit mai mulţi stimuli din partea guvernului în ultimul an şi jumătate.

Astfel, salariile bugetarilor au fost majorate la finalul anului trecut cu 10%, veniturile angajaţilor din sectorul public de sănătate au crescut cu 25%, o majorare similară fiind aplicată anul trecut şi în sectorul educaţiei.

În plus, de la 1 mai 2016, salariul minim brut pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 lei la 1.250 lei.

Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016.

De asemenea, impozitul pe dividende şi mai multe categorii de accize au fost micşorate în 2016.

Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale.

ECONOMIE

România, cea mai ridicată rată anuală a inflației din UE în luna ianuarie

Radio CECCAR FM

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut în luna ianuarie până la 3,1%, de la 3,4% în decembrie, însă în România rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și în creștere față de luna decembrie a anului trecut, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, țările membre ale UE cu cele mai ridicate rate ale inflației au fost România (7,3%), Estonia (5%) și Croația (4,8%). La polul opus, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Danemarca și Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania și Finlanda (toate cu o inflație de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflației a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie. De asemenea, Eurostat arată că inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie. Un alt indicator care, pe lângă prețurile la energie și alimente, exclude și prețurile la țigări și alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Continuare

ECONOMIE

O nouă schemă de ajutor de stat pentru susținerea producției de cartofi

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), actul normativ vizează acordarea unui ajutor de minimis pentru susținerea producției de cartof de consum, pentru anul 2024, suma totală alocată este în valoare de 11.483.880 lei (echivalentul a maximum 2.309.010 euro), iar cuantumul maxim al ajutorului de minimis de 200  euro/ha se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată.

Pentru a obține sprijinul financiar, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv și să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha, până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli societăți agricole și producători agricoli persoane juridice.

Cererile de înscriere în program trebuie depuse începând cu data intrării în vigoare a actului normativ și până la cel târziu data de 20 mai a anului de cerere inclusiv. Valorificarea producției se face până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Pentru înscrierea în Program se vor depune următoarele documente justificative: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică /bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare până la data de 20 noiembrie inclusiv a anului de cerere. Verificările în teren se realizează de către DAJ și APIA, cu cel puțin 10 zile înainte de recoltare, în baza notificărilor solicitanților ajutorului de minimis.

Continuare

ECONOMIE

Schemă de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care sectorul creșterii animalelor va beneficia de o schemă de ajutor de stat în anul 2024, în valoare de aproximativ 390 milioane de lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2024 se încadrează în plafonul total maxim al schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2027, care este de 561.571.180 lei.

În urma actului aprobat de Executiv, speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine vor beneficia de 120,7 milioane lei, iar pentru speciile ovine și caprine va fi prevăzută suma de 269 milioane de lei.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin atestat de producător după caz, precum și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole.

Fondurile vor fi asigurate de la bugetul MADR, în limita sumelor aprobate prin legile bugetare anuale.

Continuare

Trending