Rețele sociale

ECONOMIE

Comisia Europeană: Economiile tuturor statelor membre ale UE vor creşte în 2016, 2017 şi 2018

Radio CECCAR FM

Toate statele membre ale Uniunii Europene vor înregistra creşteri economice în 2016-2017 şi 2018, pentru prima oară în aproape un deceniu, susţinute de redresare, dar perspectivele rămân totuşi umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei, se arată în prognoza de iarnă publicată luni de Comisia Europeană, potrivit News.ro.

În zona euro, PIB-ul real este în creştere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forţei de muncă progresează într-un ritm încurajator iar şomajul continuă să scadă, deşi rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creşterea investiţiilor continuă, dar la un nivel modest.

PIB-ul din zona euro va înregistra o creştere de 1,6 % în 2017 şi de 1,8 % în 2018. Aceste cifre sunt uşor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă, când Comisia anticipa un ritm de 1,5% în acest an şi de 1,7% în 2018.

La nivelul UE, valorile au o traiectorie similară, creşterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta şi anul viitor, comparativ cu avansurile de 1,6%, respectiv de 1,8% anticipate în toamnă.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate şi, deşi se pot înregistra evoluţii atât pozitive, cât şi negative, balanţa, per total, prezintă o tendinţă descrescătoare.

„Redresarea economică a Europei continuă, pentru al cincilea an consecutiv. În aceste vremuri incerte, este totuşi important ca economiile europene să rămână competitive şi capabile să se adapteze la circumstanţele în schimbare. De aceea, trebuie continuate eforturile în materie de reforme structurale. De asemenea, este nevoie să se pună accent pe creşterea favorabilă a incluziunii, pentru a ne asigura că efectele creşterii sunt resimţite de toţi cetăţenii. Cu o inflaţie mai mare ca în anii precedenţi, nu ne putem aştepta ca stimulul monetar actual să dureze pentru totdeauna. Prin urmare, ţările cu niveluri ridicate ale deficitului şi datoriilor ar trebui să facă în continuare eforturi pentru reducerea acestora, astfel încât să devină mai rezistente la şocuri economice”, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social, responsabil şi pentru stabilitatea financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital.

Comisarul pentru afaceri economice şi financiare Pierre Moscovici a spus la rândul său că economia europeană şi-a dovedit rezistenţa în faţa numeroaselor şocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut.

”Creşterea economică se menţine iar nivelul şomajului şi al deficitelor este în scădere. Totuşi, cu un grad de nesiguranţă atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele de politică pentru a sprijini creşterea economică. Mai presus de orice, trebuie să ne asigurăm că beneficiile creşterii sunt resimţite peste tot în zona euro şi de către toate segmentele societăţii”, a spus Moscovici.

Inflaţia în zona euro a crescut recent, odată cu inversarea tendinţei preţurilor la energie. După ce a înregistrat niveluri foarte scăzute în ultimii doi ani, inflaţia ar putea atinge un nivel mai ridicat anul acesta şi în anul următor, dar va rămâne în continuare sub obiectivul care corespunde stabilităţii preţurilor, de aproape 2%.

În cazul inflaţiei de bază, care exclude volatilitatea preţurilor la energie şi alimente, se preconizează doar o creştere treptată. Per total, rata inflaţiei în zona euro ar urma să crească de la 0,2 % în 2016 la 1,7 % în 2017 şi 1,4 % în 2018. La nivelul UE, se preconizează o creştere a inflaţiei de la 0,3 % în 2016 la 1,8 % în 2017 şi 1,7 % în 2018.

Principalul motor al creşterii economice va rămâne în continuare consumul privat, susţinut de îmbunătăţiri constante în materie de ocupare a forţei de muncă şi de o majorare a salariului nominal. Totuşi, dată fiind creşterea inflaţiei şi limitarea creşterii puterii de cumpărare a gospodăriilor anul acesta şi în anul următor, se aşteaptă o încetinire a creşterii consumului privat.

Nivelul investiţiilor ar urma să crească doar moderat, dar va fi susţinut de o serie de factori precum costurile de finanţare reduse şi consolidarea activităţii la nivel global.

Redresarea economică va avea în continuare efecte pozitive puternice pe pieţele forţei de muncă, în urma unor ample reforme structurale derulate în mai multe state membre.

Comisia anticipează că rata şomajului în zona euro va scădea în continuare, de la 10% în 2016 la 9,6 % în acest an şi la 9,1 % în 2018. În ansamblul UE se preconizează că şomajul va scădea de la 8,5 % în 2016 la 8,1 % anul acesta şi apoi la 7,8 % în 2018. Acestea sunt cele mai scăzute rate ale şomajului începând din anul 2009, dar rămân peste nivelurile din perioada anterioară crizei.

În zona euro, deficitul public agregat şi ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar trebui să scadă în continuare în 2017 şi 2018. Se aşteaptă ca în zona euro deficitul public să scadă de la procentul de 1,7 % din PIB înregistrat anul trecut la 1,4 % din PIB în 2017 şi 2018. Această evoluţie este explicată prin cheltuielile reduse cu dobânzile, datorate ratelor extrem de mici ale celor din urmă. Ea reflectă, de asemenea, îmbunătăţirile aduse pe piaţa forţei de muncă care fac ca tot mai multe persoane să plătească impozite şi contribuţii iar numărul celor care primesc transferuri sociale să scadă. Comisia anticipează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce treptat de la 91,5 % în 2016 la 90,4 % în 2017 şi 89,2 % în 2018.

Pentru prima dată din 2008, previziunile Comisiei indică o creştere economică în toate statele membre ale UE pentru întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017, 2018). Se preconizează că şi statele cele mai afectate în timpul crizei au revenit pe drumul creşterii în 2016. Impactul aprecierii dolarului american şi creşterea ratelor dobânzii pe termen lung ar putea, totuşi, să accentueze diferenţele de creştere dintre statele membre.

Comisia notează totuşi că previziunile de iarnă prezintă un nivel ridicat de incertitudine pentru că noua administraţie americană nu şi-a definit încă intenţiile în domenii esenţiale de politică, în mai multe ţări europene vor avea loc alegeri în acest an şi, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50.

Pentru Marea Britanie, Comisia consideră că impactul Brexit va fi mai mic decât anticipa în noiembrie. Din acest motiv, a îmbunătăţit estimările economice, de la un avans de 1% estimat în noiembrie pentru 2017 la 1,5%. Pentru 2018, prognoza a fost menţinută la o creştere de 1,2%.

În cazul Germaniei, Comisia prognozează o creştere economică de 1,6% în 2017 şi de 1,8% în 2018, după un ritm de 1,9% estimat pentru 2016.

Economia franceză va avansa cu 1,4% în acest an şi cu 1,7% în 2018, peste ritmul de 1,2% estimat pentru 2016.

Economia spaniolă ar urma să avanseze cu 2,3% în acest an şi cu 2,1% în 2018, faţă de ritmul de 3,2% prognozat pentru anul trecut.

În Italia, Comisia estimează o creştere a PIB de 0,9% pentru 2016 şi 2017 ş ide 1,1% în 2018.

Comisia estimează totodată că economia Greciei a avansat anul trecut cu 0,3%, ritmul urmând să accelereze la ,7% în 2017 şi la 3,1% în 2018.

ECONOMIE

MF: În proiect, noi reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin pentru punerea în aplicare a prevederilor pct.3 lit.b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr.5 la Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, document prin care sunt propuse o serie de reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, s-a avut în vedere transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. În acest sens, a fost completat Codul de procedură fiscală la Titlul X ”Aspecte internaționale” Capitolul I ”Cooperarea administrativă în domeniul fiscal” cu art. 291^5 care lărgește sfera de aplicare a schimbului automat obligatoriu de informații prin includerea Operatorilor de platforme.

Acestora le revine obligația de a colecta informații despre vânzătorii care se înscriu pe platformele administrate de ei și, complementar, obligația de a le raporta, alături de date privind activitățile derulate și contraprestațiile cumulate, către autoritatea competentă din România. Astfel, art.291^5 alin.(1) statuează că operatorii de platformă cărora le revine obligația de raportare trebuie să îndeplinească procedurile de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5.

De asemenea, alineatul (2) al art. 291^5 dispune că, în temeiul procedurilor de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5, autoritatea competentă din România comunică, prin intermediul schimbului automat și în termenul prevăzut la alin. (5), autorității competente a statului membru de rezidență al Vânzătorului raportabil (determinat în temeiul subsecțiunii D din secțiunea II a anexei nr. 5) sau, după caz, autorității competente a statului membru în care sunt situate bunurile imobile în situația Vânzătorului raportabil care prestează servicii de închiriere de bunuri imobile, anumite informații referitoare la fiecare vânzător raportabil.

În vederea colectării și realizării schimbului automat de informații menționat anterior, Operatorii de platformă care au obligația de raportare către autoritatea competentă din România trebuie să aplice procedura de diligență prevăzută la Secțiunea a II-a din cadrul anexei V la Codul de procedură fiscală. Potrivit subsecțiunii B punctul 1 din cadrul secțiunii menționate, Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează toate informațiile următoare pentru fiecare vânzător care este o persoană fizică și care nu este Vânzător Exclus: a) prenumele și numele; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent, și, în absența unui NIF, locul nașterii vânzătorului respectiv; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) data nașterii.

De asemenea, potrivit punctului 2 din cadrul aceleiași subsecțiuni, pentru fiecare vânzător care este o entitate și care nu este vânzător exclus, Operatorul de platformă care are obligația de raportare trebuie să colecteze următoarele informații: a) denumirea juridică; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) numărul de înregistrare în Registrul Comerțului; f) existența oricărui sediu permanent prin care se realizează activități relevante în România sau în oricare alt stat membru, dacă informația este disponibilă, indicând fiecare stat membru în care este situat un astfel de sediu permanent.

În același timp, la subsecțiunea E din secțiunea a II-a din cadrul anexei 5 la Codul de procedură fiscală, sunt prevăzute reguli privind colectarea de către Operatorul de platformă care are obligația de raportare a informațiilor privind bunurile imobile închiriate.

Totodată, potrivit subsecțiunii C din cadrul secțiunii a II-a, Operatorii de platformă care au obligația de raportare au și obligația verificării informațiilor despre vânzător. Astfel, în cazurile în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare are motive să considere că oricare dintre informațiile descrise la subsecțiunile B sau E pot fi inexacte în temeiul informațiilor furnizate de către autoritatea competentă din România sau de către autoritatea competentă a unui stat membru într-o cerere privind un anumit vânzător, Operatorul de platformă care are obligația de raportare solicită vânzătorului să corecteze informațiile despre care s-a constatat că sunt incorecte și să furnizeze documente justificative, date sau informații, provenite dintr-o sursă independentă, cum ar fi un document de identificare valabil, emis de o autoritate publică din România sau din alt stat membru sau un certificat de rezidență fiscală, aprobat prin ordin al ministrului Finanțelor.

Având în vedere faptul că, în prezent, solicitarea și eliberarea certificatului de rezidență fiscală se realizează în condițiile OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este necesar să se reglementeze faptul că formularistica respectivă poate fi utilizată și în scopul punerii în aplicare a pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din anexa nr.5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

În acest context, a fost elaborat proiectul de Ordin al ministrului finanțelor pentru punerea în aplicare a prevederilor pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune modificarea formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin pentru modificarea Anexei nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare documentară, prin care propune modificarea formularului Invitație.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr. 188/2022, au fost completate prevederile art. 149 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin introducerea unui nou alineat (5), cu următorul cuprins:

„(5) Audierea contribuabilului/plătitorului se efectuează potrivit art. 9 alin. (1) și (3) – (5). Persoana are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului de control fiscal”.

În acest context, în vederea aplicării prevederilor art. 149 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, a fost promovat acest nou proiect de Ordin al președintelui ANAF, care urmează să modifice Anexa nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020, în vederea completării și modificării formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară, cu respectarea prevederilor legale menționate.

Astfel, pentru aducerea la cunoștința contribuabilului a termenului legal pentru formularea punctului de vedere față de constatările organului fiscal, prin prezentul proiect de ordin se modifică formularul Invitație cu aceste precizări. Modificările din conținutul proiectului vor fi aplicate de structurile cu atribuții de inspecție fiscală, de structurile cu atribuții de control antifraudă și de structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale, competente să efectueze acțiunile de verificarea documentară.

Continuare

ECONOMIE

Nivelul redus al creditării afectează perspectivele economice ale zonei euro

Radio CECCAR FM

Creșterea creditării bancare în zona euro a încetinit semnificativ în aprilie, reflectând efectele majorării dobânzilor și ale perspectivelor economice sumbre, arată datele unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite DPA, preluată de Agerpres.

Creditarea către rezidenții din zona euro a crescut în ritm anual cu 1,5% în aprilie, iar cea pentru administrațiile publice a scăzut cu 0,9%. De asemenea, împrumuturile acordate sectorului privat au urcat cu doar 3,3% în aprilie, după un avans de 3,9% luna precedentă. Creditele acordate gospodăriilor au crescut cu doar 2,5% în aprilie, după o expansiune de 2,9% luna precedentă.

„Datele monetare slabe din aprilie se adaugă perspectivelor economice sumbre pentru restul acestui an și ar putea încetini ritmul majorării dobânzilor de către Banca Centrală Europeană”, a apreciat Bert Colijn, economist la ING.

Studiul BCE sugerează că în trimestrul doi băncile intenționează să înăsprească accesul la împrumuturi și se așteaptă la o scădere a cererii pentru credite din partea firmelor și a gospodăriilor.

Creșterea masei monetare M3, considerată drept un indicator al activității economice, a încetinit la 1,9% în aprilie, de la 2,5% luna precedentă, sub estimările analiștilor, care mizau pe o creștere de 2,1%. Este cel mai slab ritm de creștere din iunie 2014.

Cele mai recente date indică faptul că scăderea depozitelor bancare din ultimele luni este mai degrabă provocată de majorarea dobânzilor și nu de temerile privind stabilitatea băncilor, susține Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics. Acesta se așteaptă la un nivel redus al creditării în contextul continuării majorării dobânzilor.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending