Rețele sociale

ECONOMIE

Comisia Europeană: Economiile tuturor statelor membre ale UE vor creşte în 2016, 2017 şi 2018

Radio CECCAR FM

Toate statele membre ale Uniunii Europene vor înregistra creşteri economice în 2016-2017 şi 2018, pentru prima oară în aproape un deceniu, susţinute de redresare, dar perspectivele rămân totuşi umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei, se arată în prognoza de iarnă publicată luni de Comisia Europeană, potrivit News.ro.

În zona euro, PIB-ul real este în creştere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forţei de muncă progresează într-un ritm încurajator iar şomajul continuă să scadă, deşi rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creşterea investiţiilor continuă, dar la un nivel modest.

PIB-ul din zona euro va înregistra o creştere de 1,6 % în 2017 şi de 1,8 % în 2018. Aceste cifre sunt uşor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă, când Comisia anticipa un ritm de 1,5% în acest an şi de 1,7% în 2018.

La nivelul UE, valorile au o traiectorie similară, creşterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta şi anul viitor, comparativ cu avansurile de 1,6%, respectiv de 1,8% anticipate în toamnă.

Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate şi, deşi se pot înregistra evoluţii atât pozitive, cât şi negative, balanţa, per total, prezintă o tendinţă descrescătoare.

„Redresarea economică a Europei continuă, pentru al cincilea an consecutiv. În aceste vremuri incerte, este totuşi important ca economiile europene să rămână competitive şi capabile să se adapteze la circumstanţele în schimbare. De aceea, trebuie continuate eforturile în materie de reforme structurale. De asemenea, este nevoie să se pună accent pe creşterea favorabilă a incluziunii, pentru a ne asigura că efectele creşterii sunt resimţite de toţi cetăţenii. Cu o inflaţie mai mare ca în anii precedenţi, nu ne putem aştepta ca stimulul monetar actual să dureze pentru totdeauna. Prin urmare, ţările cu niveluri ridicate ale deficitului şi datoriilor ar trebui să facă în continuare eforturi pentru reducerea acestora, astfel încât să devină mai rezistente la şocuri economice”, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social, responsabil şi pentru stabilitatea financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital.

Comisarul pentru afaceri economice şi financiare Pierre Moscovici a spus la rândul său că economia europeană şi-a dovedit rezistenţa în faţa numeroaselor şocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut.

”Creşterea economică se menţine iar nivelul şomajului şi al deficitelor este în scădere. Totuşi, cu un grad de nesiguranţă atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele de politică pentru a sprijini creşterea economică. Mai presus de orice, trebuie să ne asigurăm că beneficiile creşterii sunt resimţite peste tot în zona euro şi de către toate segmentele societăţii”, a spus Moscovici.

Inflaţia în zona euro a crescut recent, odată cu inversarea tendinţei preţurilor la energie. După ce a înregistrat niveluri foarte scăzute în ultimii doi ani, inflaţia ar putea atinge un nivel mai ridicat anul acesta şi în anul următor, dar va rămâne în continuare sub obiectivul care corespunde stabilităţii preţurilor, de aproape 2%.

În cazul inflaţiei de bază, care exclude volatilitatea preţurilor la energie şi alimente, se preconizează doar o creştere treptată. Per total, rata inflaţiei în zona euro ar urma să crească de la 0,2 % în 2016 la 1,7 % în 2017 şi 1,4 % în 2018. La nivelul UE, se preconizează o creştere a inflaţiei de la 0,3 % în 2016 la 1,8 % în 2017 şi 1,7 % în 2018.

Principalul motor al creşterii economice va rămâne în continuare consumul privat, susţinut de îmbunătăţiri constante în materie de ocupare a forţei de muncă şi de o majorare a salariului nominal. Totuşi, dată fiind creşterea inflaţiei şi limitarea creşterii puterii de cumpărare a gospodăriilor anul acesta şi în anul următor, se aşteaptă o încetinire a creşterii consumului privat.

Nivelul investiţiilor ar urma să crească doar moderat, dar va fi susţinut de o serie de factori precum costurile de finanţare reduse şi consolidarea activităţii la nivel global.

Redresarea economică va avea în continuare efecte pozitive puternice pe pieţele forţei de muncă, în urma unor ample reforme structurale derulate în mai multe state membre.

Comisia anticipează că rata şomajului în zona euro va scădea în continuare, de la 10% în 2016 la 9,6 % în acest an şi la 9,1 % în 2018. În ansamblul UE se preconizează că şomajul va scădea de la 8,5 % în 2016 la 8,1 % anul acesta şi apoi la 7,8 % în 2018. Acestea sunt cele mai scăzute rate ale şomajului începând din anul 2009, dar rămân peste nivelurile din perioada anterioară crizei.

În zona euro, deficitul public agregat şi ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar trebui să scadă în continuare în 2017 şi 2018. Se aşteaptă ca în zona euro deficitul public să scadă de la procentul de 1,7 % din PIB înregistrat anul trecut la 1,4 % din PIB în 2017 şi 2018. Această evoluţie este explicată prin cheltuielile reduse cu dobânzile, datorate ratelor extrem de mici ale celor din urmă. Ea reflectă, de asemenea, îmbunătăţirile aduse pe piaţa forţei de muncă care fac ca tot mai multe persoane să plătească impozite şi contribuţii iar numărul celor care primesc transferuri sociale să scadă. Comisia anticipează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce treptat de la 91,5 % în 2016 la 90,4 % în 2017 şi 89,2 % în 2018.

Pentru prima dată din 2008, previziunile Comisiei indică o creştere economică în toate statele membre ale UE pentru întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017, 2018). Se preconizează că şi statele cele mai afectate în timpul crizei au revenit pe drumul creşterii în 2016. Impactul aprecierii dolarului american şi creşterea ratelor dobânzii pe termen lung ar putea, totuşi, să accentueze diferenţele de creştere dintre statele membre.

Comisia notează totuşi că previziunile de iarnă prezintă un nivel ridicat de incertitudine pentru că noua administraţie americană nu şi-a definit încă intenţiile în domenii esenţiale de politică, în mai multe ţări europene vor avea loc alegeri în acest an şi, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50.

Pentru Marea Britanie, Comisia consideră că impactul Brexit va fi mai mic decât anticipa în noiembrie. Din acest motiv, a îmbunătăţit estimările economice, de la un avans de 1% estimat în noiembrie pentru 2017 la 1,5%. Pentru 2018, prognoza a fost menţinută la o creştere de 1,2%.

În cazul Germaniei, Comisia prognozează o creştere economică de 1,6% în 2017 şi de 1,8% în 2018, după un ritm de 1,9% estimat pentru 2016.

Economia franceză va avansa cu 1,4% în acest an şi cu 1,7% în 2018, peste ritmul de 1,2% estimat pentru 2016.

Economia spaniolă ar urma să avanseze cu 2,3% în acest an şi cu 2,1% în 2018, faţă de ritmul de 3,2% prognozat pentru anul trecut.

În Italia, Comisia estimează o creştere a PIB de 0,9% pentru 2016 şi 2017 ş ide 1,1% în 2018.

Comisia estimează totodată că economia Greciei a avansat anul trecut cu 0,3%, ritmul urmând să accelereze la ,7% în 2017 şi la 3,1% în 2018.

ECONOMIE

Noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr.539 din 10 iunie 2024 a fost publicat OMF nr. 981/2024 cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, act normativ care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege. Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul act normativ se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Cuantumul final al plăților directe și redistribuirea sumelor disponibile pentru fermieri, publicate în Monitorul Oficial

Radio CECCAR FM

Ordinul prin care se dispune realocarea de sume disponibile și se stabilește cuantumul unitar al plății către beneficiarii intervențiilor aferente sprijinului cuplat în sectorul vegetal/zootehnic și ecoscheme a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 523/2024. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), citat de Agerpres, se modifică Ordinul ministrului nr. 73/2024 pentru aprobarea cuantumului unitar al plăților directe aferente cererilor de plată depuse în anul 2023, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă, prin intervențiile din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, urmând ca APIA să efectueze plățile către fermieri până la finalul lunii iunie a.c..

„După ce APIA a definitivat etapele administrative și procedurale necesare pentru finalizarea instrumentării cererilor de plată, am dispus la nivelul MADR modificarea cadrului normativ pentru stabilirea cuantumului plăților în cazul intervențiilor care nu au făcut obiectul avansului pentru anul de cerere 2023, precum și stabilirea diferențelor de cuantumuri ce trebuie acordate în scopul utilizării întregului plafon FEGA de la nivelul anului 2023”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu.

„Comitetul de Monitorizare a fost consultat, potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2023, cu privire la principiile care au stat la baza redistribuirii de sume și la cuantumul final al plăților”, se precizează în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a publicat condițiile accesării fondurilor europene pentru achiziția simplă de utilaje agricole

Radio CECCAR FM

În vederea lansării sesiunii de depunere a solicitărilor de finanțare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat, pe pagina oficială de internet a instituției, www.afir.ro, versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, componenta 4.1.1. prin care se finanțează achiziții simple de utilaje agricole.

Potrivit unui comunicat al AFIR, în cadrul sesiunii din acest an, vor beneficia de alocare distinctă proiectele încadrate ca achiziții de utilaje agricole pentru cultura sfeclei de zahăr – fondurile alocate vor fi precizate în anunțul de lansare a apelului.

Prin pachetul 4.1.1. se pot depune proiecte de achiziții simple de utilaje agricole în cazul în care exploatația cuprinde culturi de câmp, inclusiv culturile furajere destinate pentru hrana animalelor și plantele tehnice, precum și culturile horticole, inclusiv cele în spații protejate.

„Solicitanții trebuie să acorde atenție deosebită pentru dimensionare adecvată a parcului de utilaje, în conformitate cu anexa la Ghidul solicitantului privind corelarea puterii mașinii cu suprafața fermelor pentru achiziționarea de mașini agricole, postat pe pagina de internet a AFIR”, subliniază reprezentanții Agenției, în comunicat.

Intensitatea sprijinului acordat pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Valoarea finanțării nerambursabile este cuprinsă între 350.000 de euro și 1.500.000 de euro (pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători), în funcție de dimensiunea economică a exploatației și de tipul de beneficiar.

Toate condițiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului sunt detaliate în cuprinsul Ghidului solicitantului și în anexele aferente, care sunt disponibile pe site-ul www.afir.ro, accesând următorul link Detalii și Anexe sM 4.1 – NOUL Portal AFIR – informații PS PAC, depunere Online.

Continuare

Trending