ECONOMIE
Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor din industrie, construcţii şi servicii
Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii şi servicii în perioada februarie-aprilie, dar la o stagnare a numărului de salariaţi în cele trei sectoare, în timp ce activitatea şi forţa de muncă urmează să scadă în comerţ, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii decembrie, care indica o scădere a activităţii în comerţ şi un declin abrupt în construcţii, pentru perioada ianuarie-martie.
În intervalul februarie-aprilie, singurul sold conjunctural negativ va rămâne în comerţ, -17%, în creştere faţă de cel din raportul anterior (-22%).
„În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de scădere a activităţii economice (sold conjunctural -17%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o scădere (sold conjunctural -19%)”, se arată în raportul INS, citat de News.ro.
Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.
Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de +13% (faţă de -22% în raportul precedent), situaţie obişnuită în perioada primăverii, când activitatea din construcţii creşte semnificativ.
De asemenea, activitatea din industrie ar urma să crească până în aprilie, soldul conjunctural fiind de +12% (+3% în raportul anterior).
Managerii prevăd creşteri uşoare ale numărului de angajaţi în industrie, construcţii şi servicii, şi o scădere mai mică în comerţ.
Astfel, în comerţ se aşteaptă o scădere a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de -14%, o estimare mai optimistă decât la ultimul raport (-20% în raportul de luna trecută). În construcţii aşteptările sunt îmbunătăţite, cu un sold conjunctural de +3% (faţă de -15% în raportul precedent).
În industrie şi în servicii sunt estimate creşteri moderate ale personalului, cu solduri conjuncturale de +4% pentru fiecare.
Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până în luna aprilie. Cea mai mare creştere de preţuri este aşteptată în comerţ, sold conjunctural +13%.
ECONOMIE
BNR a urcat la 4,9% prognoza de inflație pentru finalul acestui an; 3,5% pentru 2025
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârșitul lui 2025, potrivit Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2024, prezentat luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relatează Agerpres. Conform prezentării, oscilațiile de ritm sunt generate de efectele de bază asociate evoluțiilor din trecut: eliminarea din calculul ratei anuale a inflației a majorărilor impozitelor indirecte din ianuarie 2024, respectiv a reducerilor de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024 etc.
Reintrarea în intervalul țintei este preconizată pentru prima parte a anului 2026. Revizuirea ascendentă față de valorile proiectate în Raportul anterior, mai semnificativ în prima parte a intervalului de proiecție, dar cu efect persistent și pe termen mediu, este asociată cu precădere evoluțiilor recente mai nefavorabile decât se preconiza pe segmentul alimentelor.
„De fapt, prognoza, cum de multe ori a repetat Banca Națională, noi o facem cu datele certe pe care le avem. Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite, deficitele gemene sunt în jur de 8%. Deci este greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitul extern. Cât este deficitul public cam atât este și deficitul extern. Corecțiile care se vor face în ceea ce privește deficitul public se vor reflecta bineînțeles și în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se vor face și în consecință această prognoză se bazează numai pe ce știm în prezent. Nu cuprinde măsurile de corecție fiscal-bugetare care se vor lua la anul și în funcție de ele inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a explicat guvernatorul BNR.
Acesta a avertizat că evoluția din lunile noiembrie – decembrie este generată atât de factori exogeni, cât și de secetă, care „își va spune cuvântul”.
ECONOMIE
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.
De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
ECONOMIE
România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august
Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).
În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.
Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.
În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 6 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 05.11.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 5 noiembrie 2024
-
ECONOMIEacum o săptămână
Noi modificări la Procedura de anulare a unor obligații bugetare, publicate în M.O.
-
ECONOMIEacum 5 zile
Modificări la sancțiunile aferente Sistemului național RO e-Transport
-
ECONOMIEacum o săptămână
ANCOM recomandă atenție sporită la ofertele de Black Friday
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR: Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni din 2024
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
CECCAR Dâmbovița, la prima ediție a Târgului de Cariere și Dezvoltare Profesională