ECONOMIE
Execuţia bugetară a încheiat primele două luni cu un excedent de 397,1 milioane de lei
Execuţia bugetului general consolidat pe lunile ianuarie şi februarie s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane de lei, reprezentând 0,05% din PIB, în scădere faţă de perioada similară a anului trecut, când execuţia bugetară a consemnat un excedent de 788,1 milioane de lei, cu o pondere de 0,10% din PIB, a anunţat Ministerul Finanţelor, citat de News.ro.
„Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane lei, respectiv 0,05% din PIB, faţă de 788,1 milioane lei, respectiv 0,10% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016”, a anunţat, luni, Ministerul Finanţelor.
Totodată, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 34,9 miliarde lei, reprezentând 4,3% din PIB, au fost cu 1,4% mai mici, în termeni nominali, faţă de perioada similară a anului precedent.
Potrivit Ministerului Finanţelor, s-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din impozitul pe salarii şi venit (+13,6%), contribuţiile sociale (+11,9%), impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale (+18,8%) şi la venituri din capital (+76,8%).
Totodată, încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 90,9% faţă de ianuarie-februarie 2016 creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precizează Ministerul Finanţelor.
În acelaşi timp, încasările din TVA au înregistrat o scădere faţă de primele două luni din 2016, cu 15,8%, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016, mai arată sursa citată.
Începând cu luna februarie 2017 se reflectă în încasări şi efectele reducerii TVA de la 20% la 19%.
Încasările din accize au fost cu 5,3% mai mici în primele două luni din 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind influenţate negativ de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 34,5 miliarde lei, scad în termeni nominali cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, diminuându-se şi cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a lui 2016, respectiv aplicarea, începând cu august 2016, a OUG 20/2016 privind salarizarea, precum şi de creşterile salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi din educaţie.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 5,1% faţă de perioada similară a anului trecut, scăderi majore înregistrându-se la instituţiile finanţate din venituri proprii şi din subvenţii (9,4%), precum şi în administraţia locală (6,1%), precizează Ministerul Finanţelor.
Dobânzile sunt cu 4,1% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, menţinându-se la acelaşi nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,2%.
Subvenţiile sunt în creştere cu 51,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, creşterea majoră provenind de la subvenţiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,4%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, precum şi de alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016, care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, şi majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi a stimulentului de inserţie; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 870,1 milioane lei, respectiv 0,11% din PIB, mai arată Ministerul Finanţelor.
ECONOMIE
ANAF atrage atenția asupra unei campanii de mesaje false în numele instituției
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) atrage atenția contribuabililor în legătură cu o campanie de mesaje false transmise în numele instituției, prin care se solicită achitarea impozitului aferent anului 2022.
„Vă informăm că am fost înștiințați de către contribuabili că au primit mesaje false în numele ANAF, transmise de la adresa «Serviciul fiscal: fiscal_anaf@testandlearn.ro», prin care sunt avertizați că nu au finalizat plata impozitului pentru anul 2022 și că «vor fi sancționați cu amenda de 2.575 lei, dacă nu efectuează plata în decurs de 48 de ore!. Solicitarea frauduloasă a fost transmisă de pe o adresă de email care nu aparține instituției, iar documentul conține exprimări nespecifice comunicărilor ANAF. Atragem atenția, pe această cale, să nu deschideți aceste emailuri și să nu accesați linkul din conținut. De asemenea, să NU transmiteți banii solicitați”, precizează reprezentanții ANAF, într-un comunicat.
ANAF reamintește că Serviciul Spațiul Privat Virtual, pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, a fost creat și dezvoltat pentru o comunicare securizată cu administrația fiscală.
ECONOMIE
FNGCIMM a acordat garanții de peste 46 de miliarde lei, prin IMM Invest Plus
Peste 71.000 de garanții în valoare de 46,4 miliarde de lei au fost acordate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), în perioada 2020 – 2023, prin Programul IMM Invest Plus, potrivit datelor prezentate de Dumitru Nancu, directorul general al instituției și vicepreședintele Asociației Europene a Instituțiilor de Garantare (AECM), în cadrul unei reuniuni internaționale organizată în Germania, la Frankfurt pe Main, relatează Agerpres.
„FNGCIMM, în calitate de membru al AECM, a prezentat un status al Programului IMM Invest Plus cu focus pe agricultură, derulat pe Cadrul Temporar de Criză Ucraina (Agro IMM Invest). Am fost deosebit de încântat să constat că amploarea programului IMM Invest Plus, eficiența FNGCIMM ca instrument de garantare al statului și rezultatele implementării, au fost apreciate la nivelul european. A fost remarcată creșterea accelerată a garanțiilor pe care le-am acordat începând cu anul 2020, în principal prin programele guvernamentale IMM Invest și IMM Invest Plus. Rezultatul implementării acestor programe în perioada 2020-2023, transpus într-un număr de peste 71.000 de garanții, în valoare de peste 46,4 miliarde lei, cu finanțări susținute de peste 54,8 miliarde lei, reprezintă un record european. Pentru a confirma ca nu sunt rezultate obținute doar în contextul crizelor suprapuse, am asumat lansarea unor viitoare programe de garantare, a proiectelor, generic considerate «verzi», conforme cu tendințele, regulamentele și programele europene”, a declarat Nancu.
Potrivit unui comunicat de presă al FNGCIMM, oficialul român a abordat, asemănător cu pozițiile reprezentanților Poloniei, Ungariei și Bulgariei, situația dificilă a fermierilor și a procesatorilor români, ca efect de distorsiune a pieței produselor agricole, în condițiile actuale ale războiului din Ucraina.
O delegație a FNGCIMM S.A – IFN a participat, în perioada 21 – 22 septembrie, la Frankfurt pe Main, Germania, la reuniunea organizată de AECM. Cei peste 45 de participanți din 15 țări, au dezbătut problematica complexă a instrumentelor de finanțare și schemelor de susținere dedicate spațiului rural, Politica Agricolă Comună, regulamentele și programele europene din zona de finanțare în sectorul agricol.
ECONOMIE
Ministrul Mediului: Orașele, municipiile și școlile pot aplica în programul de plantare de mini-păduri
Peste nouă milioane de puieți de arbori ar urma să fie plantați pe o suprafață ce depășește trei milioane de metri pătrați, în zonele urbane, prin intermediul apelului de proiecte pentru plantarea de mini-păduri în orașele României, un program finanțat cu 30 de milioane de euro, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat, într-o conferință de presă, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, citat de Agerpres.
„Dăm startul depunerii de proiecte pentru mini-păduri urbane în cât mai multe dintre orașele și municipiile din România. Suntem obișnuiți ca pădurile să fie de obicei în proximitatea orașelor sau mai departe de acestea, însă ceea ce ne propunem prin acest proiect este a aduce pădurile în mijlocul orașului. Asta înseamnă că, pe lângă ceea ce avem deja în orașe astăzi, respectiv parcuri și spații verzi, care să fim sinceri sunt total insuficiente, să avem și acest tip de pădure. Așa-numita mini-pădure urbană este un tip de pădure care deja se regăsește în foarte multe state cu pretenții din punct de vedere a mediului. Ele se regăsesc în Belgia, în Olanda, în Franța. Prin acest proiect, sperăm noi să se regăsească și în România. Așadar, avem la dispoziție 30 de milioane de euro din PNRR, bani cu care vom finanța aceste investiții. Sumele despre care vă vorbesc vor ajunge pentru a planta aproape 30.000 de astfel de păduri urbane, vom putea să plantăm peste 9 milioane de puieți, vom putea să plantăm arbori în mai mult de 3 milioane mp de suprafețe de terenuri din România. Cu alte cuvinte, orice municipiu, orice oraș din România poate aplica pentru a fi beneficiar al acestei finanțări”, a declarat Mircea Fechet.
Ministrul a adăugat că aplicările se pot efectua atât pentru suprafața din interiorul Unității Administrativ-Teritoriale, cât și în zona periurbană a acesteia, respectiv la 500 de metri în afara razei orașului.
„Vor fi eligibile orașele și municipiile, așa cum am spus, dar și școlile din România. Orice școală poate să depună un astfel de proiect și să obțină o finanțare nerambursabilă pentru o astfel de investiție. Ceea ce aș mai adăuga este faptul că în timp ce orașele sunt deservite de parcuri de care se bucură o anumită parte a orașului, respectiv o anumită zonă, un anumit cartier, particularitatea acestor mini-păduri este aceea că, fiind de mici dimensiuni, și această zonă este pretabilă pentru înființarea unei mini-păduri urbane. Fiecare cartier ar putea să aibă nenumărate astfel de investiții. Fiecare cvartal de blocuri ar putea să beneficieze de aceste mini-păduri și până la urmă cetățenii să fie protejați. Suprafața minimă este de 100 mp˛ dar ea poate crește”, a spus ministrul Mediului.
În opinia sa, aceste investiții vor acționa ca niște veritabili doctori în acele comunități, iar populația va avea un confort mai ridicat, „cu mai puțin praf și cu mai puțin zgomot” .
„Bineînțeles, acestea vor fi niște veritabile insule de biodiversitate, vor proteja populația de praf, vor proteja populația de zgomot, vor stoca bineînțeles dioxid de carbon și vor reduce poluarea, lucru care se întâmplă cu orice suprafață împădurită (…) Discutând cu specialiștii mi s-a spus că și mai mult de zece specii pot fi plantate într-o asemenea mini-pădure (…) Așadar, având în vedere calitatea aerului în multe dintre localitățile urbane din România, problemele cu praful, cu particulele PM 2,5 și PM 10, îndrăznesc să cred că aceste investiții vor acționa ca niște veritabili doctori în acele comunități și vor asigura populația la un confort mai ridicat, la un aer mai curat, cu mai puțin praf și cu mai puțin zgomot”, a explicat Mircea Fechet.
Potrivit sursei citate, finanțarea maximă pe care o poate o primi beneficiarul în cadrul acestui program, pe principiul „Primul venit, primul servit”, este de 9,5 euro/mp de pădure urbană.
Runda de atragere de fonduri pentru Subinvestiția I.1.C. „Crearea de păduri urbane” face parte din Investiția I.1. „Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane”, din PNRR.
-
ÎNREGISTRĂRIacum o zi
Economia la bani mărunți – Ediția din 26.09.2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare
-
ECONOMIEacum o zi
Ministrul Mediului: Orașele, municipiile și școlile pot aplica în programul de plantare de mini-păduri
-
PROFESIA CONTABILĂacum 3 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 26 septembrie 2023
-
ECONOMIEacum o zi
BERD a înrăutățit estimările privind evoluția economiei românești în 2023 și 2024
-
ECONOMIEacum 4 zile
Procedura de înregistrare a operatorilor economici care introduc pe piață alternative reutilizabile durabile
-
ECONOMIEacum 4 zile
Înscrierile pentru Bursele ANIS se prelungesc până la finele lunii septembrie
-
ECONOMIEacum o zi
FNGCIMM a acordat garanții de peste 46 de miliarde lei, prin IMM Invest Plus