ECONOMIE
RAPORT: România s-a menţinut în top 10 cei mai mari producători de bere din UE
România a ocupat în 2017 locul opt în rândul ţărilor mari producătoare de bere din spaţiul UE, potrivit celui mai recent raport privind rezultatele sectorului european al berii, făcut public de către organizaţia Berarii Europei, transmite News.ro.
Astfel, cu o producţie de 16,05 milioane de hectolitri (hl), România a succedat anul trecut Cehia, la doar un loc distanţă, reuşind să devanseze însă Italia.
”În ceea ce priveşte volumul consumului, cu 16,11 milioane hl, România a ocupat în 2017 locul al şaptelea, depăşind trei dintre ţările cu tradiţie în fabricarea şi consumul berii în Europa: Cehia, Austria şi Belgia”, se arată în comunicat.
În ceea ce priveşte volumul importurilor de bere în România, acesta şi-a păstrat şi anul trecut ponderea de doar 3% din consumul intern, sectorul local al berii păstrându-şi nealterat caracterul său profund naţional.
”Marea Britanie rămâne ţara cu cea mai mare cantitate de bere importată, care atinge 10,06 milioane hl şi reprezintă cca. 23% din consumul intern, fiind urmată de Franţa, cu o cantitate importată de 7,69 milioane hl şi care are o pondere de cca. 35% în consumul intern, şi de Germania, cu o pondere a importurilor atingând cca. 8% din consum, ceea ce corespunde unei cantităţi importate de 6,74 milioane hl”, se arată în comunicat.
Directorul general asociaţiei Berarii României, Julia Leferman, a subliniat că sectorul berii din România este parte a marii familii a berarilor europeni, iar eforturile producătorilor au efect dincolo de graniţele ţării.
“Eforturile pe care producătorii de bere le fac la nivel local, de a genera valoare adăugată şi de a crea locuri se muncă pe întreg lanţul de activităţi conexe, au un impact pozitiv şi dincolo de graniţe, plasând România pe un loc de cinste în rândul ţărilor UE. Sectorul berii reprezintă în egală măsură un motor de creştere atât pentru economia României, cât şi pentru cea a Europei, iar asigurarea predictibilităţii fiscale şi a unui context economic stabil la nivelul fiecărei ţări membră UE rămâne factorul determinant pentru conservarea echilibrului pieţelor şi asigurarea unei dezvoltări locale durabilă”, a declarat Julia Leferman.
Clasamentul european al ţărilor producătoare de bere este în continuare dominat de Germania, cu o producţie record de 93,01 milioane hl, dublă faţă de cea a ocupantelor umătoarelor două locuri, Marea Britanie, cu o producţie de 40,48 milioane hl, şi Polonia, cu 40,38 milioane hl.
”La nivel european, numărul producătorilor a crescut cu 1.000 pe parcursul anului trecut, atingând un total de 9.500. Creşterea înregistrată în 2017 este semnificativă, având în vedere că în ultimii 10 ani numărul producătorilor a crescut în total cu 6.000. Aproape trei sferturi din cei 9.500 de producători de bere sunt mici, medii şi micro, o dovadă a diversităţii sortimentelor de bere puse la dispoziţia iubitorilor de bere europeni sau vizitatorilor bătrânului continent”, se arată în comunicat.
Cu un număr de 2.430 producători de bere, Marea Britanie este lider al clasamentului, urmată de Germania (1.492), Franţa (1.100), Italia (868) şi Spania (521).
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 13 ore
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 12 ore
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 12 ore
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 13 ore
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 13 ore
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor