ECONOMIE
Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva Austriei în cazul alocațiilor pentru copiii rezidenți în alt stat UE
Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva Austriei din cauza noii legislaţii austriece care prevede că familiile cu copii care locuiesc în alt stat membru vor primi alocaţia conform nivelului de trai din ţara de origine, măsură care afectează inclusiv lucrătorii români, transmite News.ro.
Marianne Thyssen, comisarul european pentru afaceri sociale, a afirmat, potrivit unui comunicat de presă: „Piaţa noastră unică este bazată pe corectitudine şi tratament egal. Nu există lucrători de categoria a doua în UE. Când oamenii contribuie în acelaşi fel ca muncitorii locali, ei ar trebui să primească aceleaşi alocaţii, chiar dacă copiii lor locuiesc în afara ţării. Nu există copii de categoria a doua în UE”.
Uniunea Europeană a informat astfel Austria că regulile europene interzic discriminarea pe baza naţionalităţii şi că orice reducere a alocaţiilor bazată pe faptul că respectivii copii locuiesc în afara ţării încalcă legile UE privind securitatea socială precum şi principiul tratamentului egal acordat muncitorilor din alte state membre.
Austria are la dispoziţie două luni să răspundă îngrijorărilor Comisiei. În cazul în care nu va exista un răspuns, Comisia va formula o opinie oficială.
Conform noii legi care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, familiile care au copii în alte state membre vor primi alocaţii în conformitate cu nivelul de trai din acel stat membru.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţa în 5 ianuarie că a luat notă cu îngrijorare de intrarea în vigoare, în Austria, a prevederilor potrivit cărora alocaţiile pentru copiii nerezidenţi ai muncitorilor europeni se stabilesc la nivelul din ţara de origine şi anunţă că va face apel la toate instrumentele disponibile, potrivit legislaţiei.
”MAE şi Guvernul României au luat notă cu îngrijorare de intrarea în vigoare, în Austria, la 1 ianuarie 2019, a legislaţiei privind ajustarea nivelului alocaţiilor pentru copiii nerezidenţi ai lucrătorilor din acest stat membru în funcţie de costul mediu al vieţii din ţara de rezidenţă a copilului. Trebuie precizat că domeniul de aplicare al noii legi îl reprezintă alocaţiile şi deducerile fiscale pentru copiii nerezidenţi ai persoanelor care lucrează în Austria, măsura neafectând copiii care locuiesc în acest stat. Considerăm că o astfel de decizie contravine principiilor care se află la baza proiectului european şi legislaţiei Uniunii, prin crearea unei situaţii de discriminare în ceea ce priveşte cetăţenii altor state membre, inclusiv români, care plătesc contribuţii în Austria”, se arată, sâmbătă, într-un comunicat de presă transmis de MAE.
Potrivit documentului, statul român ”susţine ferm exercitarea libertăţii fundamentale de circulaţie în cadrul Uniunii Europene şi accesul egal al lucrătorilor europeni la beneficiile sociale corelative muncii prestate”.
”Cetăţenii români care lucrează în Austria plătesc aceleaşi taxe ca cetăţenii acestui stat şi trebuie să se bucure de un tratament egal cu aceştia din perspectiva drepturilor corelative”, a mai transmis MAE.
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 21 de ore
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 22 de ore
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 21 de ore
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 21 de ore
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 21 de ore
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor