ECONOMIE
România a înregistrat în 2017 a doua mare creştere a consumului de energie primară din UE
România a înregistrat în 2017 a doua mare creştere a consumului de energie primară din Uniunea Europeană, de 5,8%, la 32,4 milioane tone de echivalent petrol (Mtoe), cea mai mare creştere având loc în Malta, de 12,9%. La nivelul Uniunii Europene, consumul de energie a continuat să crească pentru a treilea an consecutiv, mărind decalajul faţă de ţinta de eficienţă energetică stabilită pentru 2020, transmite News.ro.
Consumul primar de energie din Uniunea Europeană a atins 1.561 de milioane de tone de echivalent petrol, iar consumul final de energie 1.222 Mtoe, arată datele publicate joi de biroul european de Statistică Eurostat.
Comparativ cu anul 2016, ambele nivele au urcat cu aproximativ 1%.
Uniunea Europeană şi-a asumat obiectivul obligatoriu de a reduce consumul de energie cu 20% până în 2020.
Consumul de energie primară ar trebui să nu depăşească 1.483 de Mtoe, iar cel de energie finală 1.086 Mtoe în 2020.
Directiva revizuită referitoare la eficienţa energetică prevede o nouă ţintă pentru eficienţa energetică în 2030: un consum de energie primară de maximum 1.273 mtoe şi un consum de energie finală de maximum 956 Mtoe (obiectiv echivalent cu o reducere de 32,5%).
În 2017, consumul de energie primară a fost cu 5,3% peste ţinta de eficienţă aferentă anului 2020.
Începând din 1990, primul an pentru care sunt disponibile date, consumul a scăzut cu 0,4%. Pe parcursul anilor însă, consumul de energie primară a consemnat fluctuaţii mari. A atins un nivel maxim în 2006 (1.729 Mtoe, reprezentând o diferenţă de 16,6% faţă de ţinta pentru 2020), în timp ce nivelul minim a fost atins în 2014 (1.511 Mtoe), reprezentând o diferenţă de 1,9% faţă de ţinta pentru 2020).
În ultimii trei ani, consumul a crescut din nou, la 1.537 Mtoe în 2015, 1.547 Mtoes în 2016 şi 1.561 Mtoe în 2017.
În 2017, consumul final de energie din UE a fost cu 3,3% peste ţinta de eficienţă pentru 2020. Consumul a atins un vârf în 2006 (1.195 Mtoes) şi a scăzut cu 0,6% în perioada 2006-2017 (1.122 Mtoe). Cel mai scăzut nivel a fost atins în 2014 (1.065 Mtoe, cu 1,9% sub ţinta din 2020). În ultimii trei ani, acest consum a crescut din nou, la 1.088 Mtoe în 2015, 1.110 Mtoe în 2016 şi 1.122 Mtoeîn 2017.
În 2017, consumul de energie primară a scăzut cel mai mult în Estonia şi a crescut cel mai mult în Malta. În total, au avut loc scăderi ale consumului de energie primară în opt state membre, cel mai mult în Estonia, Marea Britanie şi Irlanda.
Cele mai mari creşteri ale consumului de energie primară au fost înregistrate în Malta, România şi Spania.
În 2017, consumul final de energie a scăzut cel mai mult în Belgia şi a crescut cel mai mult în Slovacia. Consumul final de energie a scăzut faţă de 2016 în doar patru state, respectiv în Belgia, Marea Britanie, Italia şi Slovenia.
Cele mai mari creşteri au avut loc în Slovacia, Malta şi Polonia, România fiind pe locul şapte, cu un avans al consumului de 4,4%.
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum o zi
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum o zi
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum o zi
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum o zi
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
-
ECONOMIEacum o zi
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței