ECONOMIE
Peste 275 de companii financiare transferă active din Marea Britanie
Peste 275 de companii financiare transferă active şi fonduri cumulate de 1.200 de miliarde de dolari, precum şi mii de angajaţi din Marea Britanie în Uniunea Europeană, în perspectiva Brexitului, la costuri de până la 4 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat luni de o firmă de cercetare, transmite Reuters, potrivit News.ro.
Parlamentarii britanici urmează să voteze marţi dacă aprobă sau nu acordul convenit de premierul Theresa May cu UE pentru Brexit, dar, la mai puţin de trei săptămâni înainte de termenul de retragere, nu este clar dacă acordul va fi aprobat, dacă plecarea va fi amânată sau dacă va avea loc fără acest tratat.
Raportul realizat de firma New Financial, una dintre cele mai detaliate analize referitoare la impactul Brexitului asupra serviciilor financiare, arată că numai Dublinul a atras 100 de transferuri, Luxemburgul 60, Parisul 41, Frankfurtul 40 şi Amsterdamul 32.
New Financial a explicat că jumătate din firmele de administrare de active afectate, cum ar fi Goldman Sachs Investment Management, Morgan Stanley Investment Management şi Vanguard, au optat pentru Dublin, oraş urmat de Luxemburg, care a atras firme ca Schroders, JP Morgan Wealth Management şi Aviva Investors.
Aproape 90% din totalul firmelor care se mută la Frankfurt sunt bănci, iar două treimi dintre cele care se transferă la Amsterdam sunt platforme de tranzacţionare sau firme de brokeraj. Parisul creează o nişă pentru operaţiunile pe pieţe şi tranzacţii ale băncilor şi atrage o gamă largă de firme.
New Financial a identificat 5.000 de angajaţi transferaţi sau angajaţi local, cifră aşteptată să crească în următorii ani.
O măsură mai bună de evaluare a impactului Brexitului este mărimea activelor şi fondurilor transferate, potrivit raportului.
Zece bănci şi bănci de investiţii mari transferă cumulat active de 800 de miliarde de lire sterline din Marea Britanie, respectiv 10% din activele bancare din ţară. Un număr mic de asigurători au mutat în total active în valoare de 35 de miliarde de lire, iar un număr de firme de administrare a activelor au transferat în total fonduri de 65 de miliarde de lire.
Transferurile companiilor din Marea Britanie în UE au costat companiile 3-4 miliarde de dolari, iar aceste costuri vor fi transferate clienţilor şi acţionarilor, arată raportul.
Aceste transferuri şi acordurile convenite între autorităţile de reglementare din Marea Britanie şi UE înseamnă că industria financiară este bine pregătită pentru indiferent ce va aduce Brexitul, consideră New Financial, potrivit căreia Londra va rămâne cel mai important centru financiar în viitorul previzibil, chiar dacă alte oraşe europene îi vor eroda în timp dominaţia.
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum o zi
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum o zi
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum o zi
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
-
ECONOMIEacum o zi
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum o zi
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA