ECONOMIE
Barometrul industriei din România, în luna februarie
În luna februarie, situaţia din industria românească a fost destul de confuză pentru că, pe de o parte, au crescut cererea şi volumul producţiei, iar, pe de altă parte, au scăzut comenzile pentru export, în timp ce managerii şi-au pierdut din optimism, potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP şi SNSPA şi publicat marţi și citate de News.ro.
În fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50.
Volumul producţiei a ieşit din contracţie şi a urcat la un indice de 55 de puncte faţă de 45 în ianuarie, iar nivelul revenirii e similar cu cel înregistrat de regulă în luna februarie în ultimii 5 ani, potrivit specialiştilor.
”În consecinţă, indicele nu prezice un start mai bun în 2019, faţă de startul din anii trecuţi. Stocurile au căzut şi mai mult faţă de luna trecută, ajungând la 41 de puncte în februarie, comparativ cu 45 în ianuarie. Ultima dată când stocurile au înregistrat un nivel atât de coborât a fost în octombrie 2017”, se arată în comunicat.
Comenzile neexecutate au rămas în contracţie la 41 de puncte, sub media anuală de 48 de puncte din 2018. Nivelul redus arată scăderea severă a activităţii din ultimele luni şi sugerează că cererea curentă e limitată la producţia existentă, potrivit specialiştilor.
Totodată, comenzile noi au crescut de la 43 în ianuarie la 56 în februarie, iar creşterea este mai mare decât media anuală a cererii în 2018 şi ceva mai ridicată decât volumul cererii din februarie anul trecut. Însă, în domeniul cererii, vârful este mai puţin important decât continuitatea, potrivit specialiştilor.
Comenzile pentru export au scăzut în mod neaşteptat
”Comenzile pentru export au scăzut în mod neaşteptat de la 59 în ianuarie la 54 în februarie. Scăderea este oarecum atipică în comparaţie cu anii trecuţi şi cu reapariţia cererii interne. Ar putea semnaliza slăbirea în continuare a cererii în zona euro, ceea ce ar fi destul de îngrijorător pentru exportatorii din România. Importurile de materii prime au crescut de la 49 la 52, pe fondul accelerării activităţii productive. Dar creşterea timidă semnalează nesiguranţă privind comenzile viitoare”, se arată în comunicat.
Numărul angajaţilor continuă să oscileze uşor în jurul punctului de 50 care separă contracţia de expansiune. În februarie, firmele au mărit puţin numărul angajaţilor de la 48 la 50 pentru a face faţă cererii, dar suplimentarea timidă arată că firmele nu se aşteaptă la creşteri de activitate mult peste capacităţile existente.
În plus, comparativ cu ianuarie, în luna februarie, managerii au fost mai puţin convinşi că vor creşte comenzile, producţia, stocurile, comenzile neexecutate, exporturile şi preţurile pe care le încasează. În schimb, se aşteaptă într-o măsură ceva mai mare că vor creşte costurile de producţie şi importurile.
”Indicele sintetic care măsoară încrederea managerilor a scăzut de la 70 în ianuarie la 68 în februarie. În ansamblu, vedem o repornire parţială a activităţii în industrie, cu evoluţii contradictorii, sentimente de incertitudine şi o posibilitate redusă de a anticipa ce se va întâmpla în lunile următoare”, se arată în comunicat.
Totodată, costurile de producţie s-au situat şi în februarie la un nivel ridicat, dar în uşoară coborâre la 72 de puncte, faţă de 75 în ianuarie.
”Reducerea de costuri ar putea fi explicate prin cheltuielile mai mici cu energia datorită vremii mai bune şi prin măsuri adaptative de raţionalizare a consumului. Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au scăzut de la 62 în ianuarie la 58 în februarie. Probabil că preţurile mai mari din lunile precedente erau bazate pe negocieri anterioare, în timp ce preţurile recente reflectă într-o măsură mai mare slăbirea cererii din ultimele luni”, se arată în comunicat.
Barometrul Industriei este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eşantion de peste 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 2 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 2 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 2 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor