ECONOMIE
79% din business-ul românesc este produs de 4% din companii
La începutul anului 2018, 4% din companiile românești concentrează 79% din business și produc o cifră de afaceri de 237 miliarde de euro, în creștere cu 14% față de anul precedent, informează Mediafax.
În aceeași perioadă, numărul companiilor de impact în distress (restructurabile și insolvabile) a ajuns la 51%, depășind numărul companiilor finanțabile (sănătoase). Deși numărul companiilor de impact crește comparativ cu anul precedent, procentul de 4% al acestora în piață rămâne neschimbat, iar valoarea lor ca pondere în economie crește exponențial, informează un comunicat transmis joi de CITR Group.
Dacă până în 2017 numărul companiilor finanțabile și cel al companiilor în dificultate era relativ egal, în ianuarie 2018 balanța s-a inversat în defavoarea companiilor sănătoase, al căror număr a scăzut. 20% dintre companiile nou intrate în categoria de impact generează 5% cifră de afaceri și își bazează creșterea pe datorii suplimentare, având 74% grad de îndatorare, procent care depășește media de 60% a categoriei. În prezent, 49% dintre companii sunt considerate finanțabile, 30% restructurabile, iar 21% insolvabile. 2017 a fost un an al consolidării și stabilizării companiilor finanțabile conform indicatorilor pe valori mediane, cu menținerea gradului de îndatorare, a rentabilității activului total și a rezultatului net, și în care productivitatea angajaților și rentabilitatea activului imobilizat a crescut ușor, iar durata de încasare a creanțelor a scăzut.
În urma analizei realizate de CITR Group, a reieșit faptul că gradul de îndatorare median își păstrează trendul de creștere, activele imobilizate au un randament de utilizare mai slab, iar managementul capitalului de lucru, exprimat prin încasarea creanțelor și mișcarea stocurilor, se înrăutățește ușor.
Numărul companiilor care se îndatorează peste 70% crește la 43%, majoritatea având un grad de îndatorare sub 70%, în timp ce o treime din companiile de impact se situează în intervalul de profitabilitate de 0-5% și un grad de îndatorare sub 70%.
În ceea ce privește economia românească, rezultatele studiului arată o situare a acestora în intervalele de profitabilitate 0%-20% și un grad de îndatorare de până în 50%, cu o durată de recuperare a creanțelor de 70 de zile.
Mai mult de jumătate din cele aproape patru milioane de salariați din România sunt angajați în companii de impact.
Analizând companiile de impact pe sectoare de activitate, se remarcă faptul că discrepanța între primele două sectoare de impact din economie, din punct de vedere al cifrei de afaceri, se comprimă față de anul precedent. Comerțul, cu 38% din cifra de afaceri pe sectoare de activitate domină și în prezent, din punct de vedere al profitul livrat în economie, ponderea business-ului în piață, și se află pe locul doi din punct de vedere al numărului de angajați, după industria prelucrătoare, care o urmează în topuri, cu 31% cifră de afaceri.
Din punct de vedere al profitabilității mediane (net profit %), cele mai profitabile sectoare la începutul anului 2018 au fost sănătate (circa 10%), agricultură (9%) și activități hoteliere (8%). Industria IT a generat o profitabilitate mediană de circa 5%, în vreme ce industria prelucrătoare, care contribuie major în vânzări, are o profitabilitate mediană de circa 3%.
La începutul anului trecut, în România își desfășurau activitatea 29.000 de companii cu active peste un milion de euro.
La începutul lui 2018, companiile restructurabile performau relativ similar, cu o ușoară înrăutățire pe valori mediane prin prisma profitabilității și a productivității angajaților. Se remarcă o îmbunatățire ușoară a managementului de capital circulant printr-o colectare mai rapidă a creanțelor și o rotație mai rapidă a stocurilor, în timp ce gradul de îndatorare, rentabilizarea activului total și imobilizat se mențin în aceiași indicatori.
Din punct de vedere al modului în care au performat pe valori mediane, situația companiilor insolvabile s-a înrăutățit atât ca grad de îndatorare, profitabilitate, încasarea creanțelor cât și ca management de capital de lucru.
Analizând distribuția geografică a companiilor restructurabile și insolvabile, calculată ca pondere a cifrei de afaceri a acestora din total cifră de afaceri a companiilor de impact, în 2018 se observă o reducere a numărului de județe în care ponderea cifrei de afaceri a firmelor cu probleme depășea 50% – ajungând la 6, numărul de județe cu ponderi între 30%-50% a rămas același, în timp ce numărul de județe cu ponderi mai mici de 30% (gri deschis) a crescut.
Județele al căror procent de companii vulnerabile depășește 50% din cifra de afaceri sunt recunoscute, în general, pentru activitatea de business scăzută și greoaie, cu excepția județului Galați. Printre acestea se regăsesc: Bihor, Dolj, Caraș Severin, Buzău, Tulcea.
Specialiștii se așteaptă ca în 2019 numărul companiilor în dificultate să crească, pe fondul unei decelerări puternice a creșterii economice înregistrate în anii precedenți.
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 2 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 2 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 2 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor