ECONOMIE
Numărul locurilor de muncă vacante în primul trimestru
Numărul locurilor de muncă vacante a fost în primul trimestru de 58.200, în scădere cu 600 de locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, iar comparativ cu acelaşi trimestru din 2018, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 200, informează INS, potrivit Mediafax.
În trimestrul I 2019, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,18%, în scădere cu 0,02 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.
În trimestrul I 2019, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,79%), în administraţia publică (2,56%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,06%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (15,3 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,29%.
Sectorul bugetar a însumat peste 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante.
Astfel, 7,1 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 7,0 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 1,7 mii locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).
Prin comparaţie cu trimestrul precedent cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,19 puncte procentuale), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,17 puncte procentuale), respectiv în construcţii (+0,15 puncte procentuale). Aceste din urmă activităţi au cunoscut şi cele mai semnificative creşteri ale numărului locurilor de muncă vacante (+0,5 mii locuri vacante), urmate de cele din industria prelucrătoare (+0,4 mii locuri vacante).
La polul opus, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (-0,56 puncte procentuale), în informaţii şi comunicaţii (-0,43 puncte procentuale) şi în intermedieri financiare şi asigurări (-0,42 puncte procentuale).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai relevante scăderi în învăţământ (-0,9 mii locuri vacante), în informaţii şi comunicaţii, respectiv în administraţia publică (-0,8 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
În învăţământ (-1,0 mii locuri vacante) şi intermedieri financiare şi asigurări (-0,8 mii locuri vacante) s-au observat cele mai importante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante.
În trimestrul I 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupațiile de funcționari administrativi – grupa majoră 4 (1,45%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,37%).
Această din urmă grupă majoră de ocupații a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului locurilor de muncă vacante (14,8 mii locuri vacante).
Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,61%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,70%, respectiv 2,4 mii locuri vacante).
Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,17 puncte procentuale), urmate de cele de funcționari administrativi – grupa majoră 4 (+0,08 puncte procentuale).
De asemenea, ocupațiile aferente funcționarilor administrativi – grupa majoră 4 şi cele de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (+0,3 mii locuri vacante pentru fiecare în parte) au cunoscut cele mai semnificative creşteri ale numărul locurilor de muncă vacante.
La polul opus, cu cele mai semnificative scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au situat ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,12 puncte procentuale, respectiv -1,3 mii locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au înregistrat creşteri în majoritatea ocupațiilor, cu excepţia celor de specialişti în diverse domenii de activitate -grupa majoră 2 (-0,20 puncte procentuale, respectiv -1,8 mii locuri vacante) şi de muncitori calificați şi asimilați – grupa majoră 7 (-0,01 puncte procentuale, respectiv -0,1 mii locuri vacante). Astfel, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în rândul lucrătorilor calificați în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,22 puncte procentuale) şi de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (+0,10 puncte procentuale), această din urmă grupă majoră a cunoscut şi cea mai mare creştere a numărul locurilor de muncă vacante (+0,7 mii locuri vacante). Ușoare creşteri s-au mai evidenţiat şi în rândul ocupațiilor de lucrători în domeniul serviciilor -grupa majoră 5 (+0,4 mii locuri vacante), respectiv de funcționari administrativi – grupa majoră 4 (+0,3 mii locuri vacante).
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 2 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 2 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 2 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor