ECONOMIE
BNR modifică Regulamentul privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
Băncile vor trebui să obțină, în relația cu o persoană fizică, să obțină informații privind datele acestuia, fondurile, precum și despre potențialii beneficiari, arată proiectul Regulamentului privind prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, pus în dezbatere de BNR, potrivit Mediafax.
Banca va trebui să colecteze numele prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul, data și locul nașterii, codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar, adresa la care locuiește clientul, cetățenia, ocupația și, după caz, numele angajatorului ori natura activității proprii, numărul de telefon, fax, adresa de poștă electronică, dacă există, scopul și natura relației de afaceri, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relației de afaceri, informații referitoare la beneficiarul real, dacă este diferit de client, respectiv numele și prenumele, data nașterii, seria și numărul actului de identitate și informații din care să rezulte factorii de risc specifici acestuia, încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.
(2) La efectuarea tranzacțiilor ocazionale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. …, instituțiile obțin informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – e), lit. j) și cele de la lit. k).
În situația în care un client persoană fizică este reprezentat în relația cu instituția de o altă persoană, care acționează ca reprezentant legal, împuternicit, curator, tutore sau în orice altă calitate, instituția trebuie să obțină și să verifice și informațiile și documentele corespunzătoare cu privire la identitatea reprezentantului, precum și, după caz, cele referitoare la natura și limitele împuternicirii.
În relația cu o persoană juridică, banca trebuie să colecteze cel puțin informații privind: a) denumirea; b) forma juridică; c) codul de identificare fiscală și/sau numărul de înregistrare de la registrul comerțului sau informația echivalentă pentru persoanele juridice străine; d) sediul social și, dacă este cazul, sediul unde se situează centrul de conducere și de gestiune a activității statutare; e) numărul de telefon, fax, adresa de poștă electronică, după caz; f) tipul și natura activității desfășurate; g) identitatea persoanelor care sunt împuternicite să reprezinte clientul în relație cu instituția sau, în absența unor astfel de persoane, identitatea persoanelor investite cu competența de a conduce și reprezenta clientul, precum și puterile acestora de angajare a entității; h) scopul și natura relației de afaceri; i) informații referitoare la beneficiarul real, respectiv numele și prenumele, data nașterii, seria și numărul actului de identitate și informații din care să rezulte factorii de risc specifici acestuia; j) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.
Instituțiile vor verifica identitatea clienților pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obținut pe cale ilicită sub un nume fals, cum sunt documentele de identitate care includ o fotografie a titularului, emise de o autoritate oficială sau, după caz, documentele emise de registrul comerțului sau o structură echivalentă din care rezultă existența legală a persoanei juridice sau entității fără personalitate juridică ori prin mijloacele de identificare electronică.
Proiectul „Regulamentului privind prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului” propune adaptarea prevederilor din Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind cunoașterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului la cerințele din noua directivă în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului – Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.
Proiectul de regulament vizează, în linie cu competențele Băncii Naționale a României atribuite potrivit proiectului de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reglementarea cerințelor referitoare la realizarea și actualizarea de către instituțiile supravegheate de banca centrală a evaluării de risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului și a metodologiei aferente, politica instituțională pentru administrarea și diminuarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului, normele de cunoaștere a clientelei, specificitățile sectoriale referitoare la măsurile de cunoaștere a clientelei, regimul terțelor părți utilizate pentru identificarea clientelei, cadrul de administrare și personal, măsuri de control și supraveghere.
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 2 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 2 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 2 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor