ECONOMIE
Studiu: Energia regenerabilă accelerează către o eră fără subvenții
România ar putea redeveni unul dintre marii investitori în energie regenerabilă, odată cu creșterea competitivității noilor echipamente, ca urmare a scăderii rapide a costurilor de producție și instalare la nivel global, potrivit raportului EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), citat de Mediafax.
Sectorul energiei regenerabile intră într-o nouă fază de dezvoltare la nivel global, caracterizată prin lipsa subvențiilor. Având în vedere faptul că energia regenerabilă devine un sector din ce în ce mai nesubvenționat, în care proiectele concurează pe piață în funcție de avantajele economice și ecologice, cea mai recentă ediție a RECAI analizează două caracteristici conexe ale acestui nou peisaj: modul în care proiectele se adaptează la noul context marcat de prețurile de vânzare a energiei și la dezechilibrele pieței (riscul comercial), precum și rolul tot mai important al cumpărătorilor de energie în subscrierea proiectelor de energie verde.
Achizițiile de energie verde au luat amploare anul trecut, mai multe companii intrând pe piață pentru prima dată. În plus, contractele de achiziție directă de energie au susținut anul trecut generarea a 13,4 GW de energie verde, mai mult decât dublu față de nivelul de 6,1 GW înregistrat în 2017.
De asemenea, raportul indică faptul că noi companii și noi țări se adaptează la un mediu al energiei regenerabile fără subvenții. Pentru multe companii, motivația de a încheia contracte de achiziție directă de energie (power purchase agreement – PPA) este strict economică, urmărind contracte pe zece ani sau mai mult și acoperirea pe termen lung a riscurilor generate de volatilitatea prețului energiei electrice. Alte companii aleg să achiziționeze energie regenerabilă din motive care țin de reputație sau pentru a-și reduce expunerea la emisiile de carbon.
Indicele subliniază că în mai multe țări, precum Japonia și Indonezia, încheierea de PPA-uri cu dezvoltatorii este dificilă din cauza obstacolelor legislative. Cu toate acestea, tot mai multe țări realizează că investițiile în infrastructura energetică nu trebuie să provină de la contribuabili. În țări precum Taiwan, PPA-urile corporative sunt posibile acum, în timp ce pe alte piețe (precum Franța, Spania și Australia), modificarea condițiilor a generat o explozie a volumelor contractelor de achiziție directă de energie.
China continentală și SUA rămân pe primele două locuri în clasamentul celor mai atractive 40 de pieţe din lume pentru investiţii în energie regenerabilă. Cu toate acestea, piața energiei regenerabile din China trece printr-o tranziție, în contextul în care guvernul căută să țină în frâu costul subvențiilor. Totuși, având în vedere preocupările legate de poluare, scăderea costurilor tehnologiilor și interesul actorilor internaționali, este de așteptat ca dezvoltarea celei mai mari piețe de energie verde din lume să continue. De asemenea, Franța urcă două poziții, pe locul al treilea, datorită atenției speciale acordate capacităților eoliene plutitoare offshore și dublării țintelor sale anuale pentru extinderea capacităților eoliene la țărm. Alte urcări notabile în clasament le-au avut Coreea de Sud (poziția a 27-a, cu o urcare de 7 locuri) și Vietnam (poziția a 26-a, cu o urcare de 17 locuri), generate de planurile celor două state de a construi noi proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate de 4 GW și, respectiv, 475 MW. Norvegia (locul 36, cu o creștere de nouă poziții) și Finlanda (locul 39, cu o creștere de trei poziții) revin în top în urma unor noi investiții planificate, sprijinite de PPA-uri, într-un mediu aproape lipsit de subvenții
Printre țările cu evoluții în scădere se numără Mexic (locul al 19-lea, o coborâre de șase poziții) și Taiwan (locul al 33-lea, o coborâre de șase poziții), care au fost afectate de incertitudini politice majore.
O tendință puternică de creștere în sectorul energiei regenerabile s-a înregistrat recent pe segmentul capacităților eoliene offshore, care se bucură de un mare succes în Europa și care se extinde tot mai mult în alte țări. În timp ce în Europa acest segment va continua să crească semnificativ în următorul deceniu, printre piețele emergente pentru capacitățile eoliene offshore se vor mai număra Statele Unite, China continentală, Japonia, Taiwan și Coreea de Sud.
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 2 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 2 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 2 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor