ECONOMIE
74% din consumatorii din Europa Centrală și de Est indică mobilul ca metoda alternativă de plată
74% din consumatorii din Europa Centrală și de Est (CEE) au indicat telefonul mobil ca metoda alternativă preferată de plată, arată un nou studiu Mastercard cu privire la folosirea serviciilor digitale în rândul populației, potrivit Mediafax.
Studiul, realizat în 13 țări din CEE, printre care România, Austria, Croația, Polonia sau Ungaria, relevă că utilizarea smartphone-ului a atins un nivel de peste 90%, lăsând în urmă folosirea tabletei sau a laptopului. E-mail-ul, internetul și social media sunt, de asemenea, în creștere cu 17% față de anul 2016.
În ultimii trei ani, românii au adoptat constant un stil de viață digital, folosind tot mai multe unelte și funcționalități. În prezent, aproximativ 90% din populație folosește un smartphone, în creștere cu 6% față de anul 2016. Românii respondenți consideră, însă, că serviciile digitale disponibile pe piață nu sunt suficiente, în special în domenii precum educație, sănătate și transport public, unde se resimte cea mai mare nevoie de inovație digitală.
Plata de pe telefonul mobil și metodele de autentificare aferente sunt folosite din ce în ce mai des de către populația din România, aproape 80% din persoanele chestionate care folosesc acest tip de plată declarând că procesul de achiziție și confirmare a plății pe mobil este cea mai bună alternativă digitală. Codul transmis prin SMS pentru autorizarea tranzacțiilor realizate online este metoda preferată și cel mai des folosită pentru autentificare: de către 51% din utilizatorii români.
În același timp, autentificarea biometrică se află pe un trend ascendent în preferințele consumatorilor români, 44% dintre cei intervievați declarând că dacă ar putea să aleagă la momentul plății, ar opta pentru o metodă de autentificare biometrică. 24% din români folosesc deja autentificarea biometrică sub o formă sau alta, comparativ cu 2016, când procentul era de doar 5%.
81% dintre respondenți consideră că amprenta digitală este o metodă de plată sigură. Autentificarea de tip biometric este îmbrățișată de persoane din toate categoriile de vârstă, însă tinerii sunt cei mai deschiși la această variantă. “Aș alege o metodă de autentificare ce îmi oferă cel mai mare nivel de siguranță pentru contul meu”, au declarat majoritatea respondenților.
În ceea ce privește conștientizarea asupra securității online, românii preferă ca parola lor să fie unică (52%) și ușor de ținut minte (41%). Peste jumătate dintre consumatori își memorează parola, în timp ce unul din patru respondenți o notează pe hârtie sau o salvează în telefon, deși aceste metode de memorare a parolei îi pot expune potențialelor fraude. Autentificarea biometrică vine în preîntâmpinarea acestor probleme, eliminând necesitatea memorării unor parole.
Încrederea consumatorilor în Inteligența Artificială (AI) este în continuă creștere: 25% din respondenți au testat în trecut metode tehnologice bazate pe Inteligență Artificială, în timp ce 63% ar încerca unelte digitale similare în viitor. Cel mai mare procent de utilizare se înregistrează în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani.
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 3 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 3 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 3 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor