ECONOMIE
România s-a menţinut pe locul 49 în clasamentul mondial al competitivităţii
România s-a menţinut în acest an pe locul 49 în clasamentul mondial al competitivităţii, din 63 de economii analizate, poziţie dată de scăderea substanţială înregistrată la factorul „Performanţa economică”, o firavă creştere la „Eficienţa mediului de afaceri” şi la „Infrastructură”, transmite Mediafax.
România a mai stagnat la factorul „Eficienţa guvernului”, potrivit Anuarului Competitivităţii Mondiale, realizat de CIT-IRECSON, partenerul pentru România al IMD (Institute for Management Development) World Competitiveness Center din Elveţia.
La „Performanţa economică” pierdem 15 locuri, ajungând de pe locul 34 în 2018, pe locul 49 în 2019, înregistrăm o creştere modestă la „Eficienţa mediului de afaceri” (unde urcăm 1 loc, ajungând de pe locul 52 în 2018, pe locul 51 în 2019 şi „Infrastructură” (unde urcăm 1 loc, ajungând de pe locul 49 în 2018, pe locul 48 în 2019) şi o stagnare la „Eficienţa guvernului” (locul 51).
”Avantajele competitive obţinute în 2018 la „Performanţa economică” prin care am crescut 15 locuri, s-au dovedit a fi foarte fragile, pierzându-le în 2019, ceea ce arată o lipsă de sustenabilitate a acestei performanţe”, se arată în studiu.
Printre punctele slabe ale competitivităţii economiei româneşti, se numără scăderea balanţei contului curent, investiţiile româneşti în străinătate, inflaţia, veniturile obţinute din turism, rezilienţa slabă a economiei, investiţiile străine directe, riscul instabilităţii politice, slaba adaptabilitate a politicilor la nevoile economiei, lipsa de transparenţă a politicilor guvernamentale, lipsa de atractivitate a facilităţilor pentru investiţii, slaba susţinere a afacerilor prin servicii financiar-bancare, lipsa forţei de muncă calificată, disponibilitatea redusă a managerilor competenți, exodul de inteligenţă, lipsa răspândirii uceniciei, responsabilitatea socială scăzută a mediului de afaceri.
Acestora li se adaugă lipsa de planificare şi finanţare a întreţinerii şi dezvoltării infrastructurii în general, o distribuţie ineficientă a infrastructurii de bază, nivelul scăzut al cheltuielilor de sănătate (% din PIB), necorelarea infrastructurii sănătăţii cu nevoile populaţiei, nivelul scăzut al cheltuielilor de cercetare (% din PIB), slaba susţinere a dezvoltării tehnologice prin parteneriate public – privat, slaba dezvoltare a transferului tehnologic între mediul de cercetare şi mediul de afaceri, capacitatea inovativă scăzută a firmelor, nivelul scăzut al cheltuielilor de educaţie (% din PIB), slaba corelare a educaţiei, inclusiv cea universitară, cu nevoile unei economii competitive.
La nivel regional, economiile din Europa de Est se împart în cele care urmează un pattern asemănător celor din vestul Europei (Cehia, Estonia şi Polonia care pierd 4 locuri fiecare), şi unele care reuşesc să-şi păstreze poziţia din 2018 precum Letonia (locul 40), Ungaria (locul 47), Bulgaria (locul 48) şi România (locul 49). Excepţie face Lituania care urcă 3 locuri faţă de 2018, ocupând locul 29.
La nivel mondial, primul loc este ocupat de Singapore,care revine în poziţia de lider după 10 ani, devansând Hong Kong şi SUA, prin creşterea eficienței mediului de afaceri pe fondul îmbunătăţirii performanței economice şi a infrastructurii.
Hong Kong păstrează locul al doilea în topul competitivităţii mondiale excelând la eficienţa guvernului coroborată cu eficienţa mediului de afaceri, în timp ce SUA pierde poziţia de lider de anul trecut din cauza unei eficiențe mai scăzute a guvernului şi a mediului de afaceri faţă de primele două clasate.
Elveţia urcă 1 loc faţă de 2018, îmbunătățindu-şi performanţa economică având o infrastructură performantă şi menținând o eficienţă ridicată a guvernului. Emiratele Arabe Unite intră în topul primelor 5 economii cele mai competitive, performând la eficienţa mediului de afaceri şi eficienţa guvernului, în timp ce Olanda trece pe locul 6 pierzând 2 locuri faţă de 2018 din cauza scăderii performanței economice.
Clasamentul celor 10 ţări conducătoare în ierarhia mondială a competitivităţii este completat de Irlanda, Danemarca, Suedia şi Qatar.
Majoritatea economiilor din Europa de Vest au înregistrat o descreștere a competitivităţii faţă de 2018. Din acest grup fac parte Germania (locul 17, scade 2 locuri faţă de 2018), Austria (locul 19, scade 1 loc faţă de 2018), Marea Britanie (locul 23, scade 3 locuri faţă de 2018), Belgia (locul 27, scade 1 loc faţă de 2018), Franţa (locul 31, scade 3 locuri faţă de 2018), Portugalia (locul 39, scade 6 locuri faţă de 2018) şi Italia (locul 44, scade 2 locuri faţă de 2018).
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 3 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 3 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 3 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor