Rețele sociale

ECONOMIE

ANAF a actualizat modelul și conținutul formularului 112

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, președintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate și al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”, care are în vedere, între altele,  actualizarea modelului și conținutul formularului 112 în contextul unor prevederi legislative aprobate în ultima perioadă.

Inițiatorii menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost aduse unele modificări regimului fiscal aplicabil veniturilor din salarii și asimilate salariilor. Astfel, potrivit art.XXXVII din OUG nr.168/2022, prin derogare de la prevederile art.78, art. 139 alin. (1), art.140, art.157 alin.(1) și ale art.2204 alin.(1) din Legea nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile; b) venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, astfel cum este definit la art.76 alin. (1)—(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract individual de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei inclusiv.

De asemenea, potrivit alin.(5) al aceluiași articol, pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (56)—(59) și ale art. 168 alin.(61) din Legea nr.227/2015 (prevederile referitoare la contractele individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial pentru care contribuțiile sociale se calculează la plafonul reprezentând un salariu de bază minim brut pe țară), se diminuează cu suma de 200 lei lunar.

Măsura menționată se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2023 inclusiv.

Totodată, începând cu data de 1 ianuarie 2023, se aplică următoarele modificări legislative: ● încetarea aplicabilității măsurii „200 de lei în plus pentru salariul minim”, prevăzută la art.1 din OUG nr.67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea art.59 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală; ● introducerea unor noi condiții de muncă potrivit Legii nr.351/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; ● introducerea unor deduceri la calculul impozitului pe venitul din salarii, potrivit Legii nr.34/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum și OG nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale; ● abrogarea Legii nr.170/2016 privind impozitul specific unor activități, cu modificările și completările ulterioare, potrivit art.VI alin.(1) din OG nr.16/2022.

În contextul prevederilor menționate anterior, inițiatorii proiectului au adaptat corespunzător modelul și conținutul formularului 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” și a instrucțiunilor de completare ale acestuia, începând cu declararea veniturilor aferente lunii ianuarie 2023. Astfel, noul proiect de act normativ cuprinde următoarele modificări:

 introducerea la poz.1.11.2 din Nomenclatorul „Tip asigurat” a tipului de asigurat „Salariat care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă/raport de serviciu, după caz, beneficiar al măsurii «200 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă» prevăzută de OUG nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Tipul de asigurat anterior, respectiv „salariat care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă, beneficiar al măsurii «200 de lei în plus pentru salariul minim» prevăzută de OUG nr.67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea art.59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală” a fost eliminat, întrucât prevederile măsurii „200 de lei în plus pentru salariul minim” au fost aplicabile pentru veniturile realizate în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv;

▪ introducerea la poz.1.11.3 din Nomenclatorul „Tip asigurat” a tipului de asigurat „Salariat care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă, beneficiar al măsurii «200 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă» prevăzută de OUG nr.168/2022, asigurat în sistemele proprii de asigurări sociale și care nu are obligația asigurării în sistemul public de pensii, potrivit legii”;

▪ introducerea la poz.1.11.4 din Nomenclatorul „Tip asigurat” a tipului de asigurat „Salariat care desfășoară activitatea în sectorul agricol și în industria alimentara, beneficiar al măsurii «200 de lei din salariul minim, suma netaxabilă” prevăzută de OUG nr.168/2022, care nu se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. pct. 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”;

▪ eliminarea din Nomenclatorul „Tip asigurat” a poz.9.1 „Persoane fizice care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri), potrivit Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la un beneficiar de lucrări din sectorul agricol și în industria alimentară, care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct.7 din Codul fiscal”;

▪ eliminarea din Nomenclatorul „Tip asigurat pentru alte entități asimilate angajatorului” a val.29 „Persoane fizice care realizează venituri obținute din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil, potrivit Legii nr.170/2016 privind impozitul specific unor activități, cu modificările și completările ulterioare”;

▪ eliminarea din Nomenclatorul „Creanțe fiscale” a poz.16 „Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, cu modificările și completările ulterioare” și 17 „Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri obținute dintr-o asocierea cu o persoană juridică, contribuabil, potrivit Legii nr.170/2016 privind impozitul specific unor activități, cu modificările și completările ulterioare”;

▪ introducerea în Nomenclatorul „Indicativ condiții speciale/deosebite” a trei noi poziții referitoare la condiții de muncă speciale, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Legii nr.351/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

▪ introducerea în „Anexa asigurat”, la secțiunile E.1 „Venituri din salarii obținute la funcția de bază” și E.3 „Date detaliate privind impozitul pe venit și unele contribuții sociale obligatorii”, rândul 4, respectiv rândul 24, a două rânduri distincte referitoare la deducerea personală de bază și suplimentară, acordate în limita venitului impozabil realizat;

▪ introducerea în „Anexa asigurat” a unor rânduri distincte în secțiunile A și B pentru salariații cărora li se aplică prevederile art.XXXVII alin.(1), (3) sau (4) din OUG nr.168/2022, referitoare la: ● suma de 200 lei/lună, netaxabilă, conform art. XXXVII alin.(1), (3) sau (4) din OUG nr.168/2022; ● câștigul brut realizat.

▪ introducerea în secțiunea E.3 a rd.8.4.9. „Contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual (art. 76 alin. 4^1 lit. h) din Codul fiscal”;

▪ eliminarea din secțiunea E.3. a rd.17 Venit scutit conform art. 60 pct.4 din Codul fiscal” și rd.18 „Impozit aferent venit scutit conform art.60 pct.4 din Codul fiscal”;

În  mod corespunzător, prin noul proiect de Ordin au fost modificare instrucțiunile de completare a formularului 112.

Prevederile ordinului comun se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

ECONOMIE

FMI a revizuit în jos, la 1,9%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie, până la 1,9%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 2,1% anul trecut, avansul economiei românești va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, față de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere ușoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, față de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală a prețurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al prețurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 6% în 2024 și una de 4% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce ușor la 5,4% în 2025.

La nivel global, Fondul Monetar Internațional și-a menținut nemodificate estimările privind creșterea economiei mondiale în 2024, la 3,2%, dar și-a redus prognozele pentru 2025, la 3,2%, din cauza unei încetiniri așteptate pentru principalele state emergente.

„Riscurile s-au intensificat și unele sunt mai importante”, a avertizat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, potrivit căruia „tensiunile geopolitice și fragmentarea economiei, ar putea antrena o creștere a prețurilor, în special la energie”.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

La București, în luna septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: Italia, Ungaria și România, cele mai ridicate deficite guvernamentale din UE, în 2023

Radio CECCAR FM

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut de la 3,2% din PIB în 2022 la 3,5% în 2023, cel mai ridicat deficit fiind înregistrat anul trecut în Italia (-7,2%), urmată de Ungaria (-6,7%) și România (-6,5%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În zona euro, deficitul guvernamental a crescut de la 3,5% din PIB în 2022 la 3,6% în 2023.

Anul trecut, toate statele membre ale UE, exceptând Danemarca (3,3%), Cipru (2%), Irlanda (1,5%) și Portugalia (1,2%), au raportat un deficit guvernamental, iar zece state membre ale UE au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

De asemenea, Eurostat a publicat și datele privind datoria guvernamentală. Astfel, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 80,8%, de la un nivel de 82,5% în ultimul trimestru din 2022, în timp ce în zona euro ponderea datoriei guvernamentale în PIB la finele trimestrului patru din 2023 se situa la 87,4%, de la un nivel de 89,5% în ultimul trimestru din 2022.

La finele trimestrului patru din 2023, cel mai scăzut raport datorie-PIB se înregistra în Estonia (20,2%), urmată de Bulgaria (22,9%), Luxemburg (25,5%), Suedia (31,5%), Danemarca (33,6%) și Lituania (37,3%). 13 state membre au înregistrat în 2023 o pondere a datoriei guvernamentale în PIB mai mare de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (163,9%), urmată de Italia (134,8%), Franța (109,9%), Spania (105,1%) și Belgia (103,1%). În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,653 miliarde de lei în 2022 (6,4% din PIB) la 104,850 miliarde de lei (6,5% din PIB) în 2023. Aceasta, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au scăzut de la 40,4% din PIB în 2022 la 40,3% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 34% din PIB la 33,7% din PIB. România înregistra la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,9%, de la 47,9% în 2022.

Continuare

ECONOMIE

Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit și persoane juridice cu activități în sectorul petrol și gaze

Radio CECCAR FM

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituțiilor de credit și al persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, informează Agerpres. Proiectul modifică și completează în acest sens Codul fiscal.

Conform proiectului, instituțiile de credit, persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: * 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv; * 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Potrivit actului normativ, cifra de afaceri cuprinde: venituri din dobânzi, din dividende, din taxe și comisioane, precum și câștigurile sau pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare și a activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare deținute în vederea tranzacționării, din activele financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din contabilitatea de acoperire. De asemenea, cifra de afaceri mai cuprinde diferențele de curs de schimb și alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Acesta se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Proiectul prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

„Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul Romaniei desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, prevede actul normativ adoptat, care stabilește o formulă de calcul pentru acest impozit.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial și se determină ca „diferență între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.

Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfășoară exclusiv activități de distribuție, furnizare, transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați, licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Camera Deputaților este for decizional pentru acest act normativ. Proiectul urmează să fie transmis Președintelui României, pentru promulgare.

Continuare

Trending