Rețele sociale

ECONOMIE

ANAF: Material informativ privind veniturile obținute din activități de înfrumusețare

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, la secțiunea Asistență contribuabili, un material informativ privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute de persoanele fizice din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală. Ghidul se adresează tuturor persoanelor fizice care obțin sau intenționează să obțină venituri din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală, în mod individual sau într-o formă de asociere. Aceste venituri reprezintă venituri impozabile și, potrivit Codului Fiscal, se încadrează în categoria venituri din activități independente.

Ghidul cuprinde informații detaliate privind:

● înregistrarea în Registrul Comerțului și autorizarea funcționării

Persoanele fizice care intenționează să obțină venituri din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală își pot desfășura activitatea în următoarele forme de organizare: a) individual și independent, ca persoane fizice autorizate; b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale; c) ca membri ai unei întreprinderi familiale. Orice activitate economică desfășurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să fie înregistrată și autorizată, în condițiile OUG nr.44/2008. Autorizarea funcționării nu exonerează persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale de obligația de a obține, înainte de începerea activității, autorizațiile, avizele, licențele și altele asemenea, prevăzute în legi speciale, pentru desfășurarea anumitor activități economice.

Persoanele fizice care intenționează să obțină venituri din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală au obligația să solicite oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunalul din județul în care își stabilesc sediul profesional, înregistrarea și autorizarea funcționării, înainte de începerea activității economice, ca persoană fizică autorizată, respectiv ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale. Reprezentantul întreprinderii familiale are obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului și autorizarea funcționării înainte de începerea activității economice.

● obligațiile fiscale declarative și de plată din punct de vedere al impozitului pe venit:

 Depunerea Declarației unice

Ulterior înregistrării în registrul comerțului și autorizării funcționării, persoanele fizice au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formularul 212). În cazul în care încep activitatea în cursul anului fiscal, persoanele fizice vor depune Declarația unică în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. În Declarația unică, contribuabilul va completa în mod corespunzător Capitolul II – Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate, prin intermediul căruia contribuabilii își exercita și opțiunea privind determinarea venitului net anual: ‣ fie pe baza normelor de venit; ‣ fie în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. În situația în care persoana fizică începe activitatea în luna decembrie a anului de impunere, aceasta va depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de impunere.

▪ Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit și calculul impozitului pe venit. Ghidul include detalii privind ajustarea normei anuale de venit,  începerea activității în cursul lunii decembrie, încetarea activității/întreruperea temporară a activității, realizarea unui venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro, termenul de plată a impozitului pe venit, registrul de evidență fiscală (în cazul în care contribuabilul optează pentru determinarea venitului net pe bază de norme de venit, acesta are obligația să completeze Registrul de evidență fiscală, numai în partea referitoare la venituri și nu are obligații privind evidența contabilă).

 Stabilirea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate și calculul impozitului pe venit. Ghidul conține detalii privind declararea venitului net anual estimat și calculul impozitului pe venit, cazul începerii activității în cursul lunii decembrie, situația privind încetarea activității/întreruperea temporară a activității, declararea venitului net anual realizat și stabilirea impozitului anual datorat, termenul de plată a impozitului pe venit, obligații din punct de vedere al evidenței contabile (contribuabilul care a optat pentru determinarea venitului net anual pe baza datelor din contabilitate are obligația să organizeze și să conducă contabilitate, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidența contabilă, și are obligația să completeze Registrul de evidență fiscală. Contribuabilul ale cărui venituri sunt determinate în sistem real și care conduce contabilitate în partidă simplă poate opta pentru conducerea evidenței contabile pe baza regulilor contabilității în partidă dublă, potrivit reglementărilor contabile emise în acest sens).

● obligațiile fiscale declarative și de plată din punct de vedere al contribuțiilor sociale:

 Contribuția de asigurări sociale. Pentru veniturile realizate din activități independente, contribuabilul datorează contribuția de asigurări sociale dacă estimează pentru anul curent venituri din activități independente și venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Documentul conține referiri la baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, cota de calcul al contribuției de asigurări sociale, termenul de plată a contribuției de asigurări sociale, persoane exceptate la plata contribuției (contribuabilul nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile realizate din activitatea independentă dacă: ‣ este asigurat în sisteme proprii de asigurări sociale și nu are obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii; ‣ are calitatea de pensionar), exercitarea opțiunii pentru plata contribuției de asigurări sociale, prevederi speciale privind calculul și declararea contribuției de asigurări sociale.

▪ Contribuția de asigurări sociale de sănătate. Pentru veniturile realizate din activități independente, contribuabilul datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă estimează pentru anul curent venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din asocieri cu persoane juridice, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din investiții și venituri din alte surse a căror valoare este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară și are obligația depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

În Ghid sunt publicate informații privind baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, cota de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, termenul de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate, modalitatea de a opta pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, prevederi speciale privind calculul și declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate.

● Obligații în cazul asocierilor fără personalitate juridică

Persoanele fizice care obțin venituri din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală își pot desfășura activitatea în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică ca membri ai unei întreprinderi familiale. În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, asociații au obligația să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activității, care să cuprindă inclusiv date referitoare la: a) părțile contractante; b) obiectul de activitate și sediul asociației; c) contribuția asociaților în bunuri și drepturi; d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuției fiecăruia; e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice; f) condițiile de încetare a asocierii.

Contribuțiile asociaților conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociație. Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele menționate. În cazul unei asocieri fără personalitate juridică, veniturile și cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat, corespunzător cotei de participare în asociere.

În cazul în care activitatea se desfășoară în cadrul unei întreprinderi familiale, constituite între persoane fizice care realizează venituri din activități de înfrumusețare/întreținere corporală, iar asocierea începe activitatea în cursul anului, aceasta este obligată să depună la organul fiscal competent Declarația privind veniturile estimate pentru  asocierile fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale – formular 223, pentru venitul estimat a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Declarația se completează și se depune de către asociatul desemnat prin contractul de asociere să răspundă de îndeplinirea obligațiilor asocierii față de autoritățile publice.

Fiecare asociat are obligația să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate pentru anul… completată corespunzător, prin intermediul căreia își exercita și opțiunea privind determinarea venitului net anual, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, fie pe baza normelor de venit, fie în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

Întreprinderile familiale constituite între persoane fizice care realizează venituri din activități de înfrumusețare/întreținere corporală, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, au obligația depunerii Declarației anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale – formular 204. Declarația anuală de venit se depune de către asociatul desemnat prin contract să răspundă pentru îndeplinirea obligațiilor asocierii față de autoritățile publice până în ultima zi a lunii februarie a anului următor celui de raportare și cuprinde distribuția venitului net/pierderii aferent asociaților. Determinarea venitului net anual/pierderii nete anuale cuprins/cuprinse în declarația anuală de venit – formular 204 se realizează pe baza informațiilor din Registrul de evidență fiscală. Venitul/Pierderea anual/anuală realizat(ă) în cadrul asocierii se distribuie asociaților proporțional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere. Fiecare asociat are obligația de a depune, în termenul legal, Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate, în care va înscrie venitul net/pierderea care îi revine din activitatea asociației, pe baza copiei declarației anuale de venit – formular 204 transmisă de către asociatul desemnat.

● Taxa pe Valoarea Adăugată.

Se fac referiri la înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA, precum și la declarațiile fiscale care trebuie depuse.

● Obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Persoanele fizice care realizează în mod individual sau în asociere venituri din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală și încasează integral sau parțial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, contravaloarea prestărilor de servicii efectuate direct către populație, au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

● Modalități de îndeplinire a obligațiilor de plată

● Informații privind legislația fiscală și alte materiale informative.

ECONOMIE

FMI a revizuit în jos, la 1,9%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie, până la 1,9%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 2,1% anul trecut, avansul economiei românești va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, față de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere ușoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, față de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală a prețurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al prețurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 6% în 2024 și una de 4% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce ușor la 5,4% în 2025.

La nivel global, Fondul Monetar Internațional și-a menținut nemodificate estimările privind creșterea economiei mondiale în 2024, la 3,2%, dar și-a redus prognozele pentru 2025, la 3,2%, din cauza unei încetiniri așteptate pentru principalele state emergente.

„Riscurile s-au intensificat și unele sunt mai importante”, a avertizat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, potrivit căruia „tensiunile geopolitice și fragmentarea economiei, ar putea antrena o creștere a prețurilor, în special la energie”.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

La București, în luna septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: Italia, Ungaria și România, cele mai ridicate deficite guvernamentale din UE, în 2023

Radio CECCAR FM

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut de la 3,2% din PIB în 2022 la 3,5% în 2023, cel mai ridicat deficit fiind înregistrat anul trecut în Italia (-7,2%), urmată de Ungaria (-6,7%) și România (-6,5%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În zona euro, deficitul guvernamental a crescut de la 3,5% din PIB în 2022 la 3,6% în 2023.

Anul trecut, toate statele membre ale UE, exceptând Danemarca (3,3%), Cipru (2%), Irlanda (1,5%) și Portugalia (1,2%), au raportat un deficit guvernamental, iar zece state membre ale UE au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

De asemenea, Eurostat a publicat și datele privind datoria guvernamentală. Astfel, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 80,8%, de la un nivel de 82,5% în ultimul trimestru din 2022, în timp ce în zona euro ponderea datoriei guvernamentale în PIB la finele trimestrului patru din 2023 se situa la 87,4%, de la un nivel de 89,5% în ultimul trimestru din 2022.

La finele trimestrului patru din 2023, cel mai scăzut raport datorie-PIB se înregistra în Estonia (20,2%), urmată de Bulgaria (22,9%), Luxemburg (25,5%), Suedia (31,5%), Danemarca (33,6%) și Lituania (37,3%). 13 state membre au înregistrat în 2023 o pondere a datoriei guvernamentale în PIB mai mare de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (163,9%), urmată de Italia (134,8%), Franța (109,9%), Spania (105,1%) și Belgia (103,1%). În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,653 miliarde de lei în 2022 (6,4% din PIB) la 104,850 miliarde de lei (6,5% din PIB) în 2023. Aceasta, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au scăzut de la 40,4% din PIB în 2022 la 40,3% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 34% din PIB la 33,7% din PIB. România înregistra la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,9%, de la 47,9% în 2022.

Continuare

ECONOMIE

Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit și persoane juridice cu activități în sectorul petrol și gaze

Radio CECCAR FM

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituțiilor de credit și al persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, informează Agerpres. Proiectul modifică și completează în acest sens Codul fiscal.

Conform proiectului, instituțiile de credit, persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: * 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv; * 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Potrivit actului normativ, cifra de afaceri cuprinde: venituri din dobânzi, din dividende, din taxe și comisioane, precum și câștigurile sau pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare și a activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare deținute în vederea tranzacționării, din activele financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din contabilitatea de acoperire. De asemenea, cifra de afaceri mai cuprinde diferențele de curs de schimb și alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Acesta se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Proiectul prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

„Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul Romaniei desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, prevede actul normativ adoptat, care stabilește o formulă de calcul pentru acest impozit.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial și se determină ca „diferență între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.

Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfășoară exclusiv activități de distribuție, furnizare, transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați, licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Camera Deputaților este for decizional pentru acest act normativ. Proiectul urmează să fie transmis Președintelui României, pentru promulgare.

Continuare

Trending