Rețele sociale

ECONOMIE

Deficit bugetar de peste 17 miliarde de lei la în primele două luni

Radio CECCAR FM

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,07 % din PIB, respectiv 17,04 miliarde de lei, pe fondul compensării facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale cu 1,6 miliarde de lei, al unui volum mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, precum și al majorării volumului de investiții cu 85,5%, a informat Ministerul Finanțelor (MF), citat de Agerpres. La finele lunii februarie a anului trecut, bugetul se închidea pe un deficit de 9,51 miliarde de lei, respectiv 0,72% din PIB.

Potrivit MF, creșterea deficitului bugetar în primele două luni ale acestui an a fost influențată și de încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 73,93 miliarde de lei în primele două luni ale anului curent, cu 8,3% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora fost influențată în principal de dinamica mai însemnată a veniturilor din impozitul pe salarii și venit și a contribuțiilor de asigurări; atât veniturile nefiscale, cât și încasările nete din TVA au înregistrat un avans mai moderat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent perioadei ianuarie-februarie 2022), iar accizele au consemnat un declin, arată MF.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 7,16 miliarde de lei, înregistrând o creștere semnificativă față de nivelul încasat în aceeași lună a anului trecut (42,4%), influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (261,2%), veniturile din impozitul aferent pensiilor și declarației unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (23,0%, respectiv 9,6%).

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,5%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5% ). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 24,10 miliarde lei, în creștere cu 11% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%), și ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022.

Încasările nete din TVA au totalizat 17,45 miliarde lei, în creștere cu 1,9% (an/an). Totodată, restituirile de TVA au fost cu 77,6% mai ridicate față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (+1,82 miliarde lei). Veniturile din accize au însumat 5,32 miliarde lei, consemnând o scădere de 9,1% (an/an). „Această evoluție este explicată de contracția cu 11,9% a încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, respectiv cu 6,1% a încasărilor din accizele pentru produsele energetice – în condițiile reducerii nivelului accizei de la 1 ianuarie 2023. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, precizează MF.

Veniturile nefiscale au însumat 7,04 miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,7% (an/an), susținută în principal de avansul încasărilor din alte venituri din dobânzi. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10 din OUG nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 5,62 miliarde de lei, în creștere cu 17% (an/an).

În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 90,98 miliarde de lei, acestea au crescut în termeni nominali cu 17,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele două luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 5,4% din PIB la 5,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 20,17 miliarde de lei, în creștere cu 7,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 1,3%.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 11,47 miliarde de lei, în creștere cu 23,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 24,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 25% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Potrivit MF, cheltuielile cu dobânzile au fost de 7,27 miliarde de lei în primele două luni ale anului. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,73 miliarde de lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 34,66 miliarde de lei, în creștere cu 9,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile OUG nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei îndemnizații compensatorii.

„Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele două luni ale anului 2023, au fost în sumă de 603,37 milioane lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023”, se arată în comunicat.  Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,46 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (951,16 milioane lei) care reprezintă 27,52% din totalul subvențiilor.

Alte cheltuieli au fost de 1,07 miliarde de lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 6,31 miliarde de lei, cu 26,6% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 8,07 miliarde de lei, în creștere cu 85,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au atins 4,34 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 72,29% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

Bugetul pentru acest an este construit pe o prognoză de PIB nominal de 1.552,1 miliarde de lei, cu o creștere reală de 2,8%, și pe o scădere a deficitului public la 4,4% din PIB, de la 5,7% anul trecut.

ECONOMIE

Ajutor de stat pentru activități de cercetare-dezvoltare și inovare finanțate

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 797 din 4 septembrie 2023 a fost publicat Ordinul nr. 3.284/2023 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru activități de cercetare-dezvoltare și inovare finanțate prin prioritatea 1. „Susținerea și promovarea unui sistem de CDI atractiv și competitiv în RO” a Programului Creștere inteligentă digitalizare și instrumente financiare. Schema cuprinde următoarele categorii de ajutoare: a) ajutoare regionale pentru investiții; b) ajutoare pentru întreprinderile nou-înființate; c) ajutoare pentru proiecte de cercetare și dezvoltare; d) ajutoare pentru proiecte cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență”; e) ajutoare pentru acțiuni de teaming; f) ajutoare pentru investiții în infrastructurile de cercetare; g) ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor; h) ajutoare pentru inovarea de proces și organizațională.

Prin prezenta schemă se oferă sprijin pentru atingerea următoarelor obiective: a) obiectivul principal: cercetare și dezvoltare; b) obiectivele secundare:  inovare; ▪ dezvoltare regională și crearea de locuri de muncă.

Ajutorul se acordă sub formă de grant (asistență financiară nerambursabilă în una sau mai multe tranșe).

Ajutorul de stat se acordă prin decontarea cheltuielilor eligibile conform contractului de finanțare, fără a depăși intensitatea ajutorului de stat aplicabilă. Cererea de rambursare a cheltuielilor eligibile va fi însoțită de documente justificative clare și detaliate. Totalul cheltuielilor eligibile decontate nu poate depăși suma prevăzută în contractul de finanțare.

Beneficiarii ajutoarelor pot fi: a) microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii [pentru art. 14, 22, 25, 25a, 25d, 26, 28 și 29 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu modificările și completările ulterioare]; b) întreprinderile mari (doar în parteneriat cu IMM-uri) [pentru art. 25 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014]. Pentru acestea este obligatoriu să aibă menționată în statut activitatea de cercetare la depunerea proiectului; c) organizațiile de cercetare [pentru art. 25, 25d, 26 și 28 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014].

Organizațiile de cercetare sunt beneficiare de ajutor, în temeiul prezentei scheme, cu respectarea tuturor condițiilor schemei de ajutor, doar în cazul în care într-un an calendaristic activitatea economică nu este pur auxiliară. Se consideră că activitatea este pur auxiliară atunci când activitățile economice consumă exact aceiași factori (de exemplu, materiale, echipamente, forță de muncă și capital fix) ca și activitățile neeconomice, iar capacitatea alocată în fiecare an unor astfel de activități economice nu depășește 20% din capacitatea anuală globală a entității respective. În cazul în care o organizație de cercetare sau o infrastructură de cercetare este utilizată atât pentru activități economice, cât și pentru activități neeconomice, finanțarea publică face obiectul normelor privind ajutoarele de stat numai în măsura în care aceasta acoperă costurile legate de activitățile economice respective.

Pentru a fi eligibili să primească finanțare în temeiul prezentei scheme de ajutor, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cumulativ: a) beneficiarii nu sunt în stare de faliment ori lichidare, nu au afacerile administrate de un judecător-sindic sau activitățile comerciale suspendate, nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau nu sunt într-o situație similară cu cele anterioare, reglementată prin lege; b) beneficiarii și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat (buget de stat, bugete speciale, bugete locale), în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) reprezentantul legal al beneficiarului nu a fost condamnat în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greșeli în materie profesională; d) beneficiarii nu fac obiectul unei decizii de recuperare emise de Comisia Europeană, un furnizor de ajutor sau Consiliul Concurenței, prin care un ajutor de stat/de minimis a fost declarat ilegal și/sau incompatibil cu piața internă sau, în cazul în care solicitantul a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta trebuie să fi fost deja executată și ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; e) beneficiarii au sediul sau o sucursală în România la momentul plății ajutorului; f) fiecare solicitant care depune un proiect în cadrul apelurilor cărora li se aplică prezenta schemă trebuie să furnizeze obligatoriu datele de identificare și situațiile economico-financiare actualizate:  informații generale; date despre bonitatea solicitantului, inclusiv despre resursele umane disponibile pentru implementarea proiectului; ▪ documente originale scanate: certificat unic de înregistrare, certificat fiscal, act de constituire, statut, ultimul bilanț contabil, contul de profit și pierderi; ▪ structura acționariatului (persoane fizice și juridice); ▪ componența organului de conducere/consiliului de administrație; ▪ declarația pe propria răspundere privind respectarea condițiilor de eligibilitate.

Participarea beneficiarilor la proiecte se face individual sau în parteneriat, iar în cazul în care proiectele se depun și se implementează în parteneriat, contractul de finanțare se va încheia cu liderul de parteneriat, având la bază un acord de parteneriat asumat de către toți partenerii din proiect, parte integrantă din contractul de finanțare.

Toate ajutoarele (cu excepția celor aferente art. 22, 25a și 25d din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu modificările și completările ulterioare) pot fi considerate compatibile cu piața internă doar dacă acestea au un efect stimulativ. Potrivit actului normativ, un efect stimulativ apare în cazul în care ajutorul schimbă comportamentul unei întreprinderi, determinând-o să se implice în activități suplimentare, pe care, în absența ajutorului, nu le-ar desfășura sau le-ar desfășura în mod limitat sau diferit. Cu toate acestea, ajutorul nu trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o întreprindere le-ar fi suportat oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice. Se consideră că ajutorul nu reprezintă un stimulent pentru beneficiar în cazul în care activitatea pentru care se acordă finanțare a început deja înainte ca cererea de finanțare a ajutorului să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale. În cazul în care începutul lucrărilor are loc înainte ca cererea de ajutor să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale, proiectul nu va fi eligibil pentru ajutor.

Sunt eligibile pentru a primi ajutor de stat prin această schemă numai proiectele pentru care beneficiarul a depus o cerere de ajutor/finanțare pentru un proiect la autoritatea națională care administrează schema, înainte de începerea lucrărilor la proiectul sau la activitatea respectivă.

Cererea de ajutor/finanțare trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: a) denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia; b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a încheierii acestuia; c) locul de desfășurare a proiectului; d) lista costurilor eligibile ale proiectului; e) tipul de ajutor (grant) și valoarea finanțării publice necesară pentru proiect.

Schema intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial și se aplică până la 31 decembrie 2028. Plata ajutorului către beneficiarii schemei se poate face până la 31 decembrie 2029.

Având în vedere că prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 se aplică până la 31 decembrie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va actualiza prezenta schemă în funcție de regulile aplicabile după data de 31 decembrie 2026. Toate ajutoarele de stat acordate începând cu data de 1 ianuarie 2027 inclusiv în baza acestei scheme trebuie să respecte condițiile stabilite prin prevederile regulamentului specific (UE) aplicabil în momentul respectiv.

Bugetul schemei este de 549.818.162 euro (FEDR + bugetul de stat), echivalent cu 2.711,05 milioane lei.

Numărul maxim estimat de beneficiari în cadrul schemei este 600.

Pentru conversia în lei, în cadrul schemei de ajutor de stat se va utiliza cursul de schimb InforEuro valabil la data acordării ajutorului/efectuării plăților.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune completarea formularului Aviz de verificare

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare publică, un proiect de Ordin pentru completarea Anexei nr. 1.a la OPANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare a situației fiscale personale, proiect prin care se propune, în esență, completarea formularului „Aviz de verificare”.

În Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, ANAF menționează că, în conformitate cu prevederile art. 138 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, înaintea desfășurării verificării situației fiscale personale, organul fiscal central are obligația să înștiințeze, în scris, persoana fizică supusă verificării în legătură cu acțiunea care urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui aviz de verificare. Elementele cuprinse în acesta sunt prevăzute la art. 141 Avizul de verificare din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Până la adoptarea OG nr. 188/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, articolul 141 alin.(1) lit.e) din actul normativ menționat stipula faptul că avizul de verificare prevăzut la art. 138 alin.(5) cuprinde: (…) e) solicitarea de informații și înscrisuri relevante pentru verificare; (…).

După adoptarea OG nr. 188/2022 la 28 decembrie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 141 alin.(1) lit.e) a fost modificat și completat cu mențiunea privind obligativitatea traducerii în limba română a documentelor justificative depuse într-o limbă străină, având următoarea formulare:

e) solicitarea de informații și înscrisuri pentru verificare, cu mențiunea că înscrisurile într-o limbă străină trebuie însoțite de traducerea în limba română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției, potrivit art. 8;

În acest context, în vederea armonizării legislației terțiare, respectiv a prevederilor Anexei 1.a din OPANAF nr. 2.117/2018 cu prevederile legislației primare, respectiv art.141 alin.(1) lit.e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se propune completarea Anexei nr. 1.a Aviz de verificare, înaintea penultimului paragraf, cu un nou paragraf cu urmǎtorul cuprins:

Înscrisurile într-o limbă străină trebuie însoțite de traducerea în limba română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției, potrivit art. 8 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

Noi reglementări în vederea simplificării achizițiilor publice din domeniul IT

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat o Hotărâre de Guvern  prin care simplifică achizițiile publice din domeniul IT și contribuie la debirocratizarea sistemului. Potrivit unui comunicat al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), actul normativ va contribui, totodată, la accelerarea implementării proiectelor din domeniul IT&C. Noul act normativ modifică HG nr. 941/2013 privind organizarea și funcționarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTE).

„Am promis că vom debirocratiza administrația și vom eficientiza procesele de achiziții și acum ne ținem de promisiune. Nu putem gestiona proiectele mari din zona IT&C și nu putem atrage fonduri din bani europeni cu legislație învechită și proceduri neadaptate necesităților actuale. Avem nevoie de flexibilitate și rapiditate în administrația publică pentru a implementa proiecte care să schimbe semnificativ viețile cetățenilor”, a declarat ministrul de resort, Bogdan Ivan.

Principalele modificări cuprinse în noua HG se referă la modificarea componenței CTE, prin introducerea unor instituții noi, cum ar fi Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Directoratul Național de Securitate Cibernetică, pentru o reprezentare eficientă în cadrul Comitetului a instituțiilor/organismelor care dețin competențe în domeniile impactate de exercitarea de către CTE, respectiv de către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), a atribuțiilor stabilite de prevederile legale.

De asemenea, Hotărârea simplifică Studiul de Fezabilitate, prin aprobarea unei noi forme, alta decât cea prevăzută de HG 907/2016. Noua formă ține cont de caracteristicile proiectelor care au exclusiv componente specifice tehnologiei informației și comunicațiilor și pentru care este obligatorie sau necesară întocmirea unui studiu de fezabilitate, pentru a înlesni eforturile pe care le depun instituțiile publice în vederea întocmirii acestor documente și pentru a accelera absorbția fondurilor europene nerambursabile, care constituie surse de finanțare pentru astfel de proiecte.

Nu în ultimul rând, prin Hotărârea adoptată, se modifică pragul valoric de la care este necesară obținerea avizului CTE pentru componenta IT&C a  proiectelor înainte de avizare, în sensul majorării acestuia de la 2.000.000 lei la 5.000.00 lei.

Documentul reglementează și documentațiile supuse obținerii avizului CTE, din perspectiva noilor acte normative aprobate pentru domeniul IT&C (ex. Legea 242/2022, OUG 89/2022, HG 112/2023), care se referă la Platforma de Cloud Guvernamental, interoperabilitate, securitate cibernetică.

„Astfel, prin modificările și completările aduse la HG-ul CTE, MCID și ADR principalele instituții responsabile de transformarea digitală a statului român vor putea avea o imagine mai clară și mai completă asupra proiectelor IT&C care vor fi implementate, scopul final fiind acela de a îmbunătăți serviciile publice electronice oferite cetățenilor, mediului de afaceri și societății civile”, menționează reprezentanții MCID.

Continuare

Trending