Rețele sociale

ECONOMIE

Modificări la Legea privind dialogul social și la Codul Muncii

S-au avut în vedere flexibilizarea și încurajarea negocierilor colective la nivel de sector de activitate

Radio CECCAR FM

Executivul a adus o serie de modificări și completări legislației privind dialogul social – Legea nr. 367/2022 și Codului Muncii –  Legea nr. 53/2003, printr-o OUG care armonizează acest cadru legislativ și care flexibilizează și încurajează negocierile colective la nivel de sector de activitate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), au fost, astfel, reglementate și definite mai clar părțile care inițiază și participă la negocierea colectivă sectorială, la fiecare nivel de negociere, unitate, grup de unități, sectorial și național, atât pentru mediul public, cât și pentru mediul privat.

„Decizia a fost luată pentru a putea fi duse la îndeplinire Recomandările de țară primite din partea Comisiei Europene în perioada 2016-2022, cele ale Organizației Internaționale a Muncii din 2015, 2018, 2022 și dispozițiile prevăzute prin Programul Național de Redresare și Reziliență și pentru a elimina orice alte lacune legislative care pot genera efecte negative la nivel economic pe piața muncii”, precizează MMSS.

Printre modificările și completările aduse Legii nr. 367/2022 de noua ordonanță de urgență se regăsesc:

 introducerea, în cadrul denumirii generice de organizație sindicală, a uniunii sindicale teritoriale, alături de sindicat, federația sindicală și confederația sindicală, care se constituie pe baza dreptului de liberă asociere a lucrătorilor, în scopul promovării intereselor lor profesionale, economice, sociale, cultural-artistice și sportive, dar și pentru apărarea drepturilor lor individuale și colective, prevăzute în contractele colective și individuale de muncă, acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu, convențiile colective de muncă, precum și în legislația națională, pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte;

▪ redefinirea noțiunii de sectoare de negociere colectivă, ca fiind sectoarele economiei naționale în care partenerii sociali convin să negocieze colectiv și care se stabilesc de către Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social; acestea se aprobă prin ordin al ministrului responsabil cu dialogul social, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și nu prin hotărâre a Guvernului, cum era prevăzut până acum;

▪ completarea noțiunii de depozitar al contractului/acordului colectiv de muncă, acesta fiind autoritatea publică competentă să înregistreze atât contractele, cât și acordurile colective de muncă, respectiv Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS);

▪ întărirea capacității de control a Inspecției Muncii, prin depunerea în instanță, de către organizațiile sindicale și patronale, a dovezii emise de inspectoratul teritorial de muncă, pentru acceptarea dosarului de reprezentativitate la judecătorie;

▪ clarificarea unor proceduri privind dosarul de reprezentativitate la nivel de grup de unități și sector de negociere colectivă, pentru întărirea capacității de control a MMSS, și pentru a putea răspunde solicitărilor de cuantificare a unor indicatori privind dialogul social, pentru corelarea cu indicatorii prevăzuți în Programul Operațional Educație și Ocupare, cât și solicitărilor diverselor entități ale Comisiei Europene;

▪ acordarea dreptului confederațiilor de a participa la negocierea sectorială, în baza mandatului primit din partea federației membre și în interesul membrilor pe care acestea îi reprezintă, confederația urmând să notifice, în acest sens, lista cu unitățile în care au membrii pe care îi reprezintă în negocierea colectivă;

▪ introducerea prevederii ca toate contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de negociere colectivă sau la nivel național să conțină clauze specifice aplicabile fiecărei categorii de IMM-uri, definite conform Legii  dialogului social nr. 346/2004, pentru a se asigura o protecție extinsă a capitalului românesc, format preponderent din IMM-uri.

Noul act normativ mai conține prevederi care modifică și completează Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, printre care:

▪ stabilirea expresă a competenței materiale a tribunalelor de a judeca în primă instanță toate tipurile de conflicte individuale și colective de muncă; totodată, se reglementează termenele de apel;

▪ obligativitatea negocierii colective la nivel de unitate, cu excepția cazului în care angajatorul are încadrați mai puțin de 10 salariați, față de mai puțin de 21, cât era prevăzut până acum.

ECONOMIE

MF: În proiect, noi reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin pentru punerea în aplicare a prevederilor pct.3 lit.b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr.5 la Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, document prin care sunt propuse o serie de reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, s-a avut în vedere transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. În acest sens, a fost completat Codul de procedură fiscală la Titlul X ”Aspecte internaționale” Capitolul I ”Cooperarea administrativă în domeniul fiscal” cu art. 291^5 care lărgește sfera de aplicare a schimbului automat obligatoriu de informații prin includerea Operatorilor de platforme.

Acestora le revine obligația de a colecta informații despre vânzătorii care se înscriu pe platformele administrate de ei și, complementar, obligația de a le raporta, alături de date privind activitățile derulate și contraprestațiile cumulate, către autoritatea competentă din România. Astfel, art.291^5 alin.(1) statuează că operatorii de platformă cărora le revine obligația de raportare trebuie să îndeplinească procedurile de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5.

De asemenea, alineatul (2) al art. 291^5 dispune că, în temeiul procedurilor de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5, autoritatea competentă din România comunică, prin intermediul schimbului automat și în termenul prevăzut la alin. (5), autorității competente a statului membru de rezidență al Vânzătorului raportabil (determinat în temeiul subsecțiunii D din secțiunea II a anexei nr. 5) sau, după caz, autorității competente a statului membru în care sunt situate bunurile imobile în situația Vânzătorului raportabil care prestează servicii de închiriere de bunuri imobile, anumite informații referitoare la fiecare vânzător raportabil.

În vederea colectării și realizării schimbului automat de informații menționat anterior, Operatorii de platformă care au obligația de raportare către autoritatea competentă din România trebuie să aplice procedura de diligență prevăzută la Secțiunea a II-a din cadrul anexei V la Codul de procedură fiscală. Potrivit subsecțiunii B punctul 1 din cadrul secțiunii menționate, Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează toate informațiile următoare pentru fiecare vânzător care este o persoană fizică și care nu este Vânzător Exclus: a) prenumele și numele; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent, și, în absența unui NIF, locul nașterii vânzătorului respectiv; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) data nașterii.

De asemenea, potrivit punctului 2 din cadrul aceleiași subsecțiuni, pentru fiecare vânzător care este o entitate și care nu este vânzător exclus, Operatorul de platformă care are obligația de raportare trebuie să colecteze următoarele informații: a) denumirea juridică; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) numărul de înregistrare în Registrul Comerțului; f) existența oricărui sediu permanent prin care se realizează activități relevante în România sau în oricare alt stat membru, dacă informația este disponibilă, indicând fiecare stat membru în care este situat un astfel de sediu permanent.

În același timp, la subsecțiunea E din secțiunea a II-a din cadrul anexei 5 la Codul de procedură fiscală, sunt prevăzute reguli privind colectarea de către Operatorul de platformă care are obligația de raportare a informațiilor privind bunurile imobile închiriate.

Totodată, potrivit subsecțiunii C din cadrul secțiunii a II-a, Operatorii de platformă care au obligația de raportare au și obligația verificării informațiilor despre vânzător. Astfel, în cazurile în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare are motive să considere că oricare dintre informațiile descrise la subsecțiunile B sau E pot fi inexacte în temeiul informațiilor furnizate de către autoritatea competentă din România sau de către autoritatea competentă a unui stat membru într-o cerere privind un anumit vânzător, Operatorul de platformă care are obligația de raportare solicită vânzătorului să corecteze informațiile despre care s-a constatat că sunt incorecte și să furnizeze documente justificative, date sau informații, provenite dintr-o sursă independentă, cum ar fi un document de identificare valabil, emis de o autoritate publică din România sau din alt stat membru sau un certificat de rezidență fiscală, aprobat prin ordin al ministrului Finanțelor.

Având în vedere faptul că, în prezent, solicitarea și eliberarea certificatului de rezidență fiscală se realizează în condițiile OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este necesar să se reglementeze faptul că formularistica respectivă poate fi utilizată și în scopul punerii în aplicare a pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din anexa nr.5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

În acest context, a fost elaborat proiectul de Ordin al ministrului finanțelor pentru punerea în aplicare a prevederilor pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune modificarea formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin pentru modificarea Anexei nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare documentară, prin care propune modificarea formularului Invitație.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr. 188/2022, au fost completate prevederile art. 149 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin introducerea unui nou alineat (5), cu următorul cuprins:

„(5) Audierea contribuabilului/plătitorului se efectuează potrivit art. 9 alin. (1) și (3) – (5). Persoana are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului de control fiscal”.

În acest context, în vederea aplicării prevederilor art. 149 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, a fost promovat acest nou proiect de Ordin al președintelui ANAF, care urmează să modifice Anexa nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020, în vederea completării și modificării formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară, cu respectarea prevederilor legale menționate.

Astfel, pentru aducerea la cunoștința contribuabilului a termenului legal pentru formularea punctului de vedere față de constatările organului fiscal, prin prezentul proiect de ordin se modifică formularul Invitație cu aceste precizări. Modificările din conținutul proiectului vor fi aplicate de structurile cu atribuții de inspecție fiscală, de structurile cu atribuții de control antifraudă și de structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale, competente să efectueze acțiunile de verificarea documentară.

Continuare

ECONOMIE

Nivelul redus al creditării afectează perspectivele economice ale zonei euro

Radio CECCAR FM

Creșterea creditării bancare în zona euro a încetinit semnificativ în aprilie, reflectând efectele majorării dobânzilor și ale perspectivelor economice sumbre, arată datele unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite DPA, preluată de Agerpres.

Creditarea către rezidenții din zona euro a crescut în ritm anual cu 1,5% în aprilie, iar cea pentru administrațiile publice a scăzut cu 0,9%. De asemenea, împrumuturile acordate sectorului privat au urcat cu doar 3,3% în aprilie, după un avans de 3,9% luna precedentă. Creditele acordate gospodăriilor au crescut cu doar 2,5% în aprilie, după o expansiune de 2,9% luna precedentă.

„Datele monetare slabe din aprilie se adaugă perspectivelor economice sumbre pentru restul acestui an și ar putea încetini ritmul majorării dobânzilor de către Banca Centrală Europeană”, a apreciat Bert Colijn, economist la ING.

Studiul BCE sugerează că în trimestrul doi băncile intenționează să înăsprească accesul la împrumuturi și se așteaptă la o scădere a cererii pentru credite din partea firmelor și a gospodăriilor.

Creșterea masei monetare M3, considerată drept un indicator al activității economice, a încetinit la 1,9% în aprilie, de la 2,5% luna precedentă, sub estimările analiștilor, care mizau pe o creștere de 2,1%. Este cel mai slab ritm de creștere din iunie 2014.

Cele mai recente date indică faptul că scăderea depozitelor bancare din ultimele luni este mai degrabă provocată de majorarea dobânzilor și nu de temerile privind stabilitatea băncilor, susține Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics. Acesta se așteaptă la un nivel redus al creditării în contextul continuării majorării dobânzilor.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending