ECONOMIE
Modificări la Legea privind dialogul social și la Codul Muncii
S-au avut în vedere flexibilizarea și încurajarea negocierilor colective la nivel de sector de activitate
Executivul a adus o serie de modificări și completări legislației privind dialogul social – Legea nr. 367/2022 și Codului Muncii – Legea nr. 53/2003, printr-o OUG care armonizează acest cadru legislativ și care flexibilizează și încurajează negocierile colective la nivel de sector de activitate.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), au fost, astfel, reglementate și definite mai clar părțile care inițiază și participă la negocierea colectivă sectorială, la fiecare nivel de negociere, unitate, grup de unități, sectorial și național, atât pentru mediul public, cât și pentru mediul privat.
„Decizia a fost luată pentru a putea fi duse la îndeplinire Recomandările de țară primite din partea Comisiei Europene în perioada 2016-2022, cele ale Organizației Internaționale a Muncii din 2015, 2018, 2022 și dispozițiile prevăzute prin Programul Național de Redresare și Reziliență și pentru a elimina orice alte lacune legislative care pot genera efecte negative la nivel economic pe piața muncii”, precizează MMSS.
Printre modificările și completările aduse Legii nr. 367/2022 de noua ordonanță de urgență se regăsesc:
▪ introducerea, în cadrul denumirii generice de organizație sindicală, a uniunii sindicale teritoriale, alături de sindicat, federația sindicală și confederația sindicală, care se constituie pe baza dreptului de liberă asociere a lucrătorilor, în scopul promovării intereselor lor profesionale, economice, sociale, cultural-artistice și sportive, dar și pentru apărarea drepturilor lor individuale și colective, prevăzute în contractele colective și individuale de muncă, acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu, convențiile colective de muncă, precum și în legislația națională, pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte;
▪ redefinirea noțiunii de sectoare de negociere colectivă, ca fiind sectoarele economiei naționale în care partenerii sociali convin să negocieze colectiv și care se stabilesc de către Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social; acestea se aprobă prin ordin al ministrului responsabil cu dialogul social, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și nu prin hotărâre a Guvernului, cum era prevăzut până acum;
▪ completarea noțiunii de depozitar al contractului/acordului colectiv de muncă, acesta fiind autoritatea publică competentă să înregistreze atât contractele, cât și acordurile colective de muncă, respectiv Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS);
▪ întărirea capacității de control a Inspecției Muncii, prin depunerea în instanță, de către organizațiile sindicale și patronale, a dovezii emise de inspectoratul teritorial de muncă, pentru acceptarea dosarului de reprezentativitate la judecătorie;
▪ clarificarea unor proceduri privind dosarul de reprezentativitate la nivel de grup de unități și sector de negociere colectivă, pentru întărirea capacității de control a MMSS, și pentru a putea răspunde solicitărilor de cuantificare a unor indicatori privind dialogul social, pentru corelarea cu indicatorii prevăzuți în Programul Operațional Educație și Ocupare, cât și solicitărilor diverselor entități ale Comisiei Europene;
▪ acordarea dreptului confederațiilor de a participa la negocierea sectorială, în baza mandatului primit din partea federației membre și în interesul membrilor pe care acestea îi reprezintă, confederația urmând să notifice, în acest sens, lista cu unitățile în care au membrii pe care îi reprezintă în negocierea colectivă;
▪ introducerea prevederii ca toate contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de negociere colectivă sau la nivel național să conțină clauze specifice aplicabile fiecărei categorii de IMM-uri, definite conform Legii dialogului social nr. 346/2004, pentru a se asigura o protecție extinsă a capitalului românesc, format preponderent din IMM-uri.
Noul act normativ mai conține prevederi care modifică și completează Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, printre care:
▪ stabilirea expresă a competenței materiale a tribunalelor de a judeca în primă instanță toate tipurile de conflicte individuale și colective de muncă; totodată, se reglementează termenele de apel;
▪ obligativitatea negocierii colective la nivel de unitate, cu excepția cazului în care angajatorul are încadrați mai puțin de 10 salariați, față de mai puțin de 21, cât era prevăzut până acum.
ECONOMIE
MF propune modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Codul fiscal
Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de OUG pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, document prin care se propune modificarea dispozițiilor Codului fiscal în sensul flexibilizării condițiilor actuale din Codul fiscal care restricționează posibilitatea introducerii de impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, majorarea celor existente, eliminării sau reducerii facilităților existente, a căror intrare în vigoare să fie prevăzută la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
În acest sens, noul proiect – publicat pe site-ul MF pentru consultare – are în vedere introducerea unei excepții de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situații extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit Tratatelor Uniunii Europene și a regulamentelor subsidiare agreate la nivel european, să poată fi efectuate modificări și/sau completări ale Legii nr. 227/2015, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ECONOMIE
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
Astăzi a fost publicată, în Monitorul Oficial nr.847/20.09.2023, HG nr. 849/2023 pentru modificarea HG nr. 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, act normativ care vizează alinierea legislației vamale naționale de profil cu legislația vamală unională în vigoare și creează coerență și predictibilitate legislativă.
Noua Hotărâre de Guvern modifică prevederile HG nr. 973/2006 în concordanță cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, OUG nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, precum și cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Inițiatorii menționează în Nota de fundamentare a actului normativ, că, în ceea ce privește constituirea unei garanții suficiente care să asigure încasarea taxelor la import și a altor taxe și impozite datorate bugetului de stat, potrivit legii, în cadrul operațiunilor vamale, se va suplini vidul creat prin abrogarea articolelor 215, 216 și 221 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, cu art. 90 alin. (1), art. 92 și 93 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, MF precizează că pentru a identifica importurile care prezintă un risc important de subevaluare, România trebuie să țină cont și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu precădere hotărârile pronunțate în cauza C-187/21- FAWKES Kft.v Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága, respectiv cauza C213/2019 – Comisia Europeană împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar actul normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial are în vedere și aceste aspecte.
ECONOMIE
BNR atrage atenția asupra unui atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon)
Banca Națională a României (BNR) anunță că a primit o serie de sesizări care semnalau utilizarea numerelor de contact telefonice indicate pe pagina website a BNR (0213130410 sau 0213152750) de către persoane care pretindeau că vorbesc din partea BNR, în legătură cu presupuse împrumuturi online făcute pe numele celor apelați.
Se solicitau date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile date de cel contactat).
„Atragem atenția că aceste apeluri nu au fost inițiate din rețeaua telefonică a BNR și reiterăm faptul că Banca Națională a României, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuții reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, și nu este abilitată să ofere populației produse sau servicii de creditare.
Este important să nu se dea curs solicitărilor de acest tip, venite din partea unor persoane care pretind că sunt salariați sau reprezentanți ai BNR și care invocă pretinse împrumuturi solicitate/aprobate/acordate de BNR, și solicită date sau documente cu caracter personal sau transferuri de bani în diferite scopuri”, se menționează în comunicatul băncii centrale.
Totodată, BNR a sesizat poliția în legătură cu utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon și a numelui BNR.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 14.09.2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
MF a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind noile măsuri fiscal-bugetare
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.09.2023
-
ÎNREGISTRĂRIacum 8 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.09.2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
-
ECONOMIEacum 4 zile
Comisia Europeană a emis propunerea BEFIT și Pachetul de sprijin pentru IMM-uri
-
ECONOMIEacum 3 zile
APIA primește cereri de acordare a unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase