Rețele sociale

ECONOMIE

Actul european privind cipurile asigură securitatea aprovizionării, reziliența și poziția de lider tehnologic a UE

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 ani

⠀

Comisia Europeană a anunțat că la 21 septembrie a intrat în vigoare Actul european privind cipurile, care introduce un set cuprinzător de măsuri menite să asigure securitatea aprovizionării, reziliența și poziția de lider tehnologic a UE în ceea ce privește tehnologiile și aplicațiile semiconductorilor, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Semiconductorii sunt elementele constitutive esențiale ale produselor digitale și digitalizate. Prezenți pretutindeni, de la telefoanele inteligente și automobile până la aplicațiile și infrastructurile critice pentru asistență medicală, energie, apărare, comunicații și automatizare industrială, semiconductorii sunt esențiali pentru economia digitală modernă. Semiconductorii se află, de asemenea, în centrul unor interese geostrategice puternice și al cursei tehnologice mondiale.

Concret, Actul european privind cipurile va consolida activitățile de producție din Uniune, va stimula ecosistemul european de proiectare și va sprijini extinderea și inovarea de-a lungul întregului lanț valoric. Prin intermediul Actului european privind cipurile, Uniunea Europeană urmărește să își atingă obiectivul de a-și dubla cota de piață actuală la nivel mondial, astfel încât aceasta să ajungă la 20% în 2030.

Actul european privind cipurile cuprinde trei piloni principali.

Primul pilon – inițiativa „Cipuri pentru Europa” – consolidează poziția de lider tehnologic a Europei, prin facilitarea transferului de cunoștințe de la laboratoare la fabrici, prin eliminarea decalajului dintre cercetare și inovare, pe de o parte, și activitățile industriale, pe de altă parte, precum și prin promovarea industrializării tehnologiilor inovatoare de către întreprinderile europene. Inițiativa „Cipuri pentru Europa” va fi pusă în aplicare în principal de întreprinderea comună pentru cipuri.

Inițiativa va fi sprijinită de fonduri UE în valoare de 3,3 miliarde de euro, sumă ce se preconizează să fie completată cu fonduri de o valoare similară din partea statelor membre. Concret, aceste investiții vor sprijini activități precum crearea unor linii-pilot avansate de producție pentru a accelera inovarea și dezvoltarea tehnologică, dezvoltarea unei platforme de proiectare bazate pe cloud, înființarea de centre de competență, dezvoltarea de cipuri cuantice, precum și crearea unui Fond pentru cipuri cu scopul de a facilita accesul la finanțare prin îndatorare și la capital.

Al doilea pilon al Actului european privind cipurile stimulează investițiile publice și private în instalațiile de producție pentru producătorii de cipuri și furnizorii acestora.

Al doilea pilon creează un cadru care să asigure securitatea aprovizionării prin atragerea de investiții și consolidarea capacităților de producție în sectorul producției de semiconductori. În acest scop, actul legislativ stabilește un cadru pentru instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE de pionierat în Uniune și contribuie la securitatea aprovizionării și la un ecosistem rezilient în interesul Uniunii. Comisia a indicat deja, la momentul prezentării Propunerii de act privind cipurile, că instalațiilor de pionierat li se pot acorda ajutoare de stat în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În cadrul celui de al treilea pilon, Actul european privind cipurile a instituit un mecanism de coordonare între statele membre și Comisie pentru consolidarea colaborării cu statele membre și între acestea, monitorizarea ofertei de semiconductori, estimarea cererii, anticiparea penuriilor și, dacă este cazul, declanșarea stadiului de criză. Ca prim pas, la 18 aprilie 2023 a fost instituit un sistem de alertă privind semiconductorii. Acesta permite oricărei părți interesate să raporteze eventualele perturbări de la nivelul lanțului de aprovizionare cu semiconductori.

Tot la 21 septembrie a intrat în vigoare și Regulamentul privind întreprinderea comună pentru cipuri, permițând începerea punerii în aplicare a părții principale a inițiativei „Cipuri pentru Europa”. În plus, Fondul pentru cipuri își va începe, de asemenea, activitățile. Odată cu intrarea în vigoare a Actului privind cipurile, va începe în mod oficial și activitatea nou-înființatului Consiliu european pentru semiconductori, acesta constituind platforma esențială pentru coordonarea dintre Comisie, statele membre și părțile interesate.

În cadrul celui de al doilea pilon, întreprinderile vor putea solicita ca instalațiile de pionierat planificate să obțină statutul de „instalație de producție integrată” sau de „turnătorie deschisă a UE”. Acest statut va permite înființarea și funcționarea acestor instalații în cadrul Uniunii prin intermediul unei abordări raționalizate a cererilor administrative și a acordării autorizațiilor și va necesita, de asemenea, ca aceste instalații să respecte anumite criterii pentru a asigura contribuția lor la obiectivele UE și fiabilitatea lor în calitate de furnizori de cipuri în perioade de criză.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere, la 1,6%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

⠀

acum 22 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,3% cât prognoza în octombrie, până la 1,6%, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 și 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025 și de 3,1% în 2026, după o creștere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflație de 3,6% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce ușor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a șomajului de 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: România a înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale, la finalul trimestrului patru din 2024

Radio CECCAR FM

⠀

acum 23 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Ponderea în PIB a datoriei guvernamentale generale se situa la 81% în Uniunea Europeană, și 87,4% în zona euro la finalul trimestrului patru din 2024, în scădere de la 81,6% în UE și 88,1% în zona euro, la finalul trimestrului trei al anului trecut, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Comparativ cu trimestrul patru din 2023, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a crescut ușor atât în zona euro (de la 87,3% la 87,4%) cât și în UE (de la 80,8% la 81%).

La finalul trimestrului patru din 2024, țările membre UE cu cea mai mare pondere în PIB a datoriei guvernamentale erau Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

Statele membre UE cu cele mai mici ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale erau Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Urmează grupul țărilor cu pondere în PIB a datoriei guvernamentale între 40% și 60%: Irlanda (40,9%), Țările de Jos (43,3%), Cehia (43,6%), Letonia (46,8%), Malta (47,4%), România (54,8%), Polonia (55,3%), Croația (57,6%) și Slovacia (59,3%).

Comparativ cu trimestrul trei din 2024, opt țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, 18 o scădere, iar nivelul a rămas stabil în Finlanda.

Cele mai mari creșteri au fost în Polonia (2 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele cu 1,6 pp), Malta (1,5 pp) și Țările de Jos (1,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (4,7 pp), Cipru (4,1 pp), Spania (2,5 pp), Danemarca (2,3 pp), Portugalia (2,2 pp), Ungaria (2,1 pp) și Croația (2 pp).

Comparativ cu trimestrul patru din 2023, 16 țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, și 11 o scădere. Cele mai mari creșteri au fost în România (5,9 pp), Polonia (5,7 pp), Finlanda (4,5 pp), Slovacia (3,6 pp), Estonia (3,4 pp), Austria (3,3 pp) și Franța (3,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (10,3 pp), Cipru (8,6 pp), Croația (4,3 pp), Spania (3,3 pp), Portugalia (2,8 pp), Danemarca (2,5 pp) și Irlanda (2,4 pp).

În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a urcat până la 963,9 miliarde lei, sau 54,8% din PIB, în trimestrul patru din 2024, de la 916,4 miliarde lei, sau 53,2% din PIB, în precedentele trei luni.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a publicat Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36

Radio CECCAR FM

⠀

acum 23 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe site-ul instituției Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”.

Intervenția DR-36 are ca scop realizarea obiectivului transversal și a obiectivelor specifice Politicii Agricole Comune (PAC), respectiv: ▪ promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile; ▪ îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric; ▪ obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în  agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Potrivit anunțului publicat pe site-ul AFIR, intervenția are ca obiectiv îmbunătățirea poziției fermierului în lanțul valoric și promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile.

Potențialii beneficiari sunt Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri) formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale sectoarelor public și privat, în care niciun grup individual de interese nu controlează procesul decizional.

În contextul fișei intervenției DR 36, solicitanții/beneficiarii eligibili ai proiectelor implementate prin LEADER pot fi entități publice/private, așa cum sunt stabilite prin fișa intervenției din Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).

În ceea ce privește sprijinul nerambursabil, abordarea LEADER se bazează pe inițiative locale care combină soluții ce răspund problematicii identificate la nivelul comunităților locale, reflectate în acțiuni specifice acestor nevoi și finanțarea proiectelor cu o valoare nerambursabilă de maximum 200.000 de euro. Intensitatea sprijinului poate fi de maximum 100% pentru implementarea operațiunilor selectate în cadrul strategiei, incluzând activitățile de cooperare și pregătirea acestora.

Pentru a consulta Ghidul Solicitantului și Anexele aferente domeniului de intervenție DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, cei interesați pot accesa link-ul de aici.

Continuare

Trending