ECONOMIE
Actul european privind cipurile asigură securitatea aprovizionării, reziliența și poziția de lider tehnologic a UE
Comisia Europeană a anunțat că la 21 septembrie a intrat în vigoare Actul european privind cipurile, care introduce un set cuprinzător de măsuri menite să asigure securitatea aprovizionării, reziliența și poziția de lider tehnologic a UE în ceea ce privește tehnologiile și aplicațiile semiconductorilor, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres.
Semiconductorii sunt elementele constitutive esențiale ale produselor digitale și digitalizate. Prezenți pretutindeni, de la telefoanele inteligente și automobile până la aplicațiile și infrastructurile critice pentru asistență medicală, energie, apărare, comunicații și automatizare industrială, semiconductorii sunt esențiali pentru economia digitală modernă. Semiconductorii se află, de asemenea, în centrul unor interese geostrategice puternice și al cursei tehnologice mondiale.
Concret, Actul european privind cipurile va consolida activitățile de producție din Uniune, va stimula ecosistemul european de proiectare și va sprijini extinderea și inovarea de-a lungul întregului lanț valoric. Prin intermediul Actului european privind cipurile, Uniunea Europeană urmărește să își atingă obiectivul de a-și dubla cota de piață actuală la nivel mondial, astfel încât aceasta să ajungă la 20% în 2030.
Actul european privind cipurile cuprinde trei piloni principali.
Primul pilon – inițiativa „Cipuri pentru Europa” – consolidează poziția de lider tehnologic a Europei, prin facilitarea transferului de cunoștințe de la laboratoare la fabrici, prin eliminarea decalajului dintre cercetare și inovare, pe de o parte, și activitățile industriale, pe de altă parte, precum și prin promovarea industrializării tehnologiilor inovatoare de către întreprinderile europene. Inițiativa „Cipuri pentru Europa” va fi pusă în aplicare în principal de întreprinderea comună pentru cipuri.
Inițiativa va fi sprijinită de fonduri UE în valoare de 3,3 miliarde de euro, sumă ce se preconizează să fie completată cu fonduri de o valoare similară din partea statelor membre. Concret, aceste investiții vor sprijini activități precum crearea unor linii-pilot avansate de producție pentru a accelera inovarea și dezvoltarea tehnologică, dezvoltarea unei platforme de proiectare bazate pe cloud, înființarea de centre de competență, dezvoltarea de cipuri cuantice, precum și crearea unui Fond pentru cipuri cu scopul de a facilita accesul la finanțare prin îndatorare și la capital.
Al doilea pilon al Actului european privind cipurile stimulează investițiile publice și private în instalațiile de producție pentru producătorii de cipuri și furnizorii acestora.
Al doilea pilon creează un cadru care să asigure securitatea aprovizionării prin atragerea de investiții și consolidarea capacităților de producție în sectorul producției de semiconductori. În acest scop, actul legislativ stabilește un cadru pentru instalațiile de producție integrate și turnătoriile deschise ale UE de pionierat în Uniune și contribuie la securitatea aprovizionării și la un ecosistem rezilient în interesul Uniunii. Comisia a indicat deja, la momentul prezentării Propunerii de act privind cipurile, că instalațiilor de pionierat li se pot acorda ajutoare de stat în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
În cadrul celui de al treilea pilon, Actul european privind cipurile a instituit un mecanism de coordonare între statele membre și Comisie pentru consolidarea colaborării cu statele membre și între acestea, monitorizarea ofertei de semiconductori, estimarea cererii, anticiparea penuriilor și, dacă este cazul, declanșarea stadiului de criză. Ca prim pas, la 18 aprilie 2023 a fost instituit un sistem de alertă privind semiconductorii. Acesta permite oricărei părți interesate să raporteze eventualele perturbări de la nivelul lanțului de aprovizionare cu semiconductori.
Tot la 21 septembrie a intrat în vigoare și Regulamentul privind întreprinderea comună pentru cipuri, permițând începerea punerii în aplicare a părții principale a inițiativei „Cipuri pentru Europa”. În plus, Fondul pentru cipuri își va începe, de asemenea, activitățile. Odată cu intrarea în vigoare a Actului privind cipurile, va începe în mod oficial și activitatea nou-înființatului Consiliu european pentru semiconductori, acesta constituind platforma esențială pentru coordonarea dintre Comisie, statele membre și părțile interesate.
În cadrul celui de al doilea pilon, întreprinderile vor putea solicita ca instalațiile de pionierat planificate să obțină statutul de „instalație de producție integrată” sau de „turnătorie deschisă a UE”. Acest statut va permite înființarea și funcționarea acestor instalații în cadrul Uniunii prin intermediul unei abordări raționalizate a cererilor administrative și a acordării autorizațiilor și va necesita, de asemenea, ca aceste instalații să respecte anumite criterii pentru a asigura contribuția lor la obiectivele UE și fiabilitatea lor în calitate de furnizori de cipuri în perioade de criză.
ECONOMIE
ANAF propune modificări la formularul 112
Noul model al „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” urmează să fie utilizat începând cu obligațiile declarative aferente lunii noiembrie 2023
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, președintelui Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), proiect publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, o serie de modificări la modelul și conținutul formularului 112 – „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”.
În Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, ANAF menționează că, prin Legea nr.296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, au fost aduse unele modificări care vizează regimul fiscal aplicabil persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, precum și ca urmare a desfășurării de activități în domeniul construcțiilor, domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară.
Potrivit art.III pct.8 din lege, care modifică prevederile art.60 pct.2 din Codul fiscal, până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv, sunt scutite de la plata impozitului pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin Ordin comun al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor. Scutirea se aplică numai la locul unde se află funcția de bază, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, obținute din salarii și asimilate salariilor realizate de persoana fizică.
Conform art.III pct.9 și 10 din lege, scutirea de la plata impozitului pe venit se acordă și persoanelor fizice care realizează venituri ca urmare a desfășurării de activități în domeniul construcțiilor, domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară, la locul unde se află funcția de bază prin aplicarea aceluiași plafon maxim de 10.000 lei inclusiv.
De asemenea, la art.III pct.16-19 din lege se stipulează faptul că, pentru persoanele fizice care realizează venituri din domeniile enunțate anterior, cota contribuției de asigurări sociale se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat prevăzută în Legea nr. 411/2004. În același timp, persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor din domeniile respective pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat. Prevederile menționate se aplică până la data de 31 decembrie 2028.
În același timp, prin art.III pct.23 și pct.35 au fost abrogate dispozițiile privind reducerea cotei contribuției asiguratorii pentru muncă, respectiv exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul angajatorilor și persoanelor fizice salariate care desfășoară activități în sectorul construcții, în sectorul agricol/industria alimentară și care beneficiază de facilități.
Modificările menționate se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare intrării în vigoare a legii, respectiv începând cu luna noiembrie 2023.
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, urmează să intre în vigoare prevederile Legii nr.111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic. Potrivit art.9 alin.(4) din lege, obligațiile fiscale reprezentând impozit pe venit și contribuția de asigurări sociale se rețin de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă din contravaloarea aferentă tichetelor de activități casnice preschimbate și se declară prin „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”, prevăzută la art.147 alin. (1) din Codul fiscal.
În acest context, a devenit necesară adaptarea corespunzătoare a modelului și conținutului formularului 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”, care va fi utilizat începând cu obligațiile declarative aferente lunii noiembrie 2023.
Ca urmare, a fost elaborat noul proiect de ordin al președinților ANAF, CNPP, CNAS și ANOFM pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”, care cuprinde următoarele modificări, o parte din acestea fiind propuse de părțile implicate în elaborarea sau avizarea proiectului de ordin comun:
♦ Modificarea Nomenclatorului „Creanțe fiscale”, prin: ▪ introducerea la poz.2.3 a contribuției de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care se încadrează în condițiile prevăzute la art.60 pct.2 din Codul fiscal; ▪ eliminarea poz.6.2 și 6.3 ca urmare a abrogării dispozițiilor privind contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de către persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajatori și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct.5, respectiv art. 60 pct.7 din Codul fiscal; ▪ eliminarea poz.21 „Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, pensionari, care realizează venituri din pensii, pentru partea de venituri care depășește suma lunară de 4000 lei” în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr.650/2022; ▪ introducerea la poz.23 și 24 a impozitului pe venit, respectiv a contribuției de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din desfășurarea activităților casnice;
♦ Modificarea Nomenclatorului „Tip asigurat pentru alte entități asimilate angajatorului”, prin introducerea la poz.36 a tipului de asigurat „Persoane fizice care realizează venituri din desfășurarea activităților casnice”;
♦ Modificarea Nomenclatorului „Tip asigurat” prin: ▪ introducerea la poz.1.3 a tipului de asigurat „Salariat care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator care se încadrează în condițiile prevăzute la art.60 pct.2 din Codul fiscal”; ▪ eliminarea poz.1.11, 1.11.1, 1.12, ca urmare a încetării aplicabilității prevederilor OUG nr.132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale OUG nr.36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a salariaților în contextul conflictului armat din Ucraina, precum și ca urmare a sancțiunilor internaționale aplicate Federației Ruse și Belarusului;
♦ Modificarea/completarea „Anexei asigurat”, prin: ▪ introducerea unei căsuțe care se bifează în situația în care asiguratul este salariat, cetățean străin sau apatrid aflat în situații deosebite, provenit din zona conflictului armat din Ucraina; ▪ introducerea la secțiunile A.1 și B.4.1, a două rânduri referitoare la numărul de zile lucrate în România, respectiv în afara României; ▪ introducerea la secțiunile C și E.3 a unor informații privind baza de calcul și contribuția de asigurări sociale aferentă veniturilor realizate de persoanele fizice care desfășoară activități casnice potrivit Legii nr.111/2022, precum și privind contravaloarea tichetelor de activități casnice acordate angajaților, potrivit legii; ▪ restructurarea secțiunii E.3. prin declararea distinctă a veniturilor neimpozabile prevăzute la art.76 alin.(4) din Codul fiscal, respectiv a veniturilor care sunt neimpozabile în limita plafonului lunar prevăzut la art.76 alin.(4^1) din Codul fiscal;
♦ Modificarea corespunzătoare a instrucțiunilor de completare a formularului 112.
Prevederile ordinului comun se aplică începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023, cu termen de declarare a obligațiilor până la data de 21 decembrie 2023.
ECONOMIE
AFIR a prelungit sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul Investalim
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță continuarea, până la data de 27 decembrie 2023, a sesiunii de depunere a solicitărilor pentru finanțarea acordată prin Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare Investalim.
Potrivit unui comunicat al instituției, depunerea și înregistrarea cererilor de acord pentru finanțare se realizează în termen de 30 de zile calendaristice, începând din 27 noiembrie 2023, ora 16:30 și până la 27 decembrie 2023, ora 16:30.
Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare Investalim se implementează în perioada 2023 – 2026 prin Schema de ajutor de stat Investalim, care dispune de un buget total de 590 milioane euro, asigurat de la bugetul de stat. Alocarea anuală pentru finanțarea proiectelor de investiții este de aproximativ 147,5 milioane de euro. Sesiunea pentru depunerea cererilor de acord s-a deschis la 27 octombrie 2023, ora 08:30.
Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia se regăsesc pe pagina oficială a Agenției, www.afir.ro, în pagina dedicată schemei de ajutor de stat. În baza acestor documente potențialii beneficiari pot demara pregătirea documentației necesare accesării de către solicitanți a fondurilor Investalim.
Referitor la tipurile de cheltuieli generate de investiția în active corporale, reprezentanții AFIR precizează că se vor considera cheltuieli eligibile modernizarea/ reabilitarea infrastructurii destinate condiționării, depozitării și/sau procesării deținute de solicitanți. De asemenea, se vor considera cheltuieli neeligibile aferente construcțiilor din cuprinsul Planului de investiții doar achiziția de clădiri și costurile aferente chiriei.
Beneficiarii eligibili pentru acest tip de sprijin pot fi întreprinderile nou-înființate sau întreprinderile în activitate, atât IMM, cât și întreprinderi mari, înființate conform Legii nr. 31/ 1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Intensitatea sprijinului nerambursabil are valori cuprinse între 30% – 70%, iar nivelul ajutorului de care poate beneficia o întreprindere poate ajunge până la un maxim total de 57,75 milioane euro.
Activitățile eligibile pentru care se acordă finanțare prin intermediul schemei sunt: prelucrarea și conservarea cărnii, fabricarea produselor din carne, prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor, prelucrarea și conservarea cartofilor, fabricarea sucurilor de fructe și legume, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor, fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie, precum și fabricarea zahărului.
ECONOMIE
Recomandarea Comisiei Europene privind recunoașterea calificărilor resortisanților țărilor terțe
La 15 noiembrie, Comisia Europeană a publicat Recomandarea privind recunoașterea calificărilor resortisanților țărilor terțe. În conformitate cu cele anunțate în apelul la contribuții din 14 septembrie, Comisia recomandă statelor membre un set de măsuri pentru simplificarea și accelerarea recunoașterii abilităților și calificărilor resortisanților țărilor terțe, pentru a ajuta la tratarea deficitelor privind forța de muncă din Uniunea Europeană.
Recomandarea Comisiei începe prin a sublinia că procedurile formale de recunoaștere se vor aplica doar în trei contexte:
- Recunoașterea calificărilor profesionale: pentru a acorda unui resortisant dintr-o țară terță acces la o profesie reglementată într-un stat membru;
- Recunoaștere academică: pentru acordarea accesului la un program de educație;
- Recunoașterea abilităților și calificărilor pentru migrația forței de muncă: pentru acordarea vizei sau permisului de muncă și reședință în vederea angajării într-un stat membru.
În ceea ce privește recunoașterea calificărilor profesionale, principala recomandare este, așa cum s-a preconizat, ca statele membre să faciliteze recunoașterea calificărilor profesionale ale resortisanților țărilor terțe prin alinierea strânsă a proceselor cu cele stabilite în Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale în cadrul UE, în special în ceea ce privește documentele necesare, dovada calificărilor formale și evaluarea aplicațiilor.
Comisia recomandă autorităților naționale competente să analizeze informațiile cuprinse în deciziile anterioare privind recunoașterea calificărilor adoptate de alte state membre, pentru a facilita o recunoaștere mai rapidă a calificărilor profesionale ale aplicantului. De asemenea, le încurajează să finalizeze procedura de recunoaștere pentru autorizația de a accesa o profesie reglementată într-un termen cât mai scurt posibil, nu mai târziu de 2 luni de la data depunerii unei aplicații complete.
Statele membre trebuie să identifice așa-numitele „profesii reglementate prioritare”, care sunt esențiale în satisfacerea nevoilor de abilități fundamentale pentru dezvoltarea economică și pentru care procesul de recunoaștere să fie și mai accelerat (decizie în termen de patru săptămâni).
În final, recomandarea precizează clar că statele membre trebuie să se asigure că cetățenii UE cu calificări obținute în UE sau într-o țară terță beneficiază de un tratament egal cu cel acordat resortisanților țărilor terțe cu aceleași calificări.
Recomandarea privind recunoașterea calificărilor resortisanților țărilor terțe poate fi consultată pe site-ul Comisiei Europene.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 16.11.2023
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
CECCAR Vrancea: Elevii au făcut cunoștință cu profesia contabilă
-
ECONOMIEacum 3 zile
Buget de peste 72,6 milioane de lei pentru o nouă sesiune Rabla Plus, destinată persoanelor fizice
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
CECCAR Neamț: Ședința lunară a experților contabili și contabililor autorizați din județ cu conducerea filialei Corpului
-
ECONOMIEacum 4 zile
UE a ajuns la un acord pentru a înceta să mai transfere deșeuri către țările care nu le pot procesa
-
ECONOMIEacum o zi
ANAF propune modificări la formularul 112
-
ECONOMIEacum 2 zile
ADR: România a înființat și operaționalizat primul Laborator Digital pentru Politici Publice
-
ECONOMIEacum 4 zile
AFIR a lansat sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru intervenția DR-37 Transfer de cunoștințe