Rețele sociale

ECONOMIE

MF propune noi reglementări referitoare la raportarea privind durabilitatea

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională un proiect de Ordin pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea. MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 322 din data de 16 decembrie 2022 a fost publicată Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (Directiva CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive).

În materie de legislație europeană emisă corespunzător obiectivului de responsabilitate socială, Directiva (UE) 2022/2464 a fost precedată de Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari, cunoscută ca Directiva NFRD – Non-financial reporting Directive. Directiva NFRD este transpusă în legislația națională, în cadrul căreia s-a introdus obligația ca anumite entități să prezinte, alături de datele financiare raportate prin situațiile financiare anuale, și unele informații nefinanciare. Prin emiterea Directivei CSRD s-a dorit îmbunătățirea raportării de informații sociale și de mediu de către entități, în sensul sporirii standardizării, a consecvenței și comparabilității informațiilor nefinanciare prezentate în întreaga Uniune.

Noul proiect de Ordin al ministrului Finanțelor are în vedere transpunerea prevederilor Art. 1 din Directiva CSRD, referitor la Directiva contabilă (Directiva 2013/34/UE), respectiv acele prevederi care sunt aplicabile operatorilor economici. În principal, Directiva CSRD a adus modificări și dezvoltări semnificative cerințelor de prezentare a informațiilor de ordin nefinanciar („informații privind durabilitatea”, potrivit CSRD), cuprinse în Directiva 2014/95/UE. Din punct de vedere al operatorilor economici, prevederile Directivei 2014/95/UE au fost transpuse în cele două seturi de reglementări contabile aplicabile acestora, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pe cale de consecință, transpunerea Articolului 1 din Directiva CSRD implică preluarea prevederilor în ambele acte normative naționale menționate.

Prevederile noului proiect de Ordin au în vedere și aria de aplicabilitate a Directivei CSRD. Astfel, plecând de la prevederile Directivei CSRD, prin prezentul proiect se propune ca cerințele acesteia să fie aplicabile după cum urmează: ♦ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014 – în etape succesive, astfel încât, la finalul perioadei de aplicare, să fie cuprinse în aria obligațiilor entitățile mijlocii și mari, societățile-mamă ale grupurilor mari, precum și anumite entități din țări terțe. „Alegerea ariei de aplicabilitate respectă prevederile Directivei și se încadrează în marja națională de reglementare. În acest sens, menționăm că în reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014 este prevăzută categoria de entități «mijlocii și mari», stabilirea unei astfel de categorii fiind permisă de Directiva contabilă 2013/34/UE9”, se menționează în Referatul de aprobare. Astfel, proiectul de Ordin propune ca obligațiile de raportare să se aplice mai întâi (începând cu 1 ianuarie 2024) entităților de interes public care se încadrează în categoria entităților mijlocii și mari care depășesc 500 de salariați, precum și societăților-mamă ale grupurilor mari care au peste 500 de salariați, urmând ca în etapa următoare (începând cu 1 ianuarie 2025), prevederile să se aplice și celorlalte entități mijlocii și mari și societăți-mamă ale grupurilor mari. În ultima etapă (începând cu 1 ianuarie 2028) vor intra în aria de aplicabilitate entitățile din țările terțe, cu respectarea condițiilor prevăzute de Directivă; ♦ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016 – pe linie de similitudine cu reglementările aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, se propune aplicarea în etape succesive, astfel încât, la finalul perioadei de aplicare, să fie cuprinse în aria obligațiilor toate societățile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (societăți cotate) și celelalte entități prevăzute de reglementări, societățile-mamă listate ale grupurilor mari, precum și anumite entități din țări terțe. „Prin urmare, în vederea transpunerii corespunzătoare a Directivei CSRD, în cazul acelor entități care intră sub incidența reglementărilor contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016 (reglementări contabile conforme cu IFRS), altele decât cele listate, se propune introducerea categoriei de entități «mijlocii și mari», prin utilizarea acelorași criterii prevăzute de reglementările aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014. Introducerea categoriei de entități mijlocii și mari în reglementările conforme cu IFRS are drept scop exclusiv raportarea de informații privind durabilitatea. Criteriile de mărime se vor utiliza, de asemenea, și în scopul includerii treptate a entităților, în aria de aplicabilitate”, precizează inițiatorii proiectului.

Astfel, proiectul de Ordin propune ca obligațiile de raportare să se aplice mai întâi (începând cu 1 ianuarie 2024) entităților listate și altor entități desemnate ca fiind de interes public în contextul reglementărilor conforme cu IFRS, care depășesc criteriile de mărime introduse în reglementări și care au peste 500 de salariați, precum și entităților listate care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari și au peste 500 de salariați. În etapa următoare (începând cu 1 ianuarie 2025), prevederile se vor aplica și celorlalte entități care intră sub incidența reglementărilor menționate, care depășesc criteriile de mărime, precum și de către restul societăților-mamă listate ale grupurilor mari. În ultima etapă (începând cu 1 ianuarie 2026) vor intra în aria de aplicabilitate și entitățile listate situate sub criteriile de mărime. De la data de 1 ianuarie 2028, vor intra și entitățile din țările terțe, cu respectarea condițiilor prevăzute de Directivă.

În ceea ce privește principalele aspecte reglementate prin proiectul supus consultării publice, în Referatul de aprobare se menționează că noul capitol cu privire la raportarea privind durabilitatea, propus a se introduce în reglementările contabile, conține, în principal, prevederi referitoare la următoarele aspecte:  localizarea informațiilor privind durabilitatea (unde se prezintă); ▪ conținutul raportării privind durabilitatea (informațiile care se prezintă), precum și alte clarificări referitoare la modul de raportare a informațiilor; ▪ scutiri de la raportarea informațiilor de durabilitate, precum și condițiile în care se aplică scutirile; ▪ obligativitatea utilizării formatului de raportare unic electronic (ESEF), prevăzut de Regulamentul delegat (UE) 2019/915 al Comisiei în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic; ▪ raportarea privind entitățile din țări terțe; ▪ standardele de raportare privind durabilitatea; ▪ responsabilitatea pentru întocmirea raportării de durabilitate; ▪ publicarea raportării privind durabilitatea.

Pe baza noilor cerințe europene, prevederile cu privire la auditarea situațiilor finanicare anuale, cuprinse în ambele seturi de reglementări contabile menționate anterior, au fost completate cu cele vizând asigurarea raportării privind durabilitatea. Astfel, pentru entitățile vizate de raportarea de durabilitate, există obligația emiterii unei opinii bazate pe o misiune de asigurare limitată în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele directivei, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare privind durabilitatea adoptate de Comisia Europeană

Prin proiectul de ordin se propune ca intrarea în vigoare a noilor prevederi să se realizeze astfel: ▪ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014: în funcție de categoria în care se încadrează – în etape succesive (de la 1 ianuarie 2024/de la 1 ianuarie 2025), cu excepția entităților din țări terțe, pentru care aplicabilitatea începe la data de 1 ianuarie 2028; ▪ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016 – în funcție de categoria în care se încadrează – în etape succesive (de la 1 ianuarie 2024/1 ianuarie 2025), cu excepția entităților din țări terțe, pentru care aplicabilitatea începe la 1 ianuarie 2028.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending