Rețele sociale

ECONOMIE

MF propune noi reglementări referitoare la raportarea privind durabilitatea

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională un proiect de Ordin pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea. MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 322 din data de 16 decembrie 2022 a fost publicată Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (Directiva CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive).

În materie de legislație europeană emisă corespunzător obiectivului de responsabilitate socială, Directiva (UE) 2022/2464 a fost precedată de Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari, cunoscută ca Directiva NFRD – Non-financial reporting Directive. Directiva NFRD este transpusă în legislația națională, în cadrul căreia s-a introdus obligația ca anumite entități să prezinte, alături de datele financiare raportate prin situațiile financiare anuale, și unele informații nefinanciare. Prin emiterea Directivei CSRD s-a dorit îmbunătățirea raportării de informații sociale și de mediu de către entități, în sensul sporirii standardizării, a consecvenței și comparabilității informațiilor nefinanciare prezentate în întreaga Uniune.

Noul proiect de Ordin al ministrului Finanțelor are în vedere transpunerea prevederilor Art. 1 din Directiva CSRD, referitor la Directiva contabilă (Directiva 2013/34/UE), respectiv acele prevederi care sunt aplicabile operatorilor economici. În principal, Directiva CSRD a adus modificări și dezvoltări semnificative cerințelor de prezentare a informațiilor de ordin nefinanciar („informații privind durabilitatea”, potrivit CSRD), cuprinse în Directiva 2014/95/UE. Din punct de vedere al operatorilor economici, prevederile Directivei 2014/95/UE au fost transpuse în cele două seturi de reglementări contabile aplicabile acestora, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pe cale de consecință, transpunerea Articolului 1 din Directiva CSRD implică preluarea prevederilor în ambele acte normative naționale menționate.

Prevederile noului proiect de Ordin au în vedere și aria de aplicabilitate a Directivei CSRD. Astfel, plecând de la prevederile Directivei CSRD, prin prezentul proiect se propune ca cerințele acesteia să fie aplicabile după cum urmează: ♦ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014 – în etape succesive, astfel încât, la finalul perioadei de aplicare, să fie cuprinse în aria obligațiilor entitățile mijlocii și mari, societățile-mamă ale grupurilor mari, precum și anumite entități din țări terțe. „Alegerea ariei de aplicabilitate respectă prevederile Directivei și se încadrează în marja națională de reglementare. În acest sens, menționăm că în reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014 este prevăzută categoria de entități «mijlocii și mari», stabilirea unei astfel de categorii fiind permisă de Directiva contabilă 2013/34/UE9”, se menționează în Referatul de aprobare. Astfel, proiectul de Ordin propune ca obligațiile de raportare să se aplice mai întâi (începând cu 1 ianuarie 2024) entităților de interes public care se încadrează în categoria entităților mijlocii și mari care depășesc 500 de salariați, precum și societăților-mamă ale grupurilor mari care au peste 500 de salariați, urmând ca în etapa următoare (începând cu 1 ianuarie 2025), prevederile să se aplice și celorlalte entități mijlocii și mari și societăți-mamă ale grupurilor mari. În ultima etapă (începând cu 1 ianuarie 2028) vor intra în aria de aplicabilitate entitățile din țările terțe, cu respectarea condițiilor prevăzute de Directivă; ♦ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016 – pe linie de similitudine cu reglementările aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, se propune aplicarea în etape succesive, astfel încât, la finalul perioadei de aplicare, să fie cuprinse în aria obligațiilor toate societățile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (societăți cotate) și celelalte entități prevăzute de reglementări, societățile-mamă listate ale grupurilor mari, precum și anumite entități din țări terțe. „Prin urmare, în vederea transpunerii corespunzătoare a Directivei CSRD, în cazul acelor entități care intră sub incidența reglementărilor contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016 (reglementări contabile conforme cu IFRS), altele decât cele listate, se propune introducerea categoriei de entități «mijlocii și mari», prin utilizarea acelorași criterii prevăzute de reglementările aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014. Introducerea categoriei de entități mijlocii și mari în reglementările conforme cu IFRS are drept scop exclusiv raportarea de informații privind durabilitatea. Criteriile de mărime se vor utiliza, de asemenea, și în scopul includerii treptate a entităților, în aria de aplicabilitate”, precizează inițiatorii proiectului.

Astfel, proiectul de Ordin propune ca obligațiile de raportare să se aplice mai întâi (începând cu 1 ianuarie 2024) entităților listate și altor entități desemnate ca fiind de interes public în contextul reglementărilor conforme cu IFRS, care depășesc criteriile de mărime introduse în reglementări și care au peste 500 de salariați, precum și entităților listate care sunt societăți-mamă ale unor grupuri mari și au peste 500 de salariați. În etapa următoare (începând cu 1 ianuarie 2025), prevederile se vor aplica și celorlalte entități care intră sub incidența reglementărilor menționate, care depășesc criteriile de mărime, precum și de către restul societăților-mamă listate ale grupurilor mari. În ultima etapă (începând cu 1 ianuarie 2026) vor intra în aria de aplicabilitate și entitățile listate situate sub criteriile de mărime. De la data de 1 ianuarie 2028, vor intra și entitățile din țările terțe, cu respectarea condițiilor prevăzute de Directivă.

În ceea ce privește principalele aspecte reglementate prin proiectul supus consultării publice, în Referatul de aprobare se menționează că noul capitol cu privire la raportarea privind durabilitatea, propus a se introduce în reglementările contabile, conține, în principal, prevederi referitoare la următoarele aspecte:  localizarea informațiilor privind durabilitatea (unde se prezintă); ▪ conținutul raportării privind durabilitatea (informațiile care se prezintă), precum și alte clarificări referitoare la modul de raportare a informațiilor; ▪ scutiri de la raportarea informațiilor de durabilitate, precum și condițiile în care se aplică scutirile; ▪ obligativitatea utilizării formatului de raportare unic electronic (ESEF), prevăzut de Regulamentul delegat (UE) 2019/915 al Comisiei în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind specificarea unui format de raportare electronic unic; ▪ raportarea privind entitățile din țări terțe; ▪ standardele de raportare privind durabilitatea; ▪ responsabilitatea pentru întocmirea raportării de durabilitate; ▪ publicarea raportării privind durabilitatea.

Pe baza noilor cerințe europene, prevederile cu privire la auditarea situațiilor finanicare anuale, cuprinse în ambele seturi de reglementări contabile menționate anterior, au fost completate cu cele vizând asigurarea raportării privind durabilitatea. Astfel, pentru entitățile vizate de raportarea de durabilitate, există obligația emiterii unei opinii bazate pe o misiune de asigurare limitată în ceea ce privește conformitatea raportării privind durabilitatea cu cerințele directivei, inclusiv conformitatea raportării privind durabilitatea cu standardele de raportare privind durabilitatea adoptate de Comisia Europeană

Prin proiectul de ordin se propune ca intrarea în vigoare a noilor prevederi să se realizeze astfel: ▪ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014: în funcție de categoria în care se încadrează – în etape succesive (de la 1 ianuarie 2024/de la 1 ianuarie 2025), cu excepția entităților din țări terțe, pentru care aplicabilitatea începe la data de 1 ianuarie 2028; ▪ în cazul entităților care aplică reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016 – în funcție de categoria în care se încadrează – în etape succesive (de la 1 ianuarie 2024/1 ianuarie 2025), cu excepția entităților din țări terțe, pentru care aplicabilitatea începe la 1 ianuarie 2028.

ECONOMIE

FMI a revizuit în jos, la 1,9%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie, până la 1,9%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 2,1% anul trecut, avansul economiei românești va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, față de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere ușoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, față de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală a prețurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al prețurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 6% în 2024 și una de 4% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce ușor la 5,4% în 2025.

La nivel global, Fondul Monetar Internațional și-a menținut nemodificate estimările privind creșterea economiei mondiale în 2024, la 3,2%, dar și-a redus prognozele pentru 2025, la 3,2%, din cauza unei încetiniri așteptate pentru principalele state emergente.

„Riscurile s-au intensificat și unele sunt mai importante”, a avertizat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, potrivit căruia „tensiunile geopolitice și fragmentarea economiei, ar putea antrena o creștere a prețurilor, în special la energie”.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

La București, în luna septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: Italia, Ungaria și România, cele mai ridicate deficite guvernamentale din UE, în 2023

Radio CECCAR FM

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut de la 3,2% din PIB în 2022 la 3,5% în 2023, cel mai ridicat deficit fiind înregistrat anul trecut în Italia (-7,2%), urmată de Ungaria (-6,7%) și România (-6,5%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În zona euro, deficitul guvernamental a crescut de la 3,5% din PIB în 2022 la 3,6% în 2023.

Anul trecut, toate statele membre ale UE, exceptând Danemarca (3,3%), Cipru (2%), Irlanda (1,5%) și Portugalia (1,2%), au raportat un deficit guvernamental, iar zece state membre ale UE au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

De asemenea, Eurostat a publicat și datele privind datoria guvernamentală. Astfel, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 80,8%, de la un nivel de 82,5% în ultimul trimestru din 2022, în timp ce în zona euro ponderea datoriei guvernamentale în PIB la finele trimestrului patru din 2023 se situa la 87,4%, de la un nivel de 89,5% în ultimul trimestru din 2022.

La finele trimestrului patru din 2023, cel mai scăzut raport datorie-PIB se înregistra în Estonia (20,2%), urmată de Bulgaria (22,9%), Luxemburg (25,5%), Suedia (31,5%), Danemarca (33,6%) și Lituania (37,3%). 13 state membre au înregistrat în 2023 o pondere a datoriei guvernamentale în PIB mai mare de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (163,9%), urmată de Italia (134,8%), Franța (109,9%), Spania (105,1%) și Belgia (103,1%). În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,653 miliarde de lei în 2022 (6,4% din PIB) la 104,850 miliarde de lei (6,5% din PIB) în 2023. Aceasta, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au scăzut de la 40,4% din PIB în 2022 la 40,3% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 34% din PIB la 33,7% din PIB. România înregistra la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,9%, de la 47,9% în 2022.

Continuare

ECONOMIE

Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit și persoane juridice cu activități în sectorul petrol și gaze

Radio CECCAR FM

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituțiilor de credit și al persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, informează Agerpres. Proiectul modifică și completează în acest sens Codul fiscal.

Conform proiectului, instituțiile de credit, persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: * 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv; * 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Potrivit actului normativ, cifra de afaceri cuprinde: venituri din dobânzi, din dividende, din taxe și comisioane, precum și câștigurile sau pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare și a activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare deținute în vederea tranzacționării, din activele financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din contabilitatea de acoperire. De asemenea, cifra de afaceri mai cuprinde diferențele de curs de schimb și alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Acesta se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Proiectul prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

„Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul Romaniei desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, prevede actul normativ adoptat, care stabilește o formulă de calcul pentru acest impozit.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial și se determină ca „diferență între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.

Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfășoară exclusiv activități de distribuție, furnizare, transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați, licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Camera Deputaților este for decizional pentru acest act normativ. Proiectul urmează să fie transmis Președintelui României, pentru promulgare.

Continuare

Trending