Rețele sociale

ECONOMIE

CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană a adoptat, joi, orientări referitoare la modul de elaborare a acordurilor de durabilitate din domeniul agriculturii, utilizând o nouă excludere de la aplicarea normelor UE în materie de concurență introdusă de recenta reformă a politicii agricole comune, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene interzice, în general, acordurile dintre întreprinderi care restrâng concurența, cum ar fi acordurile dintre concurenți care duc la prețuri mai mari sau la cantități mai mici. Cu toate acestea, articolul 210a din Regulamentul nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole exclude de la această interdicție anumite acorduri restrictive din sectorul agricol, atunci când acordurile respective sunt indispensabile pentru atingerea standardelor de durabilitate care depășesc normele obligatorii ale UE sau naționale.

„Tranziția către o producție agricolă mai rezilientă și mai durabilă necesită o cooperare consolidată a actorilor din cadrul întregului lanț de aprovizionare, asigurând faptul că fermierii obțin un randament economic echitabil pentru eforturile lor de a asigura un nivel mai durabil al producției decât cel care este obligatoriu în prezent. Noile orientări le oferă îndrumări fermierilor și altor actori din cadrul lanțului de aprovizionare cu privire la modul în care să elaboreze acordurile lor de durabilitate astfel încât să beneficieze de noua excludere de la normele în materie de concurență”, a declarat comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Noile orientări urmăresc să clarifice modul în care operatorii care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar pot elabora inițiative comune în materie de durabilitate în conformitate cu articolul 210a.

În special, noile orientări definesc domeniul de aplicare al excluderii. Excluderea se referă numai la acordurile dintre diferiți producători agricoli și acordurile dintre producători agricoli și alți actori din lanțul agroalimentar, cum ar fi întreprinderile care furnizează materii prime pentru producția, distribuția, transportul sau ambalarea produsului. Aceasta înseamnă că acordurile încheiate fără a include producătorii agricoli nu pot beneficia de excludere. În plus, acordurile trebuie să se refere întotdeauna la produse agricole.

Noile orientări definesc obiectivele de durabilitate eligibile. Orientările clarifică domeniul de aplicare a obiectivelor de durabilitate care pot fi urmărite prin acorduri. Aceste obiective sunt prevăzute la articolul 210a din Regulamentul OCP și pot fi împărțite în trei categorii: protecția mediului; reducerea utilizării pesticidelor și a rezistenței la antimicrobiene și sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că acordurile care urmăresc obiective de durabilitate economică și socială (de exemplu, remunerarea echitabilă a fermierilor și a lucrătorilor agricoli) nu intră în domeniul de aplicare a excluderii.

De asemenea, noile orientări stabilesc cerințe pentru standardele de durabilitate. Pentru a beneficia de excludere, părțile trebuie să convină asupra adoptării unui standard de durabilitate care să fie mai ridicat decât standardele obligatorii în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, chiar dacă doar în mod marginal. Astfel de acorduri ar trebui să fie indispensabile pentru atingerea standardului de durabilitate.

Noile orientări explică faptul că acordurile de durabilitate pot include orice tip de restrângere a concurenței, cu condiția ca restricția să fie indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate. Orientările detaliază modul în care se poate evalua în practică dacă o anumită restrângere a concurenței este indispensabilă. De exemplu, operatorii pot conveni asupra unor plăți către producători menite să acopere costurile suplimentare, precum și asupra unui stimulent monetar pentru ca producătorii să își asume riscul aferent adoptării standardului. Se consideră că excluderea bunurilor sau a operatorilor din alte state membre nu este, în principiu, indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate.

Noile orientări definesc domeniul de aplicare a intervenției ex post a autorităților din domeniul concurenței. Orientările explică faptul că, în cazurile în care punerea în aplicare a unui acord de durabilitate conduce, printre altele, la prețuri de consum nerezonabile sau la eliminarea de pe piață a unui produs pentru care există o cerere semnificativă din partea consumatorilor, autoritățile din domeniul concurenței pot interveni și pot solicita încetarea sau modificarea acordurilor de durabilitate.

Orientările vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Operatorii care au încheiat deja acorduri de durabilitate sunt invitați să le alinieze la orientările Comisiei. Operatorii pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea acestora cu normele UE în materie de concurență începând cu 8 decembrie 2023.

ECONOMIE

CE a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a estimat că ritmul de creștere a economiei românești a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât anticipa în toamnă, după ce inflația ridicată și creșterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, relatează Agerpres.

CE a revizuit în jos și estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1%, cât preconiza în toamna anului trecut. „Deși consumul privat este așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară este așteptată să rămână una restrictivă în 2024 și se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Relaxarea condițiilor financiare și monetare, însoțite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creștere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea ușor mai puțin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii creditului privat și condițiilor monetare stricte, precum și prețurilor mai mici la energie și alimente. „Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creșteri ale taxelor indirecte, prețurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

ECONOMIE

Buget de 12 miliarde de lei pentru plafonul de garantare în Programul IMM Plus

Radio CECCAR FM

Programul IMM Plus ar putea deveni operațional până la începutul lunii martie și va avea un buget pentru plafonul de garantare în valoare de 12 miliarde de lei, a declarat, la evenimentul Romanian Sustainability Forum, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citat de Agerpres.

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții a clasat România, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului și al volumului de garanții acordate în perioada 2020-2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei și a doua ediție a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanțe pregătește prelungirea cadrului temporar și vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanțe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei și sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operațional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct și impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program și am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a afirmat Dumitru Nancu.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ceea ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanții acordate de statul român, prin Fondul Național de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creștere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvențele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% față de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creșterii soldurilor, observăm că Banca Națională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferența dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creștere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privați ai instituțiilor financiar-bancare infuzați în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puțin față de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeași criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creștere cu 5% a numărului de angajați, iar cele 85.000 de IMM-uri și-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă; tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creșteri ale numărul de angajați”, a menționat Dumitru Nancu.

Continuare

ECONOMIE

România a început să emită primele sale obligațiuni verzi

Radio CECCAR FM

România a lansat, joi, prima sa emisiune de obligațiuni verzi, o măsură care era așteptată de mult și vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creștere pentru obligațiunile verzi, a anunțat Reuters, preluată de Agerpres.

Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps. În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie din surse regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Continuare

Trending