Rețele sociale

ECONOMIE

Începând din acest an, grupurile multinaționale și naționale mari vor plăti un impozit pe profit de 15%

Radio CECCAR FM

De la începutul acestui an, a intrat în vigoare  Legea nr. 431/2023 (publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 5 ianuarie 2024), act normativ care vizează transpunerea integrală în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2523 a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni în Uniune (ale cărei prevederi CECCAR Business Magazine le-a prezentat aici). Noua lege introduce, în esență, reglementări pentru impozitarea profitului marilor grupuri sau întreprinderi multinaționale și naționale a căror cifră de afaceri anuală consolidată este de cel puțin 750 de milioane de euro cu o cotă minimă de 15%.

Noua lege stabilește măsuri pentru impozitarea minimă efectivă a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni sub forma: a) unei reguli de includere a veniturilor (IIR), potrivit căreia o societate-mamă a unui grup de întreprinderi multinaționale sau a unui grup național de mari dimensiuni este obligată să calculeze și să plătească partea sa alocabilă din impozitul suplimentar pentru entitățile constitutive ale grupului care sunt impozitate la un nivel redus; și b) unei reguli a profiturilor subimpozitate (UTPR), potrivit căreia o entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale datorează un impozit care este înregistrat ca o cheltuială suplimentară egală cu partea sa din impozitul suplimentar care nu a fost percepută în temeiul IIR la nivelul societății-mamă pentru entitățile constitutive ale grupului care sunt impozitate la un nivel redus. Pentru profitul excedentar al entităților constitutive care sunt impozitate la un nivel redus și care au sediul în România se datorează un impozit suplimentar național, în conformitate cu dispozițiile capitolului III. Cadrul legal de administrare a impozitelor reglementate de prezenta lege este stabilit prin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 431/2023 se aplică entităților constitutive care au sediul în România și care sunt membre ale unui grup de întreprinderi multinaționale sau ale unui grup național de mari dimensiuni, grup care are un venit anual de cel puțin echivalentul în lei al sumei de 750.000.000 euro (inclusiv veniturile entităților excluse menționate în lege), înregistrat în situațiile financiare consolidate ale societății-mamă finale, din cel puțin 2 dintre cele 4 exerciții financiare imediat anterioare exercițiului financiar de referință.

În cazul în care unul sau mai multe dintre cele 4 exerciții financiare menționate cuprinde/cuprind perioade mai lungi sau mai scurte de 12 luni, nivelul veniturilor se ajustează proporțional pentru fiecare dintre exercițiile financiare respective prin înmulțirea pragului de 750.000.000 euro cu rezultatul împărțirii numărului de zile al exercițiului financiar la 365 de zile, rotunjită la 4 zecimale. Pentru determinarea echivalentului în lei a pragurilor monetare în euro utilizate în cadrul acestei legi, anual, se va utiliza cursul de schimb mediu stabilit pe baza cursurilor zilnice comunicate de Banca Centrală Europeană pentru luna decembrie a anului calendaristic precedent anului de referință.

Prevederile Legii nr. 431/2023 nu se aplică următoarelor entități (denumite entități excluse): a) o entitate guvernamentală, o organizație internațională, o organizație nonprofit, un fond de pensii, un fond de investiții care este o societate-mamă finală sau un vehicul de investiții imobiliare care este o societate-mamă finală. Entitatea guvernamentală include administrația centrală, de stat sau locală sau agențiile acestora care îndeplinesc funcții guvernamentale; b) o entitate deținută în proporție de cel puțin 95% de una sau mai multe dintre entitățile prevăzute la lit. a), direct sau prin intermediul uneia sau mai multor entități excluse, cu excepția entităților de servicii de pensii, și care:  operează exclusiv sau aproape exclusiv în scopul de a deține active sau de a investi fonduri în beneficiul entității sau al entităților prevăzute la lit. a); ▪ desfășoară exclusiv activități auxiliare celor desfășurate de entitatea sau de entitățile prevăzute la lit. a); c) o entitate deținută în proporție de cel puțin 85%, direct sau prin intermediul uneia sau mai multor entități excluse, de una sau mai multe dintre entitățile prevăzute la lit. a), cu excepția entităților de servicii de pensii, cu condiția ca majoritatea profiturilor sale să fie obținute din dividende sau câștiguri ori pierderi de capital care sunt excluse din calculul profitului sau al pierderii calificate. Prin excepție, entitatea constitutivă care depune declarația informativă privind impozitul suplimentar poate opta (în conformitate cu dispozițiile art. 49 alin. 1), să nu ia în considerare o entitate prevăzută la lit. b) și c), ca entitate exclusă.

ECONOMIE

BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an

Radio CECCAR FM

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.

De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Continuare

ECONOMIE

România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august

Radio CECCAR FM

Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).

În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.

Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.

Continuare

ECONOMIE

BNR: Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni din 2024

Radio CECCAR FM

Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, potrivit Băncii Naționale a României (BNR), citată de Agerpres. „În ședința de vineri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. Totodată, rata anuală a inflației își va relua ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei”, se spune în comunicatul BNR.

Conform băncii centrale, descreșterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaționiste, cărora li vor alătura influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare. BNR menționează că incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare. O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Potrivit BNR, relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de vineri, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Continuare

Trending