Rețele sociale

ECONOMIE

Noi măsuri de sprijin cu caracter temporar destinate producătorilor agricoli

Radio CECCAR FM

Guvernul a adoptat, prin OUG, o serie de măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a războiului din Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), actul normativ stabilește măsuri de sprijin cu caracter temporar, pentru o perioadă de până la 31 decembrie 2024, destinate producătorilor agricoli și celor din industria alimentară, în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, concretizate prin dreptul acestor debitori de a solicita creditorilor de tipul instituții de credit sau instituții financiare nebancare, suspendarea obligației de plată a creanțelor restante acumulate, precum și a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane rezultate din contractele de credit, respectiv leasing, care au fost obținute pentru activități din agricultură și industrie alimentară.

„De aceste măsuri beneficiază debitorii ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situația gravă generată de manifestarea fenomenului de secetă pedologică din anul 2023, precum și de efectele resimțite în sectorul agricol, ca urmare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în luna februarie a anului 2022”, se menționează în comunicat.

Astfel, în categoria beneficiarilor se regăsesc: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, întreprinderi mici și mijlocii, societățile agricole grupurile și organizațiile de producători, cooperativele agricole, organismele /organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare. Totodată, facem precizarea că beneficiarii acestei Ordonanțe de Urgență sunt producătorii agricoli care au încheiat contracte de credit, respectiv leasing cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare și pentru care creditorul nu a declarat scadența anticipată, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Actul normativ nu are impact asupra bugetului MADR.

ECONOMIE

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate, precum și detergenții, în topul scumpirilor

Radio CECCAR FM

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate și detergenții se află în topul scumpirilor înregistrate în ianuarie 2024, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, prețul detergenților a urcat cu 22,60%, comparativ cu ianuarie 2023, cel al serviciilor poștale cu 26,64%, iar cel al serviciilor de apă, canal și salubritate cu 17,76%.

În ceea ce privește mărfurile alimentare, acestea s-au scumpit, în medie, cu 5,64% comparativ cu ianuarie 2023. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la pește proaspăt (14,25%), conserve din fructe (13,77%) și bere (13,36%).

Ieftiniri au fost consemnate la făină (-28,74%), ulei comestibil (-28,42%) și la produsele de morărit (-26,52%).

Față de luna decembrie a anului trecut, cel mai mult s-au scumpit alte legume și conserve de legume (+3,92%), conservele din fructe (+3,74%) și fructele proaspete (+3,37%).

Pe de altă parte, mălaiul a fost mai ieftin cu 3,72%, în ianuarie 2024 față de decembrie 2023, produsele de morărit cu 2,32%, iar uleiul comestibil cu 2,07%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în ianuarie 2024, față de ianuarie 2023, cel mai mult s-au scumpit detergenții, cu 22,60%, articolele chimice, cu 16,15%, și articolele de igienă, cosmetice și medicale cu 14,99%. Potrivit INS, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Față de luna precedentă, în ianuarie, tutunul și țigările au costat mai mult cu 2,32%, combustibilii au consemnat un plus de 1,39%, iar mașinile de aragaz și buteliile au fost mai scumpe cu 1,34%. Scăderi au fost înregistrate la încălțămintea din piele, 0,18% și încălțăminte, 0,10%.

În ceea ce privește serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poștale, cu 26,64%, apă, canal și salubritate, +17,76%, și transportul aerian, cu 16,59%. Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

În ianuarie, față de decembrie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce privește transportul aerian, cu 21,12%, serviciile poștale, plus 17,28%, serviciile de apă, canal și salubritate, 4,19%. De asemenea, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Rata anuală a inflației a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor INS.

Continuare

ECONOMIE

Raport: Firmele din România plătesc cele mai mari prețuri la energie din UE

Radio CECCAR FM

Companiile din România și Ungaria plătesc cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, arată raportul anual privind piața unică și competitivitatea, publicat de Comisia Europeană, transmite DPA, preluată de Agerpres.

Potrivit documentului, prețurile la energie în UE au crescut semnificativ după debutul invaziei rusești în Ucraina, în urmă cu doi ani. Prețul mediul plătit de o companie de talie medie din UE a crescut până la 0,21 euro per kilowat-oră (KWh) în 2023, de la 0,18 în 2022. Companiile mijlocii din România plătesc cele mai mari prețuri la electricitate din UE, la 0,33 euro per kWh, urmate de cele din Ungaria, care plătesc 0,30 euro per KWh. La polul opus, cele mai mici prețuri au fost identificate în Finlanda și Portugalia, la 0,10 euro per kWh.

Raportul Executivului comunitar subliniază că Marea Britanie a înregistrat creșteri mult mai dramatice, în timp ce în SUA prețurile la energie au rămas la un nivel redus.

De asemenea, în cazul Uniunii Europene, ponderea energiei din surse regenerabile a crescut până la 23,02% în 2022, arată raportul Comisiei. Comparativ, în anul 2020, ultimul an pentru care există date comparabile, ponderea energiei din surse regenerabile era de două ori mai mare în UE decât în SUA și Japonia.

Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 ca 42,5% din energia utilizată să provină din surse regenerabile.

Continuare

ECONOMIE

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, în 2023

Radio CECCAR FM

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, și cu 2,4% în zona euro, în 2023 comparativ cu 2022, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În decembrie 2023, producția industrială a crescut cu 2,6% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu noiembrie, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în zona euro și de 0,5% în UE.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere în decembrie, comparativ cu noiembrie, s-a înregistrat în Irlanda (23,5%), urmată de Țările de Jos (6,6%) și Danemarca (5,6%), iar cel mai sever declin în Slovenia (-7,4%), urmată de Croația (-4,3%) și Finlanda (-2,7%).

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 18%, cea de bunuri de folosință imediată cu 0,6%, în timp ce s-a înregistrat un avans de 0,4% atât pentru producția de energie, cât și pentru cea de bunuri de folosință îndelungată. Producția de bunuri intermediare a scăzut cu 0,7%.

În decembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, producția industrială a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și în zona euro.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri anuale s-au înregistrat în Irlanda (44,7%), Danemarca (6,7%) și Malta (5%), iar cele mai severe declinuri în Slovenia (-10,2%), Ungaria (-8,7%) și Bulgaria (-6,9%)

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 8,6%, în timp ce a scăzut producția de energie (cu 1,3%), de bunuri de folosință imediată (cu 1,7%), de bunuri intermediare (cu 4%) și de bunuri de folosință îndelungată (cu 6,4%).

Datele pentru România nu au fost disponibile, conform Eurostat.

Continuare

Trending